• Sa participe, pe cât posibil, la toate ședințele. De bun simț, dar merită amintit că sunt consilieri care nu prea dau pe la ședințele de consiliu din diverse motive (activități didactice, profesionale, etc.)
  • Sa faca publice sedintele de Consiliu. Dezbaterile și deciziile din consiliu sunt mult prea puțin cunoscute, asta și datorită regulamentului din prezent, ce interzice membrilor să dezvăluie orice informatii din interior. Personal, aș încălca în mod repetat această regulă specifică mafiei până când – fie voi fi dat afară, fie se renunță la ea. Aș scrie săptămânal, sau măcar lunar, un sumar al activităților din consiliu, pe care l-aș publica online sub forma unui jurnal de consilier, pentru ca alegătorii să știe cu ce se ocupă cu adevărat fiecare din cei aleși de ei în funcție, în cei 4 ani de invizibilitate dintre două campanii electorale.
  • În consiliu, eu văd câteva direcții principale pe care acesta are datoria să le pună în mișcare:
    1. asigurarea bunei funcționări a activității avocaților din baroul respectiv: aici intră partea administrativă (mult simplificată în ultimii 4 ani); partea de dezvoltare a mijloacelor puse la dispoziție avocaților. Aici posibilitățile sunt multiple, și țin doar de interesul și bunăvoința consilierilor: bibliotecă online (cu selecție de noutăți legislative transmise on-line – da, știu că o să sară unii și o să zică că luăm pâinea de la gura INPPA-ului, dar asta e, trebuiau să se gândească primii, nici acum nu e prea târziu să o facă, în cadrul programelor de pregătire profesională continuă – dar ups, pe astea nu poți lua bani); Aș lupta pentru eliminarea regulilor împovărătoare de genul comunicării atestărilor către barou și eliminării sancțiunilor pentru necomunicarea acestora.
    2. asigurarea bunei funcționări a activității avocaților în general: prin comunicarea inter-instituțională cu CSM-ul, Ministerul Justiției, Parchetul General și Parlamentul, prin relaționarea cu instituțiile relevante, prin delegarea unor persoane pentru o activitate continuă de comunicare (de tip lobby), sau prin semnarea unor parteneriate cu instituțiile respective. Aici, la acest capitol, am rezolva deziderate de genul: accesul pe bază de parolă și user acordate fiecărui avocat, în baza de date a Evidenței informatizate a populației, pentru verificarea datelor în condiții similare oferite notarilor; user și parolă în sistemul ecris, pentru vizualizarea încheierilor, redactărilor și dosarelor, în condiții similare celor oferite judecătorilor, procurorilor și judecătorilor; semnarea unui protocol cu CSM-ul prin care să obținem obligarea colegiilor de conducere ale instanțelor să oblige completele de judecată să stabilească lista ședințelor de judecată PE ORE, pentru a nu ne mai călca în picioare cu toții, de la orele 8.30; să stabilească obligativitatea reluării programelor de audiență pentru avocați cu conducerea instanțelor sau parchetelor sau cu procurorii de caz; să obligăm prin semnare de protocol Ministerul de Interne să dea eficiență prevederilor legii avocaților în sensul recunoașterii delegației avocațiale drept împuternicire suficientă pentru obținerea actelor de cazier judiciar pentru clienți (în prezent, în mod absurd, avocaților li se cere să prezinte procuri notariale pentru ridicarea cazierelor judiciare !);
    3. Organizarea corectă a serviciul de asistență judiciară din oficiu. Soluțiie sunt simple și evidente pentru toată lumea. Eliminând factorul uman – prin implementarea unui sistem de distribuire aleatorie a delegațiilor, făcând verificări periodice la SAJ, cu publicarea listelor celor care prestează asistența la oficii, cu sumele încasate de fiecare, se poate normaliza activitatea de acolo. Doar să se vrea.
    4. Implementarea unui sistem online de publicare a ordinii de zi a ședințelor și a procesului verbal al acestora, cum se face și la case mai mari (CCR, Comisii parlamentare, consiliul PMB, etc.) Și se pot face și transmisiuni online când e cazul, căci există departament tehnic și e ușor de făcut.
    5. Verificarea periodică, cu rapoarte (dare de seamă) a consilierilor însărcinați cu diverse servicii. Din experiența proprie am constatat că unele sesizări sunt ținute la sertar în nelucrare datorită consilierilor desemnați să se ocupe de ele, de unde și suspiciuni de favoritism, care trebuie să dispară într-un consiliu corect.
    6. Un club al avocaților bucureșteni. Se poate face ușor și cu bani puțini. Există multe alte asociații ale avocaților, unele chiar înființate de către Baroul București, care pot depune solicitare pentru obținerea statutului de ONG de utilitate publică. Avantajul obținerii acstui statut este acela că există posibilitatea de obținere a unui sediu cu chirie modică, sau chiar gratuit, de la autorități. Am putea obține – din spațiul imens ce există nefolosit în Biblioteca Națională (vis-a-vis de Tribunalul București) a unui spațiu unde să organizăm un club al avocaților cum am văzut în Londra: cu sală de lectură, un loc unde să accesezi gratuit programe legislative, să printezi/copiezi chestii, un mic bar-restaurant cu prețuri mici pentru avocați (cum au și magistrații la ultimul etaj al Tribunalului), sală de fitnes sau jocuri de societate gen biliard, etc. Pe bază de abonament, cu o cotizație modică a membrilor, îl punem pe picioare.
    7. Să implicăm cât mai mulți colegi în activități sociale și civice. Știu că sună desuet, dar treaba asta va crește respectul față de avocați și rolul lor în societate, schimbând percepța publicului despre avocatul-rechin-nemilos. Ar merita făcut un gen de telefon gratuit pentru victimele abuzurilor sau un program pentru consultații gratuite – limitate la informarea generală cu privire la drepturile persoanelor ce apelează la aceste servicii (fără consultații pe cazuri concrete, ce trebuie să facă obiectul activității remunerate).
    8. Găsirea unei soluții pentru lipsa asigurărilor medicale pentru avocați. Fie virăm cei 5% din excedentul încasat de Casa de Asigurări a Avocaților către Casa de Sănătate de Stat, fie căutăm soluții proprii. Știu că unora li se pare naivă ideea de a construi un spital al avocaților, dar hei, au reușit alții cu bani mult mai puțini (gen Becali) și nu reușim noi, care construim centre de sănătate la Techirghiol, de care nu apucăm să beneficiem ?! În campaniile trecute se propusese încheierea unor asigurări colective de sănătate în sistem privat, însă nu poți obliga pe nimeni să participe și fără a ști cu certitudine numărul doritorilor, nu poți negocia niște condiții avantajoase. În fine, discuția poate fi reluată și se pot găsi soluții cu bună credință și interes pentru colegi.
    Sunt convins că există multe alte probleme și soluții la ele, pe care eu nu le-am identificat și enumerat deoarece nu m-am lovit de ele. Însă în sistemul propus de mine, comunicarea și transparența activității conducerii va aduce cu sine încredere reciprocă (între alegători și aleși) dar și propuneri de teme și soluții. Ceea ce ne dorim cu toții (chiar dacă unii doar la niel declarativ și doar în campania electorală). În final, vreau să fac o singură promisiune electorală: aceea că nu mă voi schimba dacă voi deveni consilier. Nu-mi voi pierde simțul umorului, al ironiei și auto-ironiei – ca pavăză în fața sentimentului de superioritate și aroganței ce vin (pentru unii) la pachet cu funcția. Și nu voi tăcea la vederea neregulilor.  ]]>

    CategoryJuridice

    © 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

    logo-footer