La acel moment, indignarea, naivitatea şi idealismul m-au determinat să formulez o plângere penală împotriva vinovaţilor. La 4 ani de la acel moment a venit în sfârşit şi soluţia. De clasare. Pentru că trăim în România, iar asta ne ocupă mult timp (uneori chiar tot). Aşa că n-o mai plângeţi pe Kovesi. Dacă voia să îi ardă pe corupţi, putea să o facă, dar n-a avut nici ea timp, se pare.
Care este motivarea soluţiei de clasare ?
În esenţă, ni se spune că votarea asta a fost un fel de Black Friday românesc, sau viscol venit pe neaşteptate – cum se întâmplă pe la noi, care i-a luat pe nepregătite, cu prea puţin personal şi utilaje. Desigur, nu e nimeni vinovat de faptul că suntem mulţi şi că ne permitem să trăim pe-aiurea.
Aşa suna plângerea:
Către
Direcția Națională Anticorupție
În atenția
Doamnei procuror șef Laura Codruța Covesi
Subsemnatul Mihai Rapcea,…… formulez prezenta
PLÂNGERE PENALĂ
Împotriva numiților:- Victor Viorel Ponta – în calitate de Prim Ministru al Guvernului României.
- Titus Corlățean – în calitate de Ministru al Ministerului Afacerilor Externe.
- Dana-Manuela CONSTANTINESCU – ambasador al României în Italia.
- Lazăr COMĂNESCU – ambasador al României în Germania
- Ion Vâlcu – ambasador al României în Spania
- Bogdan MAZURU – ambasador al României în Franț
- Ion JINGA – ambasador al României în Marea Britanie.
- Geanina Mihaela BOICU Consul General al României în Spania
- constituire de grup infracţional organizat faptă prev. şi ped. de art. 367 alin. l şi 2 din C.pen.
- împiedicarea exercitării drepturilor electorale – faptă prev. şi ped. de art. 385 (1) din C.pen coroborată cu disp. art. 57 din legea 370 din 2004-
- abuz în serviciu – faptă prev. şi ped. de art. 297 alin. l şi 2 din C.pen.
- neglijență în serviciu – faptă prev. şi ped. de art. 298 din C.pen.
- conflict de interese – faptă prev. şi ped. de art. 301 alin. l şi 2 din C.pen.
MOTIVE:
ÎN FAPT: numitul Victor Viorel Ponta în calitate de șef al Consiliului Sinodal al Cultului Musulman, a inițiat și organizat un grup infracțional format din membrii au Guvernului României din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, dar și din rândul ambasadorilor și funcționarilor Ambasadelor și Consulatelor României din străinătate, cu scopul îngrădirii drepturilor electorale ale cetățenilor români din diaspora în vederea împiedicării acestora de a vota la alegerile președintelui României din data de 2.11.2014. Deoarece sondajele de opinie din rândul românilor din afara țării indicau o tendință de vot în defavoarea candidatului la Președenție Victor Viorel Ponta, acesta a decis să limiteze cât mai mult dreptul de vot al acestei categorii de votanți. De altfel, premierul Victor Ponta nu este la prima acțiune de acest fel, partidul condus de dumnealui, PSD fiind în trecut inițiatorul unui proiect ce viza restrângerea drepturilor electorale ale românilor ce locuiesc înafara României. În aceste condiții, apreciem că premierul Victor Ponta s-a aflat și se află în continuare în stare de conflict de interese deoarece interesul său, ca și candidat la funcția de Președinte al României, este în conflict cu interesul pe care trebuia și trebuie să îl manifeste în calitatea sa de Prim Ministru, de a organiza procesul electoral astfel încât să asigure tuturor votanților cu drept de vot șanse egale și condiții echitabile în vederea exercitării dreptului de a alege. Concret, în calitatea sa de funcționar public, Victor Viorel Ponta și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, participând în calitatea sa de Șef al Guvernului la luarea unor decizii ce au condus la organizarea defectuoasă a alegerilor din centrele de votare din afara României, obținând în acest fel un folos material pentru sine, dar și pentru familia sa constând în obținerea unui procent mai mare în rezultatul final al votului la alegerile prezidențiale. În acest scop, Victor Viorel Ponta în conivență frauduloasă cu Titus Corlățean dar și cu ceilalți funcționari publici responsabili de buna desfășurare a procesului de vot din străinatate, au îngrădit dreptul de vot al românilor din străinătate, în special din țările în care există mari comunități românești: Anglia, Spania, Italia, Franța și Germania. Astfel, deși Ministerul Afacerilor Externe deținea informații cu privire la numărul de cetățeni români cu drept de vot din arondismentul fiecărei Ambasade și Consulat, nu au trimis un număr suficient de buletine de vot sau formulare de declarații pe proprie răspundere pentru a asigura posibilitatea de participare la vot a tuturor votanților. Mai mult, numărul de secții de votare deschise pentru vot a fost în mod vădit insuficient pentru numărul de votanți, deși acesta putea și trebuia să fie suplimentat. În plus, în cadrul fiecărei secții de votare au existat un număr foarte mic (2 sau 3) de membrii ai Secțiilor de Vot, fiind astfel limitat numărul de persoane ce puteau să își exercite dreptul de vot. Față de toate aceste considerente, apreciem că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de grup infracţional, împiedicarea exercitării drepturilor, abuz în serviciu, neglijență în serviciu și conflict de interese, motiv pentru care vă solicităm cercetarea ÎN REGIM DE URGENȚĂ a persoanelor vinovate de săvârșirea acestor fapte și tragerea lor la răspundere penală. Apreciem că faptele persoanelor reclamate sunt de o extremă gravitate în raport de poziția deținută de aceștia în cadrul structurilor executive ale Statului Român cât și în raport de rezultatul faptelor reclamate. Semnătura Data Şi soluţia:Ordonanță Clasare Din 15 Noiembrie 2018 by Jucoidul Mic on Scribd
]]>
