remediul este ãsta: și asta: sau poate asta: Romanii din Harghita si Covasna ne alerteaza: Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita ºi Mureº (FCRCHM) a luat cunoºtinþã de noua iniþiativã a Consiliului Naþional Secuiesc (CNS) intitulatã Un milion de semnãturi pentru autonomia Þinutului Secuiesc, un nou demers care urmãreºte internaþionalizarea  obþinerii autonomiei teritoriale  pe criterii etnice a aºa zisului Þinut Secuiesc. În acest sens,  capãtã relevanþã ºi acþiunea de deschidere a reprezentanþei  la Bruxelles a aceluiaºi “þinut secuiesc”. Având în vedere consecinþele acestor proiecte asupra statului român,  solicitãm o evaluare a  experþilor din cadrul Parlamentului României, Preºedinþiei ºi Ministerului Afacerilor Externe privind impactul  iniþiativei  intitulatã Un milion de semnãturi pentru autonomia Þinutului Secuiesc asupra comunitãþilor româneºti din zonele locuite preponderent de etnici maghiari (judeþele Covasna, Harghita ºi parþial Mureº). Anexãm mai jos o sintezã din mass-media referitoare la aceastã problematicã. Totodata, Dan Tanasa, avertizor public asupra situatiei romanilor din Sfantu Gheorghe, ne informeaza ca, maine, sute de etnici maghiari sunt aºteptaþi sã participe la “comemorarea” semnãrii Tratatului de la Trianon, manifestare “de doliu pentru maghiarime” organizatã de conducerea municipalã a Partidului Civic Maghiar (PCM), dupa cum transmite si Mediafax. Articole referitoare la iniþiativa Consiliului Naþional Secuiesc (CNS) intitulatãUn milion de semnãturi pentru autonomia Þinutului Secuiesc Pentru a fi elaboratã o lege privind autodeterminarea minoritãþilor CNS iniþiazã o acþiune de strângere de semnãturi în þãrile membre ale Uniunii Europene. Consiliul Europei a adoptat în 15 decembrie ºi a ºi introdus în 20 decembrie, procedura de aplicare a iniþiativelor cetãþeneºti iar CNS profitã de acest lucru. In 15 decembrie, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona. Conform acestei proceduri trebuie strânse 1 milion de semnãturi din cel puþin 7 þãri membre a UE, de la cel puþin 0,2% din populaþia acestora. în România asta ar presupune strângerea a 40.000 de semnãturi, iar noi în cadrul referendumului am reuºit sã strângem 200.000. Consiliul European a decis cã din 20 decembrie 2011 se poate demara, deci avem un an întreg pentru a ne pregãti. în afarã de România ne-am gândit sã strângem semnãturi din Ungaria, ºi Slovacia, dar vom încerca ºi în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franþa ºi Croaþia, a cãrei aderare la UE, în urmãtorul semestru, se va produce sub preºedinþia Ungariei, a informat preºedintele CNS, Izsak Balazs. Acesta a mai adãugat cã lupta pentru autonomia Þinutului Secuiesc va fi dusã exclusiv prin mijloace democratice, iar în acest sens se bazeazã pe sprijinul unor entitãþi deja existente cum ar fi Þinutul Basc, Catalonia, Corsica ºi Scoþia, deoarece în aceste regiuni funcþioneazã parlamente regionale. Izsak Balazs a precizat cã în momentul în care se va obþine autonomia Þinutului Secuiesc, în statutul CNS existã o prevedere conform cãreia acesta se poate dizolva. Potrivit acestuia, pânã atunci au fost/vor fi înfiinþate tot mai multe filiale locale, cele mai multe în Scaunul Mureº, în condiþiile în care ºi modul în care se raporteazã conducerea ungarã ne este favorabil. Preºedintele CNS a subliniat cã pentru CNS cel mai important eveniment a fost Adunarea delegaþilor administraþiilor locale din Þinutul Secuiesc care a avut loc în data de 12 martie în cadrul cãreia pentru prima oarã dupã 1990 s-a formulat pretenþia ca limba maghiarã alãturi de limba românã sã devinã oficialã în Þinutul Secuiesc. Anul trecut pe vremea aceasta drapelul secuiesc nu era arborat pe niciuna din clãdirile administraþiilor publice, în timp ce în prezent acesta este arborat pe clãdirile a ºase Primãrii: Ghindari, Sovata, Fântânele, Sãrãþeni, Miercurea Nirajului ºi Gãleºti. Hotãrârile adoptate de cãtre adunarea delegaþilor întrunitã în data de 19 noiembrie în Parlamentul ungar-cadru în care au participat ºi reprezentanþii Ambasadelor a 14 state membre ale Uniunii Europene-, au fost înaintate preºedintelui Ungariei ºi preºedintelui României, precum ºi premierilor ºi miniºtrilor de Externe din cele douã state. Sursa: www.kuruc.info din 30.12.2010 Un milion de semnãturi pentru autonomia Pãmântului Secuiesc În scopul elaborãrii unei legi privind autodeterminarea minoritãþilor, Consiliul Naþional Secuiesc organizeazã o acþiune de strângere de semnãturi în þãrile membre ale Uniunii Europene. Consiliul Europei a adoptat – în 15 decembrie – ºi a ºi introdus – în 20 decembrie – procedura de aplicare a iniþiativelor cetãþeneºti. CNS profitã de acest lucru. Izsak Balazs: – Luptãm pentru autonomia Pãmântului Secuiesc exclusiv prin mijloace democratice. în 15 decembrie, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona. Mai exact, acest lucru permite implicarea directã a cetãþenilor în procesul legislativ. () Potrivit procedurii, trebuie sã fie strânse un milion de semnãturi din cel puþin ºapte þãri membre UE, din fiecare þarã de la cel puþin 0,2% din populaþie. în România ar însemna 40.000 de semnãturi. La referendum am reuºit sã strângem 200.000 de semnãturi. Consiliul Europei a hotãrât cã se pot strânge semnãturi începând cu data de 20 decembrie 2011, deci avem la dispoziþie un an întreg pentru preparative. în afarã de România ne-am mai gândit la Ungaria ºi Slovacia, dar ne vom încerca norocul ºi în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franþa ºi Croaþia – a declarat Izsak Balazs. Sprijinul entitãþilor deja existente cum ar fi cele din Tara Bascilor, Catalonia, Corsica, Scoþia – regiuni funcþioneazã parlamente regionale – este esenþial pentru demersurile de obþinere a autonomiei Pãmântului Secuiesc de cãtre CNS, (în al cãrei statut existã o prevedere conform cãreia CNS se poate autodizolva). Sursa: www.szekelyhon.ro din 28.12.2010, autor Gaspar Botond Un milion de semnãturi Cu sprijinul unor entitãþi deja existente cum ar fi Þinutul Basc, Catalonia, Corsica ºi Scoþia – regiuni funcþioneazã parlamente regionale – se va continua lupta pentru autonomia Þinutului Secuiesc, exclusiv prin mijloace democratice. CNS va iniþia o strângere de semnãturi în þãrile membre ale Uniunii Europene, pentru a elabora la nivelul uniunii norma referitoare la autodeterminarea minoritãþilor. Consiliul European a adoptat la data de 15 decembrie procedura de implementare a iniþiativei cetãþeneºti care a intrat în vigoare în data de 20 decembrie, iar de aceasta se va folosi CNS. Conform acestei proceduri trebuie colectate 1 milion de semnãturi din cel puþin 7 þãri membre a UE, de la cel puþin 0,2% din populaþia acestora. în România asta ar presupune strângerea a 40.000 de semnãturi, iar noi în cadrul referendumului am reuºit sã strângem 200.000. Consiliul European a decis cã din 20 decembrie 2011 se poate demara, deci avem un an întreg pentru a ne pregãti. în afarã de România ne-am gândit sã strângem semnãturi din Ungaria, ºi Slovacia, dar vom încerca ºi în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franþa ºi Croaþia, a cãrei aderare la UE, în urmãtorul semestru, se va produce sub preºedinþia Ungariei, a informat preºedintele CNS, Izsak Balazs. Când vom obþine autonomia Þinutului Secuiesc, în statutul CNS existã o prevedere conform cãreia acesta se poate dizolva. Insã pânã atunci au fost/vor fi înfiinþate tot mai multe filiale locale, cele mai multe în Scaunul Mureº, în condiþiile în care ºi modul în care se raporteazã conducerea ungarã ne este favorabil, a precizat Izsak Balazs. Sursa: cotidianul Vasarhelyi Hirla, nr. 253 din 29.12.2010, autor Gaspar Botond Un milion de semnãturi Preºedintele CNS, Izsak Balazs, a declarat astãzi, cã a fost demaratã o procedurã vizând strângerea de semnãturi la nivelul Uniunii Europene, pentru obþinerea autonomiei minoritãþilor maghiare. Obþinerea autonomiei Þinutului Secuiesc se doreºte a fi realizatã cu instituþii distincte, inclusiv cu un parlament regional pentru judeþele Harghita, Covasna ºi Mureº. Astfel, printr-o iniþiativã legislativã, în decembrie 2011, CNS va demara strângerea a 1 milion de semnãturi din cel puþin 7 þãri ale Uniunii Europene. Pânã acum, Consiliul Naþional Secuiesc se bazeazã pe sprijinul minoritãþilor din România, Ungaria, Slovacia, Austria, Spania, Italia ºi Marea Britanie. Din România ar fi necesare în jur de 40.000 de semnãturi, respectiv 0.2% din populaþia þãrii. Preºedintele CNS doreºte, de asemenea, ºi oficializarea limbii maghiare în Þinutul Secuiesc. Potrivit preºedintelui CNS obligaþia moralã a etnicilor maghiari este sã facã uz de aceastã posibilitate, acesta dând ca exemplu Constituþia Spaniei, unde sunt specificate competenþele parlamentului regional. Sursa: Postul de televiziune Realitatea TV din 28.12.2010 , autor Anca Suciu Izsak Balazs: Vrem autonomia Þinutului Secuiesc pe baza unei legi organice Într-un amplu interviu acordat adevarul.ro, preºedintele Consiliului Naþional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a vorbit despre acþiunile pe plan extern ºi intern ale secuilor, precum ºi despre originea acestora. Secuii vor regiune autonomã cu prerogative statale în Harghita, Covasna ºi Mureº ºi intenþioneazã în acest sens sã strângã un milion de semnãturi din Europa. Noul guvern maghiar condus de Viktor Orban le-a deschis larg uºa cooperãrii, spre deosebire de vechiul guvern socialist care nu i-a bãgat în seamã. „adevarul.ro” publicã azi prima parte a interviului cu liderul secuilor, despre lobby-ul pe plan european, urmând ca marþi sã aflaþi ce fac secuii în România, iar miercuri cine sunt ei. adevarul.ro: Domnule Izsak Balazs, Consiliul Naþional Secuiesc a avut o ºedinþã în Parlamentul Ungariei (fotogalerie), la 19 noiembrie, o premierã pentru CNS. Despre ce este vorba? Izsak Balazs: Am adoptat o serie de decizii privind relaþia Consiliului Naþional Secuiesc cu instituþiile statului maghiar. Pentru noi, Ungaria e patria-mamã, aºa cum e România pentru românii de pretutindeni. Pentru noi e deosebit de important ca Ungaria sã sprijine aspiraþiile noastre ºi acest lucru sã facã obiectul unor discuþii bilaterale între România ºi Ungaria. Dorim sa obþinem autonomia Þinutului Secuiesc pe baza unei legi organice pe care o vom înainta pentru a treia oarã Parlamentului României. Acum toate deciziile se iau la Bucureºti. Ceea ce vrem noi ºi ceea ce propune statutul de autonomie al Þinutului Secuiesc este ca o parte din acest decizii sã fie transmise la nivel regional. Noi am considerat important ca opinia publicã ºi clasa politicã din Ungaria sã cunoascã scopurile noastre. Ne-am bucurat cã preºedintele Parlamentului Ungariei a înþeles cererea noastrã ºi ne-a deschis porþile. I:Actualul guvern maghiar o sã vã ajute mai mult decât precedentul? R:Absolut. Sunt ferm convins de asta. Fostele guverne socialiste s-au comportat cu noi de parcã nu am fi existat. Pur ºi simplu nu ne-au bãgat în seamã. I:Cum o sã vã ajute Ungaria, mai exact? R:Sprijinul þãrii-mamã conteazã foarte mult. Mereu rãmâne o întrebare ascunsã, declaratã sau nu: Oare ce rol poate sa aibã Ungaria? ºi atunci trebuie abordat în mod deschis acest subiect, prin cooperare bilateralã sincerã între Ungaria ºi România. Trebuie încredere reciprocã. Autonomia Tirolului de Sud a fost creatã pe baza unei cooperãri îndelungate între Austria ºi Italia, una de încredere reciprocã. S-a ajuns acum la o relaþie bunã pe termen lung, în care este garantatã buna vecinãtate durabilã. Autonomia nu este altceva decât o garanþie instituþionalã a protecþiei unei minoritãþi. Minoritãþile ar forma al patrulea stat ca mãrime din Europa I: Ce aºteptaþi de la Tokes Laszlo, vicepreºedinte al Parlamentului European? R:Aºteptãm o codificare la nivel European a drepturilor colectivitãþilor naþionale în Europa. Profesorul Christof Pall (cel care a elaborat principiile autonomiei din Tirolul de Sud) a fost prezent la adunarea noastrã din Budapesta ºi a spus cã dacã adunãm la un loc toate colectivitãþile naþionale care trãiesc în minoritate, care nu au propria lor þarã, atunci o asemenea þarã ar fi a treia sau a patra în Europa ca mãrime. I: Seful delegaþiei Ungariei la Consiliul Europei, Marton Braun, a anunþat la 15 septembrie cã delegaþia naþionalã ungarã va reprezenta Consiliul Naþional Secuiesc la lucrãrile Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Cum s-a ajuns aici? R:Consiliul Europei a adoptat o serie de hotãrâri ºi recomandãri privind protecþia minoritãþilor, iar România ºi-a asumat unele dintre ele prin angajamentele fãcute la primirea în Consiliu. Noi vrem ca doleanþele noastre sã fie reprezentate în cele patru sesiuni ale APCE. Dar cum nu avem reprezentant în Consiliul Europei, pentru cã eu personal pe domnul Gyorgy Frunda (fostul lider al delegaþiei naþionale a României la APCE) nu îl consider cã reprezintã interesele noastre, atunci am solicitat acest lucru delegaþiei Ungariei. Noi am fost în 2008 într-o delegaþie la Strasbourg (sediul Consiliului Europei) ºi am avut o întrevedere de 30 de minute cu preºedintele de atunci al APCE, domnul Lluis Maria de Puig, la care a participat ºi domnul ambasador al României la Strasbourg, domnul Stelian Stoian ºi domnul Frunda în calitate de ºef al delegaþiei române. Cu ocazia acestei vizite ne-am întâlnit ºi cu alþi lideri, cum ar fi preºedintele grupului PPE din APCE. Acolo noi am punctat doleanþele noastre, am prezentat situaþia noastrã þinând cont de unele valori fundamentale din Consiliul Europei ºi mã refer în primul rând la conceptul de democraþie regionalã. Si desigur cã vom încerca sã contactãm ºi delegaþia României, sã vedem dacã în cadrul ei existã vreun delegat care sã aibã empatie faþã de scopurile noastre, sã simtã, sã înþeleagã situaþia noastrã. M-aº multumi cu atât. ºi care sa aibã o privire largã, deschisã, în acest domeniu. I:Aþi înfiinþat în 2008 un grup de lucru internaþional pentru studiul populaþiilor minoritare autohtone europene. Care a fost activitatea lui pânã acum? R:Grupul de lucru e menit sã ofere un spaþiu de consultare pentru toate grupurile etnice din Europa care au aspiraþii privind autonomia teritorialã. Si luând în considerare reglementãrile la nivel European deja existente, sã le strângã la un loc, sã elaboreze proiecte de reglementare la nivel european ºi eventual sã iniþieze o iniþiativã cetãþeneascã la nivel european, o propunere sprijinita de un milion de europeni, proiect care sã fie introdus pe ordinea de zi a Parlamentului European. Noi când am pornit, cu aceastã idee am pornit. Am avut intenþia ca un asemenea demers sã fie bine pregãtit teoretic, logistic, astfel încât sã aibã acel sprijin din toatã Europa. Am fãcut câteva demersuri în acest sens. Aºteptãm o cooperare din partea parlamentarilor europeni, în primul rând de la domnul Tokes Laszlo ºi apoi de la întreaga delegaþie maghiarã. I:Sã revenim la întâlnirea recentã din Parlamentul Ungariei. Ce decizii aþi luat la Budapesta? R:Am luat o serie de hotãrâri, dintre care cele mai importante se referã la aºteptãrile noastre faþã de politica guvernului maghiar în ceea ce îi priveºte pe maghiarii de dincolo de graniþe. O altã hotãrâre se referã la aºteptãrile noastre privind preºedinþia maghiarã a Uniunii Europene. Considerãm cã protecþia minoritãþilor europene trebuie stabilitã în reglementãri de nivel european. ªi aºteptãm ca în aceastã perioadã, de 6 luni, sã fie mãcar demarat acest procedeu. Deºi toþi membrii UE fac parte din Consiliul Europei, se spune ca UE nu are reglementãri privind protecþia minoritãþilor. Dar obligaþiile pe care ºi le-a asumat un stat în Consiliul Europei sunt valabile indiferent în ce cadru sunt asumate. Deci aºteptãm ca UE sã se pronunþe în aceastã privinþã, dacã obligaþiile asumate de þãrile membre sunt obligatorii ºi pentru UE. I:La ce obligaþii vã referiþi în cazul României? R:In primul ºi în primul rând la Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. România ºi-a asumat un angajament atunci când a intrat în Consiliu, cã va respecta ºi Recomandãrile. Iar Recomandarea 1201 stipuleazã, la articolul 11, dreptul minoritãþilor care într-o regiune formeazã majoritatea sã aibã autoritãþi administrative autonome. Recomandarea 1201 face parte ºi din tratatul bilateral de cooperare ºi de prietenie dintre România ºi Ungaria. Ne gândim ºi la Convenþia-cadru pentru protecþia minoritãþilor, în care pãrþile semnatare s-au angajat sã nu modifice împãrþirea administrativã în aºa fel încât sã afecteze negative proporþiile etnice ale minoritãþilor. Noi vrem ca reforma administrativã a României, deci regiunile care vor fi în viitor ºi care vor prelua locul judeþelor aºa cum este previzibil, sã se facã þinând cont de aceste angajamente internaþionale asumate de România. Cum caracterizaþi relaþia Consiliului Naþional Secuiesc cu partidul ungar Jobbik, care a fãcut multe declaraþii de susþinere la adresa secuilor ºi care v-a îndemnat sã cereþi în continuare autonomia Þinutului Secuiesc? CNS aºteaptã sprijinim din partea tuturor formaþiunilor politice. Dar nu are relaþii mai apropiate sau mai distante cu ele. Încercãm sã avem o atitudine echidistantã, pentru cã autonomia nu este o problemã ideologicã. Ar fi o greºealã dacã CNS s-ar orienta ºi ar spune… Dacã cineva ne sprijinã, foarte bine. Dar noi nu ne identificãm cu nicio grupare ºi cu niciun partid politic. I:Aþi fost în Canada în 2008. De ce? R:Am fost la Toronto, la Ottawa, la Montreal. Am participat la diverse întâlniri cu cei de acolo. Eu am fost invitat de Biserica Reformatã Maghiarã din Toronto ºi am vizitat comunitãþile maghiare în primul rând. Canada este o þarã democraticã, liberã, unde funcþioneazã acel regionalism care se încearcã acum sã se introducã în UE, bazat pe principiul subsidiaritãþii, deci sistemul decizional sã fie mai aproape de cetãþeni. în Canada acest lucru funcþioneazã foarte bine. Asta m-a interesat în primul rând. I:Aþi vizitat vreo regiune autonomã? R:Nu. Dar mã pregãtesc sã merg în Tirolul de Sud. Avem un proiect sã mergem acolo sub forma unei delegaþii mixte romano-maghiare. Este o idee deocamdatã, nu s-au conturat detaliile. I:Aþi avut o întâlnire cu o delegaþie a uigurilor, etnici turci care trãiesc în regiunea autonomã chinezã Xinjiang. Ce aþi stabilit? R:A fost o întâlnire în 2004-2005, pe vremea când preºedintele Consiliului Naþional Secuiesc era domnul Csapo Jozsef. Eu nu am participat la ea. Dar, în general, noi ne bazãm pe empatia comunitãþilor care trãiesc în situaþii similare cu a noastrã. în ceea ce priveºte colaborarea actualã cu uigurii, eu sunt preºedintele CNS din februarie 2008 ºi de atunci nu m-am întâlnit cu ei. I:De ce s-a înfiinþat Consiliul Naþional Secuiesc, când exista UDMR? R:CNS a luat fiinþã pentru cã din 1996, atunci când UDMR a intrat pentru prima oarã în Guvern, niciun politician UDMR nu a mai vorbit despre acea doleanþã de autonomie care figureazã în programul lor, autonomia în trei trepte. Noi am considerat ca e necesarã o garanþie legalã durabilã a drepturilor comunitãþii noastre. Dar dânºii, cei de la UDMR, au crezut ca aceste garanþii pot fi înlocuite prin înþelegeri încheiate în spatele culiselor, aºa-zisele înþelegeri de Coaliþie. Lucru cu care noi nu am fost de acord. Este inacceptabil ca problemele publice ale maghiarilor sã fie soluþionate din patru în patru ani prin înþelegeri semi-secrete sau secrete. Cum adicã Guvernul României acordã UDMR-ului nu-ºtiu-câte sute de miliarde pentru sprijinul comunitãþii maghiare? Suntem ºi noi contribuabili, avem dreptul sã ºtim cui, cu ce scop se dau aceºti bani, pentru cã este ºi impozitul nostru. Biografie Izsak Balazs Locul ºi data naºterii: Sfântu-Gheorghe 04. iunie 1952. Pãrinþii: Jozsef, scriitor, istoric ºi critic literar, Julianna profesoarã Cãsãtorit în 1976 cu Bonis Johanna (1950-2006) istoric, muzeograf Copii: Tamas (1988), Aniko (1990) studenþi Studii: Bacalaureat în 1971 la Liceul Bolyai Farkas din Târgu-Mureº, Institutul Politehnic Bucureºti, Facultatea de Energeticã (1971-1976) Loc de muncã: 1977-1992 inginer la întreprinderea Electromureº, Târgu Mureº, din 1992 întreprinzãtor privat. Apartenenþã ºi funcþii politice: membru UDMR din 1990, diverse funcþii în organizaþia judeþeanã Mureº, din 2003, de la înfiinþare vicepreºedintele CNS, din februarie 2008 preºedinte CNS Sursa: cotidian Adevãrul din 29.11.2010, autor Ionel Dancu Strângerea celor un milion de semnãturi Jakabos Janka, preºedintele CNMT, ºi Gazda Zoltan, preºedintele din scaunul Sepsi al CNS, au declarat în cadrul unei conferinþe de presã comune cã filialele din scaunul Sepsi ale CNMT ºi CNS au semnat un acord de colaborare, acord care a luat naºtere în vederea strângerii de semnãturi pentru informarea mai facilã în legãturã cu naturalizarea, proiectele de concurs comune ºi iniþiativele legislative referitoare la autodeterminarea minoritãþilor. CNMT sprijinã iniþiativa CNS, potrivit cãreia în 7 þãri din UE vor fi strânse un milion de semnãturi pentru reglementarea la nivelul UE a autodeterminãrii minoritãþilor. Jakabos Janka a atras atenþia cã la sediul din Sfântu Gheorghe al CNS, cei interesaþi de naturalizare vor fi sprijiniþi gratuit. Potrivit lui Gazda, pentru strângerea celor un milion de semnãturi este nevoie de sprijinul tuturor ºi de cel al UDMR. Gazda Zoltan a declarat cã sperã cã aceastã colaborare va fi urmatã ºi la nivel central, cã aceste douã organizaþii care s-au înstrãinat vor avea relaþii mai strânse. Sursa: Postul de radio Slager Radio din 01.02.2011 Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles, context în care organizaþiile membre au elaborat declaraþia de final în care precizau cã singura garanþie a dãinuirii ºi dezvoltãrii lor o pate reprezenta doar asigurarea autonomiei teritoriale cu statut personal ºi specific. La audierea publicã de la Bruxelles, Izsak Balazs, preºedintele Consiliului Naþional Secuiesc a vorbit despre eforturile organizaiei sale depuse pentru realizarea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc, eforturi ce ar putea avea ca ºi rezultat crearea unei guvernãri regionale, a unui parlament regional. Acesta a atras atenþia ºi asupra faptului cã însãºi Constituþia României oferã posibilitatea înfiinþãrii organismelor administrative. In opinia lui Izsak este importantã ºi cãutarea, respectiv gãsirea unor aliaþi europeni, deoarece dacã s-ar aduna populaþia acelor regiuni care îºi asumã lupta pentru autonomia minoritãþilor, Scoþia, Catalunia, Tara Bascilor, sau chiar Tirolul de Sud, atunci s-ar putea constata cã acestea ar reprezenta a cincea putere europeanã, din punct de vedere al numãrului de locuitori. Membrii CAMBC au fost de acord ºi cu iniþiativa CNS de strângere a unui numãr de un milion de semnãturi, fiind accentuat faptul cã ºi Þinutul Secuiesc trebuie sã devinã membru al acestei þãri invizibile. Sursa: publicaþia sãptãmânalã Kozpont, nr. 10 din 09.03.2011, autor Biro Zsolt CNS vrea o alianþã a tuturor minoritarilor din UE În cadrul unei conferinþã de presã susþinutã vineri la Târgu-Mureº, Preºedintele Consiliului Naþional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat cã la Consiliul de Autonomie al Organizaþiilor Maghiare din Bazinul Carpatic, reunit la Bruxelles, a formulat ideea unei alianþe a regiunilor cu tradiþii naþionale din Uniunea Europeanã, pe motiv cã acestea au interese comune. Aceastã iniþiativã cetãþeneascã la nivel unional a CNS pe lângã aspectul juridic are ºi un aspect politic. Noi urmãrim ca în cursul procedurii de strângere a semnãturilor, de formulare a scopului comun, sã edificãm ºi o alianþã cu acele regiuni care pãstreazã tradiþii naþionale în þãrile UE ºi care poartã amprentele unui specific naþional. Ne gândim la Scoþia, Tara Bascilor, Catalonia, Tinutul Secuiesc, bineînþeles, Tirolul de Sud, a arãtat Izsak. Acesta a pus accent pe interesele comune pe care aceste regiuni le au în Uniunea Europeanã ºi cã o eventualã alianþã trebuie structuratã în jurul acestor interese. Acesta ar fi aspectul politic. Dacã din punct de vedere juridic se va discuta, dacã va avea succes, dacã Comisia (Europeanã) va accepta, aceastã alianþã în mod sigur se poate clãdi ºi va fi beneficã. Dacã adunãm populaþia acestor regiuni, dacã adunãm numãrul minoritarilor din UE, atunci am ajunge la un numãr al unei populaþii din care ar reieºi cã ar fi o þarã ca mãrime cam a patra sau a cincea putere din UE. Este þara invizibilã a UE, a afirmat Izsak Balazs. Liderul secuilor a folosit metafora unei þãri invizibile care, dupã pãrerea sa, ar fi formatã din peste 40 de milioane de cetãþeni ai Uniunii Europene. Preºedintele CNS a precizat cã deocamdatã nu a lansat o un apel formal ºi oficial în acest sens, dar crede cã o astfel de alianþã este posibilã, întrucât toate regiunile autonome sau care doresc autonomia urmãresc introducerea unor reglementãri cu privire la lãrgirea ºi legiferarea unor drepturi minoritare. Suntem interesaþi toþi de cuprinderea principiului cã toate popoarele Europei sunt egale, indiferent cã au propria lor þarã sau dacã trãiesc în altã þarã, în minoritate, a precizat Izsak, care a subliniat cã CNS se va prevala de un articol al Tratatului de la Lisabona referitor la iniþiativa cetãþeneascã. Articolul 11 al Tratatului de la Lisabona la alineatul (4) precizeazã cã la iniþiativa a cel puþin un milion de cetãþeni ai Uniunii, resortisanþi ai unui numãr semnificativ de state membre, Comisia Europeanã poate fi invitatã sã prezinte, în limitele atribuþiilor sale, o propunere corespunzãtoare în materii în care aceºti cetãþeni considerã cã este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicãrii tratatelor. Izsak a declarat, încã din luna decembrie a anului trecut, cã din acest motiv se va iniþia o campanie de adunare a celor un milion de semnãturi din ºapte state membre, însã numai dupã 12 luni de la intrarea în vigoare a normelor tratatului, adicã dupã ianuarie 2012. Sursa: cotidianul Zi de zi, nr. 1676 din 08.03.2011, autor Sanda Vitelar Comunicat Izsak Balazs, preºedintele Consiliului Naþional Secuiesc (CNS), a efectuat în perioada 17 – 21 februarie 2011 o vizitã în Ungaria. Se ºtie faptul cã, CNS a fãcut public, încã la sfârºitul anului trecut, cã doreºte sã se foloseascã de posibilitãþile oferite de articolul 11 ale Tratatului de la Lisabona ºi iniþiazã o regulã juridicã la nivelul uniunii în vederea recunoaºterii ºi reglementãrii drepturilor comunitãþilor naþionale autohtone pe pãmântul lor natal. Actualul drum a fost fãcut în primul rând în acest sens. In cadrul acesteia, delegaþia s-a întâlnit cu Harrach Peter, de la Partidul Popular Creºtin Democrat (KDNP), respectiv cu Vona Gabor, conducãtorul fracþiunii Jobbik. De la amândoi a cerut ca, folosindu-se de legãturile lor internaþionale, sã ne ajute sã facem lobbi în vederea înaintãrii proiectului regulii juridice ce trebuie înaintate, respectiv ca acasã în Ungaria sã-ºi asume un rol în strângerea de semnãturi ce va porni probabil în primãvara viitoare. Totodatã se aflã în derulare pregãtirea întâlnirii cu conducãtorii celorlalte grupuri de parlamentari din cadrul Parlamentului ungar. Un element important al acestui drum a fost, consultaþia de specialitate ce s-a desfãºurat sub egida Oficiului de Externe a Parlamentului ºi în cadrul cãreia delegaþia a purtat tratative cu specialiºtii în domeniu, în privinþa pregãtirii ºi înaintãrii proiectului regulii juridice. Deoarece este esenþial sã se elaboreze un proiect care sã câºtige un sprijin, atât în cercul cetãþenilor alegãtori, cât ºi a elitei politice, pentru ca iniþiativa sã fie una de succes. Întâlnirile de la Kerepes ºi Vac s-au desfãºurat în semnul consolidãrii legãturii maghiar – ungare, iar în cadrul acestor întâlniri delegaþia a fost primitã de primari continuând acel proces, început anul trecut, în cadrul cãruia CNS creazã legãturi instituþionale cu autoguvernãri din þara mamã. Acest lucru are o semnificaþie deosebitã, pentru cã creazã posibilitatea ca un cerc cât mai larg al reprezentanþilor conducerilor locale din þara mamã sã ajungã într-o legãturã directã cu CNS ºi sã devinã sprijinitori ai autonomiei secuieºti. Tot din aceaºi considerente au avut loc întâlniri cu reprezentanþii mai multor organizaþii civile, printre aceºtia aflându-se în mod special reprezentanþii conducerii organizaþiei Societatea pentru Þinutul Secuiesc, aflatã în curs de înregistrare, formatã la sfârºitul anului trecut ºi care are ca scop sprijinirea, în þara mamã, a strãduinþelor autonomiste secuieºti.  Sfântu Gheorghe, 22.02.2011, Biroul de Presã al CNS” Biroul de presã al FCRCHM Nr. 29 din 1  iunie 2011 str. Miko Imre, nr. 2, mun. SF. GHEORGHE, jud. COVASNA, tel./fax: 0267.313534 email: cohara_ro@yahoo.com www.forumharghitacovasna.ro]]>