Sâmbãtã, 6 octombrie 2012 a avut loc conferinþa organizatã de Centrul de Studii Patristice împreunã cu Sfânta Mitropolie a Pireului ºi cu youtuber-ii greci, pe tema „Noul act de identitate: bilet fãrã întoarcere”. Guvernare electronicã ºi consimþãmânt. Mijloace de protecþie juridicãdeChrístos Papasotiríou, Avocat al Curþii Supreme de Justiþie
Înaltpreasfinþia-Voastrã kir Serafim, Mitropolit al Pireului, Preacinstiþi Pãrinþi, domnilor ºi doamnelor,
Încã din noiembrie 2010, Ministerul de Interne a supus dezbaterii publice introducerea cardului cetãþeanului. Potrivit conþinutului propunerilor de dezbatere, ca subiecte de problematizare ºi exprimare a pãrerilor în acest sens au fost propuse de Minister urmãtoarele:
Valorificarea ºi extinderea serviciilor electronice existente ºi dezvoltarea altora noi de cãtre adminitraþia publicã.
Protecþia datelor personale ºi a vieþii private a cetãþenilor.
Propuneri tehnice pentru proiectarea ºi realizarea cardului. De altfel, scopurile ºi cadrul de folosire a cardului cetãþeanului sunt în primul rând ºi totdeauna în conformitate cu Ministerul, identificarea fireascã a cetãþenilor prin înlocuirea actualului act de identitate eliberat de poliþie.
În acelaºi timp, se propune folosirea cardului cetãþeanului în întreaga viaþã cotidianã, pentru a se ajunge treptat la înlocuirea diferitelor documente ºi certificate personale în tranzacþiile cetãþeanului cu domeniul public.
De asemenea, potrivit Ministerului, se prevede ca însuºirea principalã a cardului cetãþeanului sã fie încorporarea cipului electronic, în vederea atingerii scopului acestuia ºi a realizãrii cadrului de utilizare a cardului, adicã pentru a fi cuprinse în acesta toate informaþiile ºi datele, legate de scopurile ºi cadrele de mai sus. Încorporarea cipului în card permite responsabilului ºi executantului procesãrii informaþiilor ºi datelor, dar ºi oricãrui terþ, ca în orice moment sã ia cunoºtinþã atât de tranzacþiile pe care le opereazã deþinãtorul, cât ºi de locul exact unde se aflã persoana asupra cãreia se aflã cardul, cu rezultatul cã se eludeazã astfel dreptul de liberã miºcare a cetãþeanului în þarã, care drept constituie o manifestare principalã a dreptului la libertate personalã.
Prin urmare, pentru atingerea acestor scopuri ale cardului cetãþeanului era nevoie de decretarea legii cu privire la crearea unei baze tehnologice, electronice ºi la întemeierea ºi funcþionarea unei baze electronice centrale, în care vor fi colectate informaþii ºi date despre deþinãtor ce vor constitui obiect de procesare electronicã.
Din acest motiv, însuºi Ministerul de Interne, Decentralizare ºi Guvernare Electronicã a adus spre negociere publicã un proiect de lege cu privire la aceastã lege care a devenit lege a statului, intitulatã: ”Guvernarea Electronicã”.
Potrivit conþinutului propunerilor pe aceastã temã ale Ministerului, scopurile Legii menþionate sunt urmãtoarele:
Îmbunãtãþirea deservirii cetãþenilor ºi a firmelor de cãtre servicii ale administraþiei publice, în termeni de eficienþã ºi transparenþã.
Diminuarea birocraþiei prin valorificarea tehnologiilor informatice ºi de Comunicaþii.
Protecþia datelor personale ºi a vieþii private a cetãþenilor.
Protecþia siguranþei tranzacþiilor.
Însã problemele care reies din introducerea cardului cetãþeanului ºi a guvernãrii electronice sunt de netrecut ºi determinante în ce priveºte cele mai importante drepturi individuale constituþionale, adicã cele ale libertãþii personale ºi ale libertãþii de miºcare în interiorul þãrii ºi al respectului faþã de personalitatea individului.
Prin urmare, reglementãrile propuse atât pentru cardul cetãþeanului, cât ºi pentru guvernarea electronicã încalcã dispoziþiile constituþionale ºi cu valabilitate supralegislativã care privesc drepturile individuale despre care vorbim.
În acest punct trebuie semnalat care este cadrul juridic existent, care consacrã ºi protejeazã drepturile libertãþii personale ºi al respectului personalitãþii individului. Concret, potrivit articolului 5 al Constituþiei, se subliniazã cã:
„1. Fiecare persoanã are dreptul de a-ºi dezvolta liber personalitatea ºi de a participa la viaþa socialã, economicã ºi politicã a þãrii, atât timp cât nu prejudiciazã drepturile altora ºi nu încalcã Constituþia ºi bunele moravuri.
2. Toþi cei care se aflã pe teritoriul elen se bucurã de absoluta protecþie a vieþii, a onoarei ºi a libertãþii, indiferent de naþionalitate, de rasã, limbã ºi convingeri religioase sau politice. Excepþiile sunt permise doar în cazurile prevãzute de dreptul internaþional.
3. Libertatea personalã este inviolabilã. Nimeni nu poate fi persecutat sau arestat sau închis, nici în vreun alt mod îngrãdit, decât atunci ºi în modul pe care îl prevede legea.
Potrivit paragrafului 4 al articolului 5 al Constituþiei, se prevede cã: se interzic mãsuri administrative individuale care restricþioneazã miºcarea sau instalarea liberã în þarã, precum ºi ieºirea ºi intrarea liberã în aceasta a oricãrui cetãþean grec. Asemenea mãsuri restrictive pot fi impuse doar ca pedeapsã stabilitã în urma unei decizii a tribunalului penal, în condiþii excepþionale de necesitate ºi doar pentru prevenirea unor delicte penale, dupã cum prevede legea”.
Mai mult încã, dispoziþia care consacrã prin excelenþã dreptul nostru de a refuza aderarea la sistemul de control prin intermediul cardului cetãþeanului ºi al guvernãrii electronice, dar ºi dreptul de a ne proteja împotriva colectãrii, procesãrii ºi utilizãrii datelor noastre personale prin mijloace electronice, este articolul 9A, recent adãugat în Constituþie, care prevede urmãtoarele: „Toate persoanele au dreptul la protecþia împotriva colectãrii, procesãrii ºi utilizãrii, mai ales prin mijloace electronice, a datelor personale, dupã cum prevede legea. Protecþia datelor personale este asiguratã de o autoritate independentã care se constituie ºi funcþioneazã dupã cum prevede legea”.
De asemenea, potrivit articolului 25 al Constituþiei, care consacrã principiul proporþionalitãþii, adicã obligaþia autoritãþilor statale de a evita mãsuri care restricþioneazã în mod disproporþionat drepturile individuale, când scopul la care aspirã mãsurile luate poate fi atins prin mijloace mai puþin onoroase, sunt prevãzute urmãtoarele:
“1. Drepturile omului ca individ ºi membru al societãþii ºi principiul statului social de drept sunt garantate de stat. Toate organele de stat sunt obligate sã asigure exercitarea neîngrãditã ºi eficientã a acestora. Aceste drepturi sunt valabile ºi în relaþiile dintre persoanele cãrora le sunt adecvate. Restricþiile de orice tip care pot fi impuse, potrivit Constituþiei, drepturilor acestora trebuie sã fie prevãzute fie direct de Constituþie, fie de lege, în condiþiile în care existã o reþinere faþã de aceasta din urmã, ºi sã se respecte principiul proporþionalitãþii.
2. Recunoaºterea ºi protecþia drepturilor fundamentale ºi inalienabile ale omului de cãtre stat urmãreºte realizarea progresului social în libertate ºi dreptate”.
Dar ºi Legea 2472/1997 cu privire la procesarea datelor cu caracter personal, la articolul 5, paragraful 1, prevede urmãtoarele:
„1. Procesarea datelor cu caracter personal este permisã doar când subiectul datelor ºi-a dat consimþãmântul”.
Prin articolul 9A al Constituþiei Elene – un articol constituþional care într-adevãr are caracter de pionierat – pentru prima oarã în Europa se atribuie dreptului individual revendicarea cetãþeanului faþã de stat de a fi protejat de colectarea, procesarea ºi utilizarea datelor personale prin mijloace electronice. În paralel, autoritatea constituþionalã sub care a fost aºezat acest dreptul individual concret ºi menþionarea termenului de protecþie statalã nu lasã loc de nici o contestare juridicã sau logicã asupra faptului cã adunarea, procesarea ºi utilizarea datelor noastre personale prin mijloace electronice constituie un amestec ilegitim în viaþa personalã a cetãþeanului. Aºa încât orice lege, dispoziþie, orice decizie sau mãsurã ministerialã care permite colectarea, procesarea sau utilizarea datelor personale este anticonstituþionalã ºi încalcã acest drept individual concret. Singura excepþie legalã de la aceastã regulã de drept constituþional o poate constitui dispoziþia prevãzutã la al 2-lea alineat al paragrafului 4 al articolului 5 al Constituþiei: ori de câte ori este vorba de necesitatea lãurii de mãsuri restrictive care se impun în virtutea unei pedepse hotãrâte de tribunalul penal, este permisã încãlcarea acestui drept numai în cazuri excepþionale, pentru prevenirea unor delicte, atunci când, de exemplu, este nevoie de verificarea cazierului ºi, desigur, când cetãþeanul îºi dã consimþãmântul.
În plus, prin dispoziþii analoge sunt protejate drepturile noastre mai sus menþionate ºi în cadrul Convenþiei Europene a Drepturilor Omului. Aºadar, potrivit articolului 5, paragraful 1 al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului, se prevede cã: „Orice persoanã are dreptul la libertate ºi siguranþã”.
De altfel, potrivit articolului 8 al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului, se prevede cã:
„1. Orice persoanã are dreptul la respectarea vieþii sale private ºi familiale, a locuinþei ºi corespondenþei sale.
2. Nu este permis ca autoritatea publicã sã intervinã în exercitarea acestui drept, în afarã de cazul în care intervenþia aceasta este prevãzutã de lege ºi constituie o mãsurã care, într-o societate democraticã, este necesarã pentru siguranþa naþionalã, pentru siguranþa publicã, pentru bunãstarea economicã a þãrii, pentru apãrarea ordinii ºi prevenirea delictelor penale, pentru protecþia sãnãtãþii sau moralitãþii sau pentru protecþia drepturilor ºi libertãþilor altora”.
Acesta este cadrul legal de protecþie privitor la cardul cetãþeanului ºi la guvernarea electronicã oferit de drepturile constituþionale care apãrã libertatea personalã ºi respectul persoanei ºi a vieþii sale private. De aceea, ºi problemele juridice care vizeazã anticonstituþionalitatea acestui demers legislativ ºi care au apãrut încã de la decretarea Legii despre guvernarea electronicã ºi cardul cetãþeanului, aºa cum s-a menþionat, sunt urmãtoarele: încorporarea cipului în cardul cetãþeanului, face posibilã în orice clipã identificarea ºi localizarea oriunde în þarã a purtãtorului cardului.
Astfel, sunt încãlcate direct drepturile cetãþenilor stabilite prin Constituþie care consfinþesc respectul absolut al personalitãþii acestora, al vieþii personale ºi private ºi al libertãþii lor personale, în care este cuprins ºi dreptul de liberã miºcare în Grecia. În acelaºi timp, este încãlcat principiul proporþionalitãþii prevãzut de dispoziþia articolului 25 al Constituþiei, de vreme ce aceastã lege permite crearea unei situaþii de disproporþionalitate între ceea ce se pretinde cã ar fi scopul cardului cetãþeanului – adicã identificarea fizicã ºi facilitarea tranzacþiilor dintre cetãþean ºi autoritãþile publice în general – ºi mijloacele prin care se atinge acest scop. ªi aceasta, deoarece scopul legii, care constã în primul rând în identificarea persoanei se poate realiza ºi prin alte mijloace – nu atât de oneroase precum cele pe care le presupun noul card cu cip – ºi fãrã sã se prejudicieze întru nimic drepturile individuale mai sus menþionate, ºi anume prin pãstrarea modalitãþilor de indentificare deja instituþionalizate (de exemplu, prin actul de identitate eliberat de poliþie, prin paºaport).
De altfel, scopul propus de Minister, ºi anume identificarea cetãþeanului ºi înregistrarea tranzacþiilor sale cu domeniul public prin intermediul cardului, într-un mod care sã facã posibilã în orice moment localizarea acestuia în interiorul þãrii, constituie o mãsurã nu doar disproporþionatã în relaþie cu scopul propus, dar ºi absolut deloc necesar într-o societate democraticã. Actele de identitate existente sunt suficiente în vederea menþinerii siguranþei naþionale ºi publice, a bunãstãrii economice a þãrii, pentru apãrarea ordinii ºi prevenirea delictelor penale ºi protecþia drepturilor ºi libertãþilor celorlalþi. Aºadar, scopul actului de identitate nu poate fi altul decât identificarea cetãþeanului. ªi pentru cã în orice lucru, oricât ar pãrea de rãu, se gãseºte ºi ceva bun, prevederile deciziei din 12 decembrie 2002 a Tribunalului European al Drepturilor Omului, la recursul care a avut loc în legãturã cu actul de identitate elen din care s-a eliminat menþionarea credinþei religioase, constituie niºte baze necesare pe care se întemeiazã dreptul cetãþenilor de a refuza primirea noului act de identitate, care ni se prezintã sub denumirea de „card al cetãþeanului”, pentru cã în cazul mai sus menþionat au fost acceptate, între altele ºi urmãtoarele:
a) Tribunalul consemneazã mai întâi pãrerea autoritãþii însãrcinate cu protecþia datelor personale, „potrivit cãreia, þinând seama de scopul procesãrii datelor care se înscriu pe un act de identitate, adicã controlul identitãþii deþinãtorului, nu sunt necesare urmãtoarele elemente: amprentele digitale, numele ºi prenumele soþului, sexul, profesia, cetãþenia, adresa locuinþei”.
b) În continuare, Tribunaul „recunoaºte cã buletinul de identitate, ca atare, nu este necesar pentru viaþa cetãþenilor, nici pentru funcþionarea statului. Dovadã în acest sens este faptul cã multe state au ales sã nu introducã un sistem asemãnãtor de recunoaºtere a identitãþii cetãþenilor, ci sã foloseascã în acest scop alte acte oficiale, precum paºaportul sau permisul de conducere. Cu toate acestea, ori de câte ori un stat alege introducerea sistemului de recunoaºtere prin buletin de identitate, se impune sã accepte cã respectivele buletine de identitate constituie doar documente oficiale, care permit identificarea ºi recunoaºterea persoanelor care au calitatea de cetãþeni ºi asta în relaþiile lor cu ordinea legalã a statului”.
Prin urmare, în legãturã cu acest caz care a preocupat Tribunalul European, s-a precizat clar ºi integral definiþia actului de identitate, care nu poate fi nimic mai mult decât un mijloc de identificare ºi de recunoaºtere a cetãþeanului în relaþiile sale cu autoritãþile ºi în acelaºi mod s-a stabilit scopul legii cu privire la noile acte de identitate, care nu poate devia de la menirea specializatã concretã a actelor de identitate.
Astfel, orice alt scop, diferit de menirea concretã a identificãrii ºi recunoaºterii persoanei deþinãtorului ºi care se aplicã într-un mod contrar hotãrârii Tribunalului European, prejudiciazã principiul proporþionalitãþii, este prin definiþie ilegal ºi anticonstituþional, de vreme ce identificarea se poate realiza cu cea mai mare uºurinþã prin actualele acte de identitate eliberate de poliþie ºi statul ar trebui sã se conformeze deciziei judecãtoreºti menþionate, prin care este obligat – în virtutea articolului 44 al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului – în loc sã formuleze scopuri suplimentare, fãrã nici o legãturã cu unicul scop legal, cel al identificãrii, care se leagã exact cu noþiunea, dar ºi cu utilitatea practicã a actului de identitate – sã respecte definiþia ºi scopul real al actului de indentitate. Fãrã îndoialã, aceastã decizie a Tribunalului European, oricât de paradoxal ar fi acest fapt, pentru cã a reprezentat punctul de plecare al eliminãrii credinþei religioase din actele de identitate eliberate de poliþie, totuºi astãzi ea dobândeºte o utilitate extrem de actualã ºi constituie o armã eficace în abordarea problemei „cardului cetãþeanului” ºi a „guvernãrii electronice”, pe care urmãreºte sã ni le impunã în Grecia Noua Ordine a Lucrurilor care prinde ºi la noi contur.
De altfel, protecþia cetãþeanului împotriva colectãrii, procesãrii ºi utilizãrii prin mijloace electronice a datelor personale, prevãzutã prin Constituþie, poate fi anulatã doar prin acordul expres prealabil al cetãþeanului, acord acceptat într-o societate democraticã.
Practic, nimeni nu poate sã primeascã ºi sã foloseascã noul act de identitate, aºa cum a fost prezentat acesta oficial, adicã ºi pentru alte scopuri în afara celor ale identificãrii. Prin urmare, cetãþeanul are dreptul sã refuze sã primeascã noul buletin ºi sã nu îºi dea consimþãmântul pentru colectarea, procesarea etc. informaþiilor ºi datelor lui. Trebuie sã poatã continua sã fie identificat prin modalitãþile deja existente care sunt mai puþin oneroase în comparaþie cu cele pe care le presupune cardul cetãþeanului. Altfel este încãlcat principiul proporþionalitãþii. În cazul în care statul reuºeºte sã impunã un asemenea act de identitate precum anunþatul „card al cetãþeanului”, atunci persoana prejudiciatã are dreptul sã recurgã la Justiþie ºi, invocând dispoziþiile mai sus menþionate, coroborat cu întregul context al deciziei judecãtoreºti a Tribunalului European, sã cearã în faþa tribunalelor administrative invalidarea oricãrei acþiuni administrative care depinde de deþinerea sau nu a cardului cetãþeanului. Dacã sunt încãlcate în procese judecãtoreºti dispoziþiile constituþionale ºi cu valabilitate supralegislativã menþionate mai sus ale Convenþiei Europene a Drepturilor Omului ºi se semnaleazã cumva o îndepãrtare de prevederile deciziei cu privire la aceastã chestiune a Tribunalului European, atunci cel prejudiciat va avea dreptul, dupã ce au fost epuizate toate mijloacele juridice interne, sã recurgã la Tribunalul European, care nu poate decât sã constate încãlcarea propriei sale deciziei precedente.
Cu toate acestea, vãzând ineficacitatea ºi întârzierile de ani de zile în acordarea dreptãþii, situaþie care, în esenþã, echivaleazã nu refuzul de a face dreptate, nu e nevoie de multã gândire ca sã priceapã cineva de ce, în primul rând, þara noastrã s-a transformat într-un stat al corupþiei ºi într-un refugiu internaþional pentru tot felul de delincvenþi inexorabili, dar ºi de câtã luptã ºi rãbdare este nevoie în patria noastrã, ca oamenilor cinstiþi ºi drepþi sã li se facã dreptate faþã de cei nedrepþi.
Înaintea dezamãgirii ºi deznãdejdii, pe care ar putea sã o trãiascã cineva constatând tragismul acestei realitãþi, care se desfãºoarã zilnic înaintea ochilor noºtri, nu putem decât sã semnalãm uimirea noastrã înaintea mãreþiei sufleteºti pe care o aratã semenii noºtri de aceeaºi credinþã, care îndurând cu rãbdare ºi tenacitate marile suferinþe, deja sunt prigoniþi pentru credinþa ortodoxã ºi pentru principiile indestructibile ºi tradiþiile Neamului ºi ale Ortodoxiei noastre, a cãror respectare constituie în cele din urmã o opþiune personalã a fiecãruia dintre noi, astãzi mai mult decât oricând.
Pentru cã astãzi, nu mâine când vom avea cardul, existã oameni care refuzã sã primeascã ºi sã foloseascã numãrul matricol de asigurare socialã (AMKA), cu urmarea cã sunt lipsiþi, într-un mod cinic ºi inuman, de pensiile lor, bãtrâni fiind ºi neavând nici un alt venit, sunt lipsiþi de asistenþã medicalã ºi farmaceuticã, deºi suferã de boli incurabile ºi grave, mortale chiar, sunt lipsiºi de alocaþiile pentru familiile cu mulþi copii, deºi sunt poate ºomeri ºi au mulþi copii, iar unii sunt lipsiþi chiar ºi de salarii, deºi presteazã muncã, având un caz semnificativ în acest sens, pe învãþãtoarea din Thíra.
Pentru cã gravitatea problemelor, care survin prin introducerea cardului, nu constã doar în cardul ca atare, ci ºi în deja anunþata încorporare în acesta a numãrului matricol al asigurãrii sociale, adicã a celebrululi „AMKA”.
ªi aceasta, pentru cã articolul 153, care în întregul lui este anticonstituþional ºi care cuprinde prevederile legale referitoare la „AMKA”, al Legii 3655/2008, chiar urmãreºte ºi deja provoacã nu doar eliminarea individului din viaþa socialã ºi economicã, dar ºi, fãrã exagerare, exterminarea lui biologicã ºi totala distrugere, în cazul în care nu foloseºte „AMKA”, de vreme ce refuzul de a primi „AMKA” este însoþit de privarea de drepturile constituþionale de bazã pentru supravieþuirea individului prin intermediul unor ameninþãri foarte grave ºi total disproporþionate ºi fãrã precedent.
Concret, potrivit articolului 153 al Legii 3655/2008 cu referire la „AMKA” se stabileºte cã de la data intrãrii în vigoare a acestei Legi, „nimeni nu poate sã lucreze ca salariat sau liber profesionist, sã fie asigurat sau sã depunã cotizaþii pentru asigurãri, sã obþinã sau sã îºi reînnoiascã carnetul de sãnãtate, sã aibã dreptul sã încaseze pensiile sau, mai general, indemnizaþii de orice naturã, alocaþii ºi ajutoare, dacã nu dispune de „AMKA”, care se înscrie obligatoriu pe evidenþele financiare corespunzãtoare menþionate mai sus”.
Numãrul matricol al asigurãrii sociale (AMKA) ºi foarte gravele urmãri cu care suntem ameninþaþi în cazul nefolosirii acestuia, prejudiciazã personalitatea individului ºi urmãresc „legalizarea” abuzului ºi a anulãrii drepturilor individuale fundamentale la muncã, asigurare socialã, asistenþã medicalã, spitaliceascã ºi farmaceuticã, precum ºi la protecþie juridicã.
Sancþiunile prevãzute mai sus sunt anticonstituþionale, deoarece încalcã în mod vãdit principiul proporþionalitãþii sau al echilibrului rezonabil prevãzut de cãtre dispoziþia articolului 25 al Constituþiei, pentru cã sunt strigãtor la cer de disproporþionate faþã de pretinsul scop al legii mai sus menþionate cu privire la „AMKA”, pe care urmãresc sã îl asigure, adicã transparenþa ºi facilitarea tranzacþiilor celui asigurat cu autoritãþile juridice ºi statale ºi cu serviciile de sãnãtate. Câtã vreme ameninþãrile legii despre care vorbim prejudiciazã în mod ilegal dreptul consacrat prin Constituþie la respectul absolut al personalitãþii. Dar ºi privarea de dreptul protecþiei juridice, prevãzutã de articolul 153 al aceleiaºi legi este cu totul de neconceput ºi scandaloasã, pentru cã pânã ºi condamnaþii dovediþi cu probe cã sunt delapidatori ai banului public sau cei care au acceptat sã primeascã importante ºpãgi prelectorale, au dreptul ºi primesc protecþie juridicã fãrã sã li se cearã AMKA, evident datoritã faptului cã nu e necesar în exercitarea dreptului individual despre care vorbim, fapt care constituie o dovadã a încãlcãrii în acest sens a principiului echilibrului rezonabil la care conduce demersul legislativ în cauzã.
Acest avorton legislativ care este numãrul matricol de asigurare socialã AMKA, sub ameninþarea ratificãrilor pe care le-am pomenit, prin care se urmãreºte impunerea acestuia prin constrângere, constituie un caz unic de integrare în sistemul legislativ al þãrii noastre a unei dispoziþii atât de evident anticonstituþionale ºi antidemocrative.
Sancþiunile prevãzute în cazul omiterii folosirii acestuia echivaleazã cu totala exterminare, economicã, profesionalã, socialã, dar ºi biologicã a cetãþeanului, de vreme ce, neputând nici mãcar sã fie liber profesionist, nu îi mai rãmâne decât mila celorlalþi ca sã supravieþuiascã.
Dacã cetãþeanul nu foloseºte AMKA, nu va putea sã facã absolut nimic pentru supravieþuirea sa ºi a familiei sale, va fi considerat în ilegalitate ºi va fi pus în afara cadrului social.
ªi ne putem întreba pe bunã dreptate: Dar este posibil sã constuie scop al legii o asemenea excludere economicã, socialã ºi profesionalã, precum este aceea cu care ameninþã aceastã lege?
Însã, nu e vorba de simple ameninþãri cu sancþiuni. Deja persecuþiile împotriva creºtinilor care refuzã sã se supunã este o realitaet ºi anume într-un asemenea mod, încât prigoanele lui Nero sau Diocleþian încep sã pãleascã. Pentru cã astãzi, în civilizata Uniune Europeanã, în Grecia contemporanã ºi „democratã”, mii de oameni suferã excluderi fãrã precedent. Concret, au fost înregistraþi ºi sunt sprijiniþi pe cãi juridice cazuri de oameni – pensionari, oameni în vârstã ºi suferinzi de boli incurabile, precum cancerul, episoade cerebrale ºi insuficienþã cardiacã ºi care sunt bolnavi la pat ºi cãrora statul le refuzã nu doar acordarea pensiei – care le-a fost acordatã pentru cã au dreptul la ea, pentru cã au lucrat ºi s-au ostenit decenii la rând – prin acþiuni administrative ale instituþiilor de asigurãri social, dar li se refuzã ºi cele elementare resurse ale supravieþuirii lor, asistenþa medicalã ºi farmaceuticã, orice îngrijire ºi ajutor, numai ºi numai, pentru cã refuzã sã se încorporeze în sistemul de guvernare electronicã, ºi anume sã accepte AMKA.
ªi suntem martori ai unui fenomen deprimant, ca anumiþi oameni de ºtiinþã ºi funcþionari publici sã se arate indiferenþi faþã de viaþa ºi sãnãtatea semenilor lor.
Aceastã ruºinoasã dispoziþie anticonstituþionalã se aseamãnã cu Kírki, vrãjitoarea homericã, pentru cã a alterat deja conºtiinþele multor profesioniºti cu siguranþã valoroºi ºi recunoscuþi ai patriei noastre ºi, deºi este vorba despre un text de lege, fãrã trup, el aduce, cu toate acestea, ºi miºcã înfricoºãtor oasele stricãciunii ºi cãderii celei din veac.
Dar aceastã Kírki nu a reuºit sã strâmbe întru nimic cugetul ºi etosul creºtin fãrã pereche al acelor oameni vârstnici ºi bolnavi, al pãrinþilor cu mulþi copii ºi al celor care lucreazã fãrã platã, care cu rãbdare ºi slãvind pe Domnul nostru Iisus Hristos, suferã aceste prigoane ºi atacuri brutale în însãºi existenþa lor.
Toþi aceºtia ne amintesc de calea Virtuþii, a Rãbdãrii ºi a Nãdejdii, care conduce cu siguranþã la Mântuire, a cãrei aºteptare neutralizeazã toate piedicile ºi poate sã îl încununeze pe omul bolnav cu laurii slavei veºnice.
Mã rog ca Domnul sã întãreascã credinþa noastrã, a tuturor.
Traducere Mihail Ilie (G.O.)
Urmeazã Impunerea globalizãrii ºi a Noii Ere prin intermediul supravegherii electronice ºi al actelor de identitate electronicde Arhim. Athanasios Anastasiou, Stareþul Sfintei Mânãstirii a Marelui Meteor
![550560_528807267136695_1717037927_n1[2]](http://graiulortodox.files.wordpress.com/2013/05/550560_528807267136695_1717037927_n12.jpg)
