Ungaria se pregateste sa cumpere oficial pamantul si apele minerale din Transilvania. Declaratiile Ambasadei Budapestei la Bucuresti

De la 1 ianuarie 2014, statul român a eliminat restricþiile impuse cetãþenilor strãini care vor sã cumpere terenuri agricole, inclusiv obligaþia de a avea experienþã în agriculturã. Eliminarea restricþiilor i-a fãcut pe oficialii din Guvernul de la Budapesta sã creeze o strategie prin care Ungaria sã poatã achiziþiona teren agricol ºi pãdure în România. ”Avem un program în acest sens, care în esenþã presupune cã, dacã cineva vrea sã îºi vândã pãmântul, atunci poate încheia un contract cu statul ungar, în urma cãruia sã primeascã rentã viagerã. Mai mult, dacã doreºte, el poate rãmâne titularul pãmântului pe perioada vieþii. Evident cã se pune întrebarea ce va face statul ungar cu o bucatã de pãmânt de la marginea unui sat secuiesc? În principiu îl poate da unui tânãr fãrã pãmânt, dar dornic sã îl prelucreze”, susþine Szabo Jozsef Andor, ataºatul pe probleme de agriculturã din cadrul Ambasadei Ungariei de la Bucureºti, citat de portalul szekelyhon. Viitor în agriculturã Diplomatul maghiar nu crede cã statul vecin va fi asaltat de oferte din România. “Este posibil ca satele din Transilvania sã fie sãrace ºi cu o populaþie îmbãtrânitã, dar convingerea noastrã este cã ei þin la pãmânturile lor. Aceasta este o trãsãturã istoricã a omului din Ardeal, dar în special a celui din Þinutul Secuiesc. Ungurul nu se desparte cu plãcere de pãmântul sãu. Apoi se amplificã procesul de migrare de la oraº la sate, un proces natural ºi în România. Cine nu are un domiciliu stabil ºi un loc de muncã la oraº, acela va migra la rãdãcinile sale sãteºti, având fantezia unui viitor în agriculturã”, mai spune Szabo Jozsef Andor. Procedurã simplã Paºii de a vinde terenul statului ungar sunt foarte simpli. “Dupã ce sistemul va deveni funcþional, doritorul nu are altceva de fãcut decât sã caute cea mai apropiatã reprezentanþã a noastrã. Un reprezentant de-al nostru se va deplasa la faþa locului ºi va evalua pãmântul. În funcþie de asta, îi vom face o ofertã. Dacã nu va fi mulþumit, atunci poate încerca pe piaþa liberã. Dacã va accepta, atunci, cum am amintit, va beneficia de renta viagerã, pãmântul ºi dreptul de folosinþã urmând sã rãmânã pe numele lui pânã la sfârºitul vieþii”. Fond forestier ºi ape minerale Ungaria are deja strategii ºi pentru fondul forestier ºi de ape minerale din România. “Singura diferenþã este cã aceste strategii nu au fost gândite la Budapesta, ci au fost elaborate chiar de autoritãþile locale din Þinutul Secuiesc. Vãzând cu ce rapiditate dispare fondul forestier, ei au apelat la statul ungar pentru ajutor. Multe primãrii dispun de propriile pãduri, sunt incapabile sã le managerieze, dar nici nu vor sã le vândã. Vreau sã amintesc aici ºi de apele minerale, o oportunitate nouã de care încã foarte puþini ºtiu. Nu mã refer la râuri ºi lacuri, ci la izvoarele de ape minerale mai mult sau mai puþin exploatate. Este inadmisibil ca o apã mineralã renumitã precum Biborþeni sã intre în faliment, când apele minerale îºi trãiesc perioada de renaºtere în toatã Europa”, mai spune diplomatul maghiar. Rãzboi diplomatic? El considerã cã nu existã nici un motiv pentru o “reacþie istericã a naþionalismului românesc”. “Nu ne temem cã ar putea apãrea un rãzboi diplomatic, deoarece noi sprijinim doar drepturi fundamentale din cadrul Uniunii Europene. Acestea au fost acceptate de ambele þãri, atât România, cât ºi Ungaria, cu amendamentul cã legea agrarã din România este construitã pe modelul din Ungaria. Dacã statul român poate proteja terenurile ºi þãranii activi, atunci e foarte bine. Dar dacã nu este capabilã sã ofere nimic pentru anumite terenuri, atunci piaþa e liberã ºi poate cumpãra oricine, nu trebuie neapãrat sã fie maghiar, poate sã fie danez sau francez”, a încheiat reprezentantul Ambasadei Ungariei de la Bucureºti. Sursa: Jurnalul]]>