De ce Ungaria spune la revedere Europei, la ORF
O tabãrã politica susþinutã de presa occidentalã acuzã o altã de distrugerea statului de drept, a încerederii investitorilor ºi a monedei naþionale. Pârâþii susþin cã luptã împotriva prãbuºirii nivelului de trai ºi a transformãrii þãrii în colonia FMI ºi CE. Este vorba despre Ungaria, dar ºi despre România, si despre credibilitatea presei. Televiziunea austriacã ORF a transmis în aceastã sãptãmânã un documentar despre Ungaria vecinã, realizat de cineastul german Andrea Morgenthaler ºi de cunoscutul jurnalist ºi expert în spaþiul est-european, Paul Lendvai. Intitulat “Visele naþionale sau cum Ungaria îºi rãmas bun de la Europa”, documentarul începe cu o ceremonie organizatã de organizaþia paramilitarã Garda Naþionalã Ungarã. Ungaria care a pierdut calea Documentarul aratã cã regiumul naþionalist ºi populist de la Budapesta se bucurã de sprijinul unei mari pãrþi a populaþiei ºi cã romii ºi oamenii strãzii din Ungaria sunt supuºi unui tratament degradant ºi discriminatoriu. Cei intervievaþi în cadrul filmului aratã cã manifestaþiile antisemite ale partidului extremist Jobbik, a treia forþã din parlament, au devenit un lucru obiºnuit ºi cã singurul post radio ostil guvernului, Klubradio, se luptã pentru supravieþuire sub o lege a presei criticatã dur de CE ºi Parlamentul European, în urmã cu doi ani. Recent 40.000 de oameni au protestat impotricva acestei legi a presei. Dupã difuzarea filmului, ORF a organizat o dezbatere la care a participat ºi fostul premier socialist al Ungariei, Ferenc Gyurcsany, care a fost timp de o sãptãmânã în greva foamei, protestand împotriva actualei puteri. Nu se spune însã nimic despre cum fostul premier a minþit electoratul ºi chiar Parlamentul European cu privire la starea economiei, în 2006, doar pentru a primi un nou mandat, ºi despre cum a demisionat în 2009, lãsând în urmã o þarã prãbuºitã în crizã ºi prima þarã UE care s-a împrumutat la FMI, în 2008, cãci astfel au fost create condiþiile pentru venirea la putere a populiºtilor. Statele vestice par cã ºi-au pus din nou tunurile pe guvernul Viktor Orban ºi beneficiazã de sprijinul opoziþiei de la Budapesta, redusã însã la puþin pestre 20% din mandatele parlamentare. O comisie pentru libertãþi cetãþeneºti a PE a fost recent in vizitã în Ungaria pemtru a verifica la faþa locului acuzaþiile care se aduc Ungariei de presa internaþionalã. Din delegaþie a fãcut parte de eurodeputatul UDMR Sogor Csaba, care a declarat, nici mai mult, nici mai putin, cã percepþia internaþionalã este total diferitã de realitãþile descoperite la Budapesta ºi cã România ºi Slovacia ar trebui sã fie supuse aceluiaºi proces de verificare a modului în care respectã criteriile de la Copenhaga, condiþii ale apartenenþei la UE stabilite in 1993. În Ungaria s-a ajuns în situaþia în care romii ºi-au creat propria asociaþie de autoapãrare în faþa atacurilor extremei drepte. Iniþiativa a apãrut la Pecs, dupã ce, în august, 500 de membri ai extremei drepte au atacat cartierul romilor din Cegled. Asociaþia îºi propune “sã apere evreii ºi þiganii” de miliþiile extremei drepte. Adãugând la aceasta mãsurile luate împotriva presei de opoziþie, situaþia a devenit suficient de gravã pentru a se ajunge la o coaliþie politicã îndreptatã împotriva lui Viktor Orban. Liderii Partidului Socialist, Attila Mesterhazy, ai Coliþiei Democratice ºi ai miºcãrii Solidaritatea au declarat cã pun la cale o coaliþie pentru viitoarele alegeri parlamentare, în 2014, ca singura modalitate de a restabili statul de drept în Ungaria. Ungaria care incearca sa se regaseasca Aceasta este pozitia opoziþiei din Ungaria, reflectatã pe larg în presa occidentalã. O cu totul altã stare de spirit a populaþiei transpare din relatãrile presei de stânga din Franþa sau a Press TV (o variantã iranianã a ceea ce este Vocea Rusiei sau Russia Today). Într-un reportaj difuzat de Press TV se aratã cã, în paralel cu protestul de 40.000 de oameni împotriva guvernului Orban, a avut loc un altul, la care au participat sute de mii de persoane. Analiºti economici unguri, realizatori de emisiuni TV si foºti miniºtri aratã cã portretizarea intens negativã a guvernului Orban nu este decât rãspunsul Vestului ºi al UE la încercãrile premierului de a renunþa la acordurile cu FMI ºi de a rascumpãra o parte din întreprinderile privatizate înainte de aderarea la UE. În doi ani de guvernare, cabinetul Viktor Orban a rupt acordul semnat cu FMI de predecesorul sãu, a interzis construcþia de mall-uri timp de doi ani (pentru încurajarea micilor comercianþi unguri), a rãscumpãrat companiile de distribuþie a apei din câteva oraºe, a promovat tichetele de masã ale companiilor autohtone, a naþionalizat sistemul privat de pensii ºi a impus temporar o taxã bancarã suplimentarã. Primul rezultat: 13 multinaþionale ºi 5 mari bãnci importante au protestat la Bruxelles cum cã Ungaria încalcã libera circulaþie a serviciileor ºi a capitalului. Al doilea rezultat: forintul s-a prãbuºit sub atacul pieþelor financiare ºi guvernul Orban a descoperit cã fondurile naþionalizate din sistemul privat de pensii aproape cã s-au volatilizat ºi cã þara are nevoie de relurea acordului cu FMI, care se negociaza acum. Al treilea rezultat: guvernul Oraban a fost comparat în presa vesticã cu o dictaturã, a fost acuzat cã propagã anitsemitismul ºi distruge statul de drept. În ce priveºte poziþia Comisiei Europene, aceasta a criticat mãsurile economico-financiare. Cât priveºte noua Constituþie revanºardã a Ungariei, aceasta a fost criticatã doar de Comisia de la Veneþia a Consiliului Europei, un organism cãruia îi lipseste orice putere executivã. Orban este acuzat acum cã impune înregistrarea alegãtorilor pentru alegerile din 2014, ceea ce ar ascunde o încercare de intimidare, deºi experienþa din România aratã ca acesta este un lucru necesar. “Când vom fi din nou bãieþii buni? Cand vom vinde ce a mai rãmas din sectorul energetic? Aceasta este condiþia împrumutului FMI. Haideþi sã vindem sectorul energetic, sã vindem transportul public. Dacã ne comportãm ca o colonie vom primi împrumutul pe care nu-l vom putea rambursa niciodatã. Mulþumesc, dar nu vreau asta”, spune Zsolt Bayer, realizatorul unei emisiuni la un post TV proguvernamental. Austriecii de la OMV au cumparat 21% din compania ungarã Mol, pe care le-au vândut cãtre Surgutneftegaz, deþinutã de statzul rus. Guvernul ungar a catalogat aceasta acþiune drept neloialã. În 2011, guvernul Orban a rãscumparat aceste acþiuni. Economistul Imre Boros, fost ministru al Agriculturii, aratã cã ºi Ungaria a fost supusã “reformei”, adicã vânzãrii acþiunilor cãtre mari companii multinaþionale, reducerea locurilor de muncã, a salariilor, a pensiilor, a serviciilor medicale. “În zona rurala sunt usor de observat schimbãrile survenite dupã aplicarea politicilor FMI ºi UE. Ungurii erau mândri de agruicultura lor, pãmântul este fertil. De la aderarea la UE, CE a intersiz subsidiile pentru agriculturã ºi a distrus astfel domeniul. Acum Ungaria importa fructe ºi legume, s-au pierdut ºi locuri de muncã.” “În ultimii 20 de ani, toatã industria noastrã a dispãrut. Agricultura noastrã de talie mondialã a fost cotropitã de Occident. Suntem o þarã micã, iar aceste 10 milioane de oameni sunt doar o piaþã de desfacere pentru Vest. Nu suntem doriþi decât pentru asta. UE nu are niciun viitor, pentru cã nu are etos. Este vorba doar despre bani, nimic altceva”, spune Imre Boros. O ultimã opinie este cea a unei tinere din Ungaria: “Cred cã pentru UE vom fi doar o þarã de tranzit. Vom fi o colonie, din nou sclavi”.
]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap