Roºia Montanã este o bibliotecã. Iar o bibliotecã are 3 preþuri:

            1. Preþul hârtiei din care sunt fãcute cãrþile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. “Puþin, foarte puþin”, aºa se spunea într-o reclamã. Atunci nu conteazã dacã sunt cãrþi de istorie, de economie, de ºtiinþã, de filosofie, de bune maniere…

            2. Preþul de achiziþie al cãrþilor. Cine a cumpãrat vreodatã o carte, ºtie cã acestea nu sunt ieftine.  Iar ca sã-þi faci o bibliotecã, efortul financiar este considerabil.

            3. Cunoºtinþele conþinute. Oricine are o bibliotecã acasã, ºtie cã nu a citit toate cãrþile pe care ºi le-a cumpãrat. ªi aici nu este vorba despre faptul cã nu aþi reusit sã memoraþi un dicþionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeºte pentru informaþie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreþuit, este de sorginte divinã. Cãrþile sunt izvor de cunoaºtere, iar suma lor, biblioteca, ne formeazã ca oameni, ºi este izvor pentru alte cãrti.

            Deci ce facem cu biblioteca Roºia Montanã?

            1. O dãm la “fier vechi”, aºa cum am fãcut cu toate combinatele, sistemele de irigaþii, resursele naturale (petrol, pãduri s.a.) ºi vom încasa câteva miliarde de euro?

            2. O preþuim pentru cã o avem ºi o valorificãm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred cã este motivant sã te gândeºti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. ªtiti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnã? Sã vã ajut: 6.300 miliarde de dolari (ºasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu cã ºtiaþi.

            3. O punem în valoare ºi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADÃUGATÃ, nu doartaxe pe valoare adãugatã? Asta înseamnã cã din lemn facem mobilã, din tablã facem maºini, din aur facem bijuterii. ªi nu doar aurul conteazã. Mai sunt câteva elemente chimice a cãror valoare despre care vorbim sã fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.

            De ce 6,3 trilioane de dolari?

            Pentru cã în multe declaraþii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecþiuni geologice asupra zãcãmintelor de la Roºia Montanã se menþioneazã ºi cantitãþile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susþinute de inginerul geolog ºefAurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupãceanu, de Cãlin Gabriel Tãmaº, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie ºi Geologie, Universitatea Babeº-Bolyai, Cluj-Napoca, precum ºi de multe ONG-uri. Pe lângã aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analizã, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puþuri, lacuri, ape curgãtoare), adâncimea de prelevare ºi alte date de identificare.

            Astfel, în urma consultãrii mai multor surse, mi-am permis sã fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferenþiate pe culori, dupã cum urmeazã:

– culoare roºie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;

– culoare galbenã vor fi cele din buletinul de analizã, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;

– culoare albastrã vor fi metalele platinice, despre care nu am gãsit referiri nicãieri, dar despre care se ºtie cã însoþesc minereurile de aur ºi argint.

            Folosesc noþiunea de elemente deoarece este ºtiut faptul cã acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziþionale, metale alcaline, metale alcalino-pãmântoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide ºi actinide.

            Vã prezint ºi tabelul cu buletinul de analizã din care am extras elementele ce vor fi evidenþiate cu culoarea galbenã.

 Tabelul 1

            Pentru preþurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacþioneazã unele dintre ele, oprindu-mã la http://www.chemicool.com/ . Trebuie fãcutã precizarea cã acestea sunt niºte preþuri orientative, medii, ele suferind o fluctuaþie în sus sau în jos pe bursã, în funcþie de cerere ºi ofertã. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape purã, nu sub formã de oxizi, sãruri sau alte forme de prezentare sau paletizare ºi transport, ºtiut fiind faptul cã o puritate scãzutã înseamnã ºi un preþ scãzut. Dar aceasta este o altã discuþie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode ºi cantitãþi de livrare, în funcþie de standarde ºi de cerinþele specifice clienþilor ºi ofertanþilor, de posibilitãþile de rafinare, cantitãþi ºi multe alte criterii. De asemenea, conteazã starea aproape purã, deoarece are preþul cel mai ridicat ºi mai aproape de realitate, ºtiut fiind faptul cã de pildã, lemnul în picioare în pãdure are un preþ, iar cel prelucrat sub formã de cherestea are alt preþ. Bineînþeles cã dacã se prezintã ºi sub formã de mobilã, preþul acestuia creºte mult mai mult.

            Surprizã? Sunt elemente de care nu ºtiaþi? ªi eu am pãþit chestia asta ºi a trebuit sã le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. ªi pentru mai multã claritate, am întocmit un tabel cu utilizãri ale acestor elemente. În parantezã fie spus, senatorul Haralambie Vochiþoiu, vicepreºedintele Comisiei pentru Roºia Montanã, de profesie inginer minier recunoaºte cã este vorba despre “48 de metale grele”, fãrã a preciza care sunt acestea.

            În 1985 se punea problema exploatãrii a 30 de milioane de tone din zãcãmântul de la Roºia Montanã. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatatã a crescut la 218 milioane de tone. Cel puþin aºa reiese din planul exploatãrii prezentat în tabelul de mai jos.

            Sunt prezentate ºi date estimative privind cantitãþile de aur ºi argint. Bineînþeles, aici nu sunt incluse situaþiile în care se vor gãsi filoane de aur ºi argint, care ar putea creºte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantitãþile de aur ºi argint obþinute.

            ªi acum sã facem o scurtã recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o tonã de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului ºi a argintului însumatã ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adicã aproape 6 dolari la fiecare tonã prelucratã). Bineînþeles, vor fi unii care vor spune cã nu am menþionat nimic despre costurile de extracþie, de prelucrare, carburanþi, energie electricã, costul cianurilor ºi al explozibililor, salarii ºi tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor ºi valoarea încasatã de stat este de aproape 4.829 : 1. Adicã din acei 6 dolari, statul roman va plãti costurile necesare mentenantei exploatãrii dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizãrii oamenilor afectaþi de cianurile folosite ºi metalele grele rezultate etc.

            Dar sã nu mã pierd într-o dizertaþie inutilã (pentru moment). Având valoarea unei tone de minereu ºi ºtiind cantitãþile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:

            28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone      = 6.316.312,38 milioane USD

sau

                                                                                    = 6.316,312 miliarde USD

sau

                                                                                    = 6,316 trilioane USD

            Uimire! Înseamnã cã proiectul Roºia Montanã valoreazã 6,3 trilioane de dolari!!! ªi asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidenþiate pe fond galben (Tabelul 1) ºi nici pe cele evidenþiate cu culoare albastrã. Este foarte posibil sã se poatã extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. ªi poate s-ar dubla sau tripla aceastã valoare. Dar eu nu pot decât sã fac speculaþii. În schimb, aº prefera sã pun întrebãri.

            Cum mi-aº proteja aceastã imensã sumã de bani? La aceastã valoare, aproape cã nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevenþe, taxe, carburanþi, energie electricã, ºpãgi, promovare în media ºi acþiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacã ar fi cea asumatã prin proiect sau accidentalã. Este ca ºi cum aº face o simplã operaþie matematicã: cât înseamnã un infinit împãrþit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împãrþit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru cã de atât timp ar avea nevoie un om ca sã câºtige aceasta sumã, indiferent de pregãtire, loc de muncã sau naþionalitate. În valoare absolutã, nu ar conta dacã eºti miner român la Roºia Montanã sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieþi, iar celãlalt doar de o sutã de mii. ªi nu încercaþi sã faceþi calculele, pentru cã am ales aleator numãrul de vieþi. Aº putea sã le schimb între ele ºi tot nu ar conta, pentru cã în timp ce minerul doar munceºte ºi câºtigã, celãlalt poate sã mai ºi piardã într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.

            Am adus aminte de ºpãgi ºi acþiuni de lobby? Cu banii aceºtia aº putea cumpãra orice guvern, aº putea cumpãra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cãrui partid aparþin) care sã-mi creeze un cadru legislativ favorabil. Aº putea cumpãra oricâþi consilieri locali sau gazetari ºi orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele ºi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aº putea cumpãra oricât timp de emisie aº dori la orice televiziune sau radio ºi oricât spaþiu publicitar în orice spaþiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 ºi 4 miliarde de dolari.

            Dar eu aº face altceva cu banii aceºtia. Pentru cã eu sunt român ºi patriot. Cu banii aceºtia cred cã ne-am putea permite ca þarã (din punct de vedere financiar ºi tehnologic) sã ne exploatãm singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se gãsesc în minereurile de la Roºia Montanã. ªi tot ar mai rãmâne foarte mulþi bani. ªi cred cã ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar nu ºi tehnologic) o Staþie Spaþialã Româneascã, o bazã permanentã pe Lunã ºi una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare ºi dezvoltare. ªi tot ne-ar mai rãmâne foarte mulþi bani. ªi cred cã ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostradã (din punct de vedere financiar ºi tehnologic) ºi asfaltarea tuturor ºoselelor ºi strãzilor din þarã, cu tot cu spãgile aferente. ªi tot ar mai rãmâne foarte mulþi bani. ªi cred cã ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naþionale (ºi din punct de vedere financiar dar ºi tehnologic). ªi tot ar mai rãmâne foarte mulþi bani. ªi cred cã ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât sã nu mai fie nevoie sã ne cumpãrãm aspirinã ºi pansament la intrarea în spital, sã nu mai fie nevoie sã dãm ºpagã doctorilor, iar ei sã nu mai fie nevoiþi sã o ia. ªi tot ar mai rãmâne foarte mulþi bani. ªi cred cã ne-am putea permite sã ne reparãm ºcolile, sã le dotãm laboratoarele, sã ne plãtim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Roºia Montanã Valley, aºa cum americanii au Sillicon Valley. ªi tot ar mai rãmâne foarte mulþi bani. ªi aº mai putea continua lista cu niºte pensii decente. ªi tot ar mai rãmâne foarte mulþi bani. ªi s-ar crea sute de mii de locuri de muncã. ªi tot ar mai rãmâne foarte mulþi bani. Aºtept propuneri pentru modalitãþi de cheltuire a altor sume de bani. ªi tot ar mai rãmâne foarte mulþi bani.

          Entitãþi interesate de Roºia Montanã

            Ar mai fi o discuþie despre cine este interesat de exploatarea zãcãmintelor de la Roºia Montanã. Pe internet am gãsit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, funcþionale sau desfiinþate, cu sedii mai mult sau mai putin fictive, în diverse paradisuri fiscale. Abundã internetul de diverse scheme ºi conexiuni între acestea, mai ceva ca într-o teorie a conspiraþiei. O sã enumãr doar câteva dintre ele, fãrã a avea pretenþia cã acestea sunt toate ºi fãrã a putea preciza care este rolul fiecãreia dintre ele:

– Starx Resources Ltd. (?);

– Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey”) – simbol GBU pe bursa din Vancouver;

– CARTEL BAU – S.A.;

– FORICON – S.A.;

– COMAT TRADING – S.A.;

– Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold”);

– Deva Gold S.A.;

– Castle Europa Ltd.;

– Castle Europa S.A.;

– Euro Gold Resources S.A.;

– ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;

– European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com);

– Paulson & Co Inc (New York, NY);

– Electrum Strategic Holdings (New York, NY);

– Newmont Canada Limited;

– Newmont Mining, SUA;

– BSG Capital Markets;

– Grupul Barry Steinmetz;

– Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);

– Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;

– Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;

– Rom Aur SRL;

– Baupost.

            Ar fi interesant de ºtiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, cãrei legislaþii se supun. Pentru cã este greu de crezut cã o firmã cu sediul într-un paradis fiscal trebuie sã se supunã vreunui control riguros cu privire la activitatea minierã, în situaþia în care este foarte posibil sã nu existe legislaþie specificã. Astfel se însumeazã toate facilitãþile ºi lipsa reglementãrilor din toate aceste þãri ºi paradisuri fiscale. În aceste condiþii se demonstreazã cã o eventualã tragere la rãspundere a RMGC pentru nerespectarea diferitelor obligaþii ºi promisiuni asumate va fi, practic, imposibilã.

            Accidente asociate mineritului cu cianuri

            Un aspect care se trece cu vederea este cel al accidentelor asociate cu mineritul cu cianuri. Lista este lungã ºi cuprinde accidente în diferite locuri de exploatare, de pe toate continentele. Voi enumera doar câteva dintre acestea:

1971, 30 octombrie – Certej, Hunedoara, România – 300.000 metri cubi din ruperea digului ºi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare duce la moartea a 89 de oameni, 76 rãniþi ºi importante pagube materiale;

1982 – Zortman, Montana – 52.000 galoane de cianuri contamineazã reþeaua de apã potabilã a oraºului Zortman – Zortman-Landusky Mine;

1989-1990 – Nevada – 8 scurgeri de cianuri, aproximativ 900 kg de cianura – Echo Bay Company’s McCoy/Cove gold mine;

1993 – Summitville, Colorado, USA – contaminãri cu cianuri ºi metale grele pe o lungime de 17 mile a râului Alamosa; mina a fost deschisã în 1986 ºi închisã în 1992 – Galactic Resources Ltd;

1994 – Marriespruit, Africa de sud – dupã o ploaie torenþialã, un baraj de decantare cedeazã; 17 morþi;

1995 – Manila, Filipine;

1995 – Omai, Guyana – cedarea unui baraj duce la revãrsarea a peste 3,2 milioane metri cubi de soluþii cu cianuri într-un râu ºi afectarea a 23.000 de locuitori din aval – Cambior mining company’s Omao gold mine;

1996 – Homestake Mine South Dakota, USA;

1997 – Gold Quarry Mine Nevada, territory of Western Shoshone, USA – o defecþiune duce la deversarea a peste 245 de mii de galoane de cianuri în doi afluenþi locali;

1998, apilie – Los Friles, Spania – un baraj cedeazã ºi deverseazã peste 1,3 miliarde de galoane de acizi ºi sãruri de metale grele în râul care se aflã la baza acestuia;

1998, 29 mai – South Dakota, USA – aproape 7 tone de cianuri sunt deversate de la Homestake Mine în afluentul Whitewood Creek din munþii Black Hills, rezultând o masivã poluare a apei ºi o cantitate mare de peºti morþi;

2000 – Baia Mare, România – o deversare de cianuri ºi metale grele în Tisa ºi Dunãre; otrãveºte rezervele de apã ºi omoarã fauna acvaticã pe o lungime de peste 400 km din Romania, Ungaria ºi Yugoslavia;

2000, 30 iunie – Papua Noua Guinee – prin râul Tinto Lihir se deverseazã cianuri în ocean;

2001, octombrie – Ghana – mii de metri cubi de cianuri ºi metale grele dintr-un baraj s-au revãrsat în timpul operaþiilor de minerit în Wassa West District;

2001, noiembrie – China – 11 tone de cianurã sodicã lichidã s-au revãrsat într-un afluent al râului Luohe în provincia Henan;

2002, 16 mai – Nevada, USA – scurgeri de cianuri (aproximativ 24.000 de galoane) la Twin Creeks Mine; în alt accident 230.000 metri cubi de deºeuri toxice sunt deversate în Arizona;

2002, 9 iunie – Nevada, USA – scurgeri de cianuri la Denton – Rawhide Mine;

2003, ianuarie – Honduras – scurgeri masive de cianuri la mina San Andrés;

2003, 14 ianuarie – North Atlantic Autonomous Region, Nicaragua – scurgeri de cianuri în râul Bamban, 12 copii morþi – Hemconic / Greenstone în Bonanza, Canada;

2003, 29 mai – Wassa East District, Ghana – scurgeri de cianuri la Tarkwa Gold Mine;

2003, 2 decembrie – USA – deversãri de cianuri la mina Briggs, Balleratt;

2004, 11 ianuarie – Ghana – scurgeri de cianuri în râul Kubreko – Bogoso Gold Limited, subsidiara a Golden Star Resources;

2004, 30 ianuarie – guvernul australian confirmã prin rapoarte scurgeri de cianuri în pânza de apã freaticã – Kalgoorlie Gold Mine;

2004, 18 martie – România – 10 tone de substanþe toxice ºi cianuri se scurg în Siret; un accident similar a mai fost ºi în 2001;

2004, 25 iunie – guvernul chinez raporteazã 7 cazuri de scurgeri de cianuri în ultima sãptãmânã, soldatã cu 21 morþi;

2004, 7 august – Papua Noua Guinee – scurgeri de cianuri la dezafectarea minei Misima;

2004 – 23 octombrie – Ghana – scurgeri de cianuri dintr-un iaz de decantare în râul Aprepre – Bogoso Gold Limited, Canada;

2005, 20 iunie – mina de aur Phu Bia, Laos – scurgeri de cianuri ce afecteazã populaþia piscicolã ºi aproximativ 100 de localnici – Pan Australian Resources;

2005, 11 ºi 31 octombrie – Rapu Rapu, Filipine – scurgeri de deºeuri toxice – Lafayette Mining’s Rapu Rapu;

2005, 28 noiembrie – Romania – poluare cu cianuri la exploatarea Borºa ºi contaminarea Tisei;

2006, ianuarie – Cehia – o scurgere de cianuri provoacã daune populaþiei piscicole din fluviul Elba;

2006, 18 iunie – Ghana – o scurgere de cianuri provoacã intoxicarea mai multor membri aparþinând unor comunitãþi locale ºi daune populaþiei piscicole;

2007, din 6 aprilie pânã în 11 iulie – Zamboanga, Filipine – un iaz de decantare se scurge în râul Siocon, otrãvindu-l cu deºeurile toxice – Toronto Ventures Inc., Canada;

2009, mai – Ahafo Gold Mine, Ghana – scurgeri de cianuri ale firmei Newmont Mining Corporation, Denver;

2009, 8 octombrie – Barrick Gold mine, Tanzania – deversãri de nãmoluri toxice în râu, 20 morþi;

2010, 4 octombrie – Kolontar, Ungaria – spargerea peretelui unui rezervor cu reziduuri toxice; volumul revãrsãrii este estimat la 700.000 – 1.000.000 metri cubi; 8 morþi ºi peste 150 de rãniþi; 40 de kilometri pãtraþi contaminaþi; unda de poluare a ajuns pânã în Dunãre – MAL, Ungaria;

2011, 31 octombrie ºi 29 decembrie – compania Hambledon Mining Kazakhstan – scurgeri de cianuri dintr-un baraj de decantare;

2012 – compania Boliden, Suedia – 9 accidente.

            De asemenea sunt raportate ºi accidente datorate transportului cianurilor sau actelor teroriste:

1994, februarie – Africa de Sud – 10 mineri sunt uciºi când un bazin de decantare se sparge ºi îngroapã o parte din instalaþii sub un strat de nãmoluri cu cianuri;

1998, 20 mai – Kumtor, Kirgistan – un camion care transporta cianurã sodicã (1.762 kilograme) cade de pe un pod ºi contamineazã râul Barskoon; 4 morþi ºi 2.006 de pacienþi trataþi pentru otrãvire;

2000, martie – Papua Noua Guinee – un elicopter ce transporta 1 tonã de cianurã sodicã anhidrã se prãbuºeºte lângã mina Tolukuma, contaminând zona;

2002, februarie – Australia – 400 litri de cianuri sunt deversate în nordul Australiei, afectând fauna localã;

2002, 17 mai – Texas, USA – o încãrcãturã de 10 tone de cianuri este furatã din Wisconsin, fiind recuperatã integral la o distanþã de 500 mile în Brownsville, Texas;

2002, 28 mai – Mexic – aproximativ 8 tone de cianurã sodicã anhidrã folositã la o exploatare de argint este furatã dintr-un transport; aceastã încãrcãturã nu a fost recuperatã în ciuda unei desfãºurãri impresionante de forþe ale poliþiei, ridicând serioase temeri din partea oficialitãþilor în privinþa toxicitãþii acesteia în Mexic ºi USA;

2003, 13 februarie – New York, USA – spitalele din New York sunt puse în stare de alertã din cauza unui posibil atac terorist cu cianuri, suplimentându-se dozele de antidot din secþiile de urgenþã;

2003, 5 aprilie – Taiwan – mai mult de 100 de persoane sunt spitalizate dupã rãsturnarea unui camion ce transporta cianuri; dezastru ecologic pânã la revãrsarea în mare prin portul Taichung.

            Accidente ºi cedãri de baraje

            Un aspect demn de luat în seamã este acela al înãlþimii barajelor sau al iazurilor de decantare la care s-au produs accidente, acestea având o înãlþime mai micã de 50 metri. Din documentele care ni se prezintã reiese cã barajul de la Roºia Montanã va avea o înãlþime de 185-200 de metri, va fi din argilã impermeabilizatã (cea mai ieftinã soluþie din punct de vedere economic, dar nu ºi tehnic) ºi o suprafaþã de 360-600 ha.

            Printre cauzele care conduc la accidente în cazul barajelor se pot enumera:

– materiale de construcþie ºi tehnologii ieftine, sub standarde (barajul Gleno din Italia, care prin distrugerea sa a cauzat 356 de morþi);

– erori de proiectare (barajul South Fork din USA, care prin cedarea sa a provocat uciderea a 2.209 de oameni);

– instabilitate geologicã în timpul exploatãrii, datoritã umplerii ºi golirii barajului, sau în situaþii de ploi torenþiale prelungite (cedarea barajului Malpasset din Franta a cauzat moartea a 423 de oameni);

– alunecãri de teren care pot dezlocui mari cantitãþi de apã din baraj, pe care sã le arunce peste înãlþimea barajului (în cazul barajului Vajont din Italia, valul rezultat a avut aproape 200 m înãlþime ºi a cauzat moartea a aproximativ 2.000-2.500 de oameni);

– deficienþe în întreþinerea barajului ºi a instalaþiilor aferente (cedarea barajului Val di Stava din Italia  a cauzat 268 de morþi);

– precipitaþii extreme (cedarea barajului Shakidor din Pakistan a cauzat aproximativ 70 de morþi; cedarea barajului Banqiao din China în 1975 a provocat moartea a 171.000-230.000 de oameni, aproximativ 6 milioane de construcþii distruse ºi 11 milioane de sinistraþi);

– erori umane ºi deficienþe în proiectare ºi exploatare (cedarea barajului Dale Dike Reservoir din Anglia a cauzat 244 de morþi; cedarea barajului Buffalo Creek a dus la moartea a 125 de oameni);

– infiltraþii ºi eroziuni, mai ales la barajele de pãmânt (cedarea barajului de pãmânt Teton din USA a cauzat 11 morþi);

– cutremure;

– acte de sabotaj.

            Bineînteles cã oricare dintre aceste cauze pot duce la cedarea barajului de la Roºia Montanã sau altfel spus a barajului de la Corna (dacã aceasta va fi locaþia aleasã). Iar prin cedarea barajului s-ar polua cu cianuri, metale grele ºi alte reziduuri toxice valea Arieºului, a Mureºului, a Tisei inferioare, a Dunãrii, de la Belgrad pânã la vãrsarea în Marea Neagrã, inclusiv Delta Dunãrii. Iar dintre localitãþile mari afectate de-a lungul acestei poluãri s-ar putea enumera Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad ºi toate oraºele care se situeazã de-a lungul Dunãrii. Când spun afectate, mã gândesc doar la faptul cã foarte multe localitãþi situate de-a lungul acestei unde de poluare îºi iau apa potabilã pentru consumul populaþiei chiar din Arieº, Mureº, Tisa, Dunãre. Astfel, pentru o lungã perioadã de timp, aceste localitãþi vor bea doar ”apã platã cu lãmâie”. Dar cedarea barajului de 185 de metri implicã în primul rând un efect cinetic, determinat de revãrsarea unor enorme cantitãþi de apã, noroi ºi substante toxice care ar duce la moartea a mii sau zeci de mii de oameni, distrugeri directe a foarte multe clãdiri ºi construcþii, un numãr greu de anticipat de rãniþi ºi sinistraþi, contaminarea cu aceste deºeuri a mai multor zeci de mii de hectare, distrugerea florei ºi a faunei etc. Toate aceste pagube nu ºtiu dacã pot fi acoperite dintr-o garantie de câteva milioane de dolari. Sau se preferã un miner mort unuia ºomer? Dar cu victimele care nu sunt mineri ce facem? Este mai mediaticã exprimarea ”o balerinã a murit în urma cedãrii barajului”? Sau ”100 de copii au murit otrãviþi de apele revãrsate” are un impact mai mare? Þinând cont cã exploatarea de la Roºia Montanã se va întinde pe o duratã de 16-17 ani, iar barajul va rãmâne pentru urmãtoarele zeci sau sute de ani, posibilitatea unor accidente asociate exploatãrii ºi barajului devine realã.

            ASDSO (Association of State Dam Safety Officials) – Autoritatea de Stat Americanãpentru Siguranþa Barajelor are o evidenþã ce conþine 173 de accidente ºi 587 de incidente, doar în perioada 1 ianuarie 2005 – iunie 2013. De precizat cã prin incident se înþelege situaþia în care fãrã intervenþie s-ar fi ajuns la cedarea barajului.

            Poluarea cu cianuri

            În lume se produc anual aproximativ 1,1 milioane de tone de acid cianhidric, din care circa 6% este folosit pentru producerea cianurilor necesare exploatãrilor miniere auro-argentifere. Restul de 94% este folosit în aplicaþii industriale la fabricarea plasticului, adezivi, cosmetice ºi produse farmaceutice, procesarea produselor alimentare, aditivi, îngrãºãminte ºi ierbicide etc.

            Cianura este folositã în multe exploatãri auro-argentifere din Europa, în Suedia, Grecia, Finlanda, Spania, Ucraina, Turcia, Portugalia. În toatã Europa sunt folosite aproximativ 1.000 de tone de cianuri in fiecare an, dintr-un total de aproximativ de 40.000 de tone folosite pe întreg mapamondul. Iar din aceastã cantitate, la Roºia Montanã se preconizeazã folosirea a 13.000 de tone anual, pentru o perioadã de minim 14 ani. Asta în situaþia cã nu se mai doreºte prelungirea exploatãrii. Totuºi, aceastã cantitate enormã ar reprezenta aproximativ o treime din consumul mondial pentru o singurã exploatare. Nu este un pic cam mult, þinând cont cã mai sunt câteva zeci de exploatãri miniere în lume care folosesc tehnica cianurãrii? ªi asta în ciuda faptului cã rezervele estimate nu se încadreaza în topul celor mai mari ºi rentabile exploatãri de aur ºi argint din lume.

            Iatã lista Top 10 din 2010 cu cele mai mari exploatãri auro-argentifere din lume:

1. Grasberg Gold Mine – aceastã minã este situatã în Indonesia ºi produce aproximativ 2.025.000 uncii de aur anual, conform raportului prezentat de Rio Tinto Plc. Mina este exploatatã de Freeport-McMoRan Copper & Gold Inc. Pe lângã aur se mai extrage ºi argint ºi cupru.

2. Muruntau Gold Mine – aceastã minã este la aproximativ 400 km de capitala Uzbekistanului ºi produce aproximativ 1,8 milioane de uncii de aur anual. Mina este exploatatã de compania de stat Navoi Mining and Metallurgical Combinat.

3. Carlin-Nevada Complex – aceastã minã se aflã în statul Nevada, USA ºi a produs aproximativ 1,735 milioane de uncii de aur. Este deþinutã de Newmont Mining Corp. ºi include exploatãri de suprafaþã ºi de adâncime.

4. Yanacocha Gold Mine – aceastã minã se aflã în nordul statului Peru ºi este cea mai mare din America de Sud, cu o producþie de 1,46 milioane de uncii de aur. Este exploatatã de Newmont Mining ºi deþinutã de Newmont Mining and Buenaventurda, o companie peruvianã.

5. Goldstrike (Betze Post) Gold Mine – aceastã minã se aflã în nord-vestul statului Nevada, USA ºi a produs 1,24 milioane de uncii de aur. Este deþinutã de Barrick Gold Corp.

6. Cortez Gold Mine – mina este situatã în sud-vestul statului Nevada ºi a produs 1,14 milioane de uncii de aur. Este deþinutã de Barrick Gold.

7. Veladero Gold Mine – aceastã minã se aflã în Argentina ºi a produs 1,12 milioane de uncii de aur. Este deþinutã de Barrick Gold Corp.

8. Lagunas Norte Gold Mine – aceastã minã se aflã aproape de centrul statului Peru ºi a produs 808 mii de uncii de aur. Este deþinutã de Barrick Gold Corp.

9. Lihir Gold Mine – aceastã minã se aflã în Papua Noua Guinee ºi a produs 790.974 uncii de aur. Este deþinutã de Newcrest Mining Ltd., cel mai mare producãtor australian de aur.

10. Super Pit/Kalgoorlie – aceastã minã este situatã în vestul Australiei ºi a produs 788 mii de uncii de aur. Este deþinutã în pãrþi egale de Barrick Gold Corp. ºi Newmont Mining Corp.

            Datele despre exploatarea Roºia Montanã menþioneazã cele mai mari rezerve de aur ºi argint din Europa, cu o cantitate minimã de 4,78-5,42 milioane de uncii de aur ºi 24,2-29 milioane de uncii de argint ºi o cantitate maximã estimatã de 10,1 milioane de uncii de aur ºi 47,6 milioane de uncii de argint.

            Însumând cantitãþile de aur extrase de primele zece mine se obþine o producþie de aproximativ 12.906 mii de uncii de aur. Ceea ce, folosind sistemul Troy de mãsurare a aurului, unde o uncie de aur este egalã cu 31,1034 grame ne conduce la o producþie însumatã de aproximativ 401 tone de aur, reprezentand 15,86% din producþia mondialã de aur a anului 2010 care a fost de 2.528 tone de aur, în condiþiile în care consumul anual de cianuri este de aproximativ 40.000 tone. Totuºi, pentru o cantitate mai micã de aur, proiectul Roºia Montanã are nevoie de 182.000 de tone de cianurã, ceea ce ar însemna consumul mondial de cianuri pe aproape cinci ani. Asta înseamnã cã pentru proiectul Roºia Montanã se foloseºte de mai mult de 30 de ori mai multã cianurã decât în orice altã exploatare similarã de pe glob.

            Sau cantitãþile de aur sunt mult mai mari, sau se mai exploateazã ºi alte elemente despre care nu se face referire, procese tehnologice secrete ºi intenþionat nedezvãluite pentru aprobare ºi includere în valorificare ºi impozitare, exportarea ºlamului ºi procesarea acestuia în altã parte etc. Citatul: “În contractul de concesiune secretizat se spune cã orice metal în plus recuperat intrã în beneficiul celui care exploateazã zãcãmîntul.” se regãseºte în toate articolele din presã care fac referire la proiectul Roºia Montanã.

            Presupunând cã nu sunt accidente de-a lungul procesului tehnologic ºi cã o mare parte din cianura folositã este refolositã, totuºi o parte din aceasta se va regãsi în steril. ªi pe mãsura ce se va aduna tot mai mult steril, va fi ºi tot mai multã cianurã. Din datele prezentate de persoanele interesate de acest proiect nu reiese ce procent din cantitatea folositã se va regãsi în haldele de steril ºi apoi în lacul de acumulare. Dacã ar fi doar un procent ºi tot s-ar acumula câte 130 tone în fiecare an. Iar în decursul a 14 ani s-ar aduna 1.820 de tone de cianurã.

            ”Cianura este o substanþã extrem de toxicã iar fabricarea, transportul, manipularea ºi neutralizarea ei trebuie sã fie gestionate cu atenþie. Totuºi, prezintã un avantaj major pentru mediu, deoarece se descompune rapid (se biodegradeazã sub incidenþa radiaþiei ultraviolete) în condiþii atmosferice normale devine inertã, iar compuºii rezultaþi în urma proceselor de degradare, hidrolizã, adsorbþie, etc din iazul de decantare sunt foarte stabili (practic inerþi în mediul format în iaz o datã cu depozitarea sterilelor de procesare), nu existã posibilitatea de bioacumulare ca în cazul mercurului sau metalelor grele, de exemplu.”

            ”Dupã decantare, apa este recirculatã în proces; în iaz, pe toatã perioada staþionãrii, au loc procese: de degradare/descompunere naturalã a cianurilor, de hidrolizã, volatilizare, fotooxidare, biooxidare, complexare/ decomplexare, adsorbþie pe precipitate, diluþie datoritã precipitaþiilor etc. ”

            ”Cea mai mare parte (90%) din cantitatea de cianuri degradatã (media de 50%) se realizeazã prin hidrolizã/volatilizare sub formã de acid cianhidric. ”

            Aceste 3 citate sunt extrase din documentaþia oferitã de RMGC pentru obþinerea autorizaþiei de mediu. Sã înþelegem cã cea mai mare parte din cianura din baraj se va evapora? În ce condiþii de temperaturã (varã/iarnã; zi/noapte), umiditate (secetã/precipitaþii), presiune, luminozitate (zi/noapte; cer senin/noros), vânt (vitezã, direcþie). Care este suprafaþa afectatã de aceastã evaporare? Dacã spunem un perimetru cu raza de 50 km e mult sau un perimetru cu raza de 100 km e puþin? Mã intereseazã pentru cã mã aflu la mai puþin de 100 km în linie dreaptã faþã de Roºia Montanã. Eu sunt din Sibiu, dar în situaþia mea pot fi ºi ceilalþi concitadini ºi locuitorii din Alba Iulia, Cluj ºi Deva. Fãrã sã mai trebuiascã sã enumãr toate localitãþile de pe o razã de 100 km, este vorba despre cel puþin 2 milioane de locuitori. ªi mã intereseazã dacã îmi sunt afectate condiþiile de mediu. Oare o pasãre poate sã traveseze barajul în zbor sau este afectatã chiar migraþia pãsãrilor? Pentru cã sunt sigur ca de transhumanþã nu mai poate fi vorba pe o razã de cel puþin 100 km. Nu vreau sã mã gândesc la ce vor fi supuºi locuitorii din preajma barajului. Cei care dezvoltã o oarecare imunitate la cianuri ºi metale grele se calificã automat pentru viitoarele misiuni NASA care vor avea loc în medii ostile?

            În cazul cedãrii barajului, vor fi mai multe milioane de locuitori afectaþi din România, Ungaria, Croaþia, Serbia, Moldova, Ucraina. Aceºtia vor fi pierderi colaterale pentru cei care sunt interesaþi doar de partea financiarã a proiectului Roºia Montanã? Cât costã viaþa unui om, în situaþia în care firma RMGC pune la dispoziþia statului român doar câteva milioane ca asigurare pentru situaþii neprevãzute ºi accidente? ªtiaþi cã familiile victimelor accidentului de la Lockerbie (cursa Pan Am Flight 103) au primit câte 10 milioane de dolari fiecare? În situaþia unui dezastru al proiectului Roºia Montanã mai mult ca sigur cã firma RMGC îºi va declara falimentul, iar banii de asigurare poate vor fi insuficienþi pentru o coroanã de flori necesare fiecãrei victime ce trebuie înhumatã. Iar noi va trebui sã învãþãm sã trãim cu aceastã fricã pentru cel puþin 100 de ani de acum încolo. ªi va trebui sã ºi plãtim pentru acest proiect. Pentru cã RMGC oferã doar 150 milioane de dolari pentru mentenanþã ºi operaþiunile de supraveghere ale acestui baraj, deºi Agenþia de Mediu a SUA a evaluat aceste costuri la 2,6 miliarde de dolari.

            Conform datelor pe care le pun la dispoziþie autoritãþile, proiectul va implica escavarea a peste 500 milioane de steril necesar sau rezultat al cianurãrii pe un perimetru de 1.258 hectare, se vor ºterge de pe hartã 4 munþi, se va sãpa un crater gigantic de aproximativ 8 km diametru ce va fi vizibil din spaþiu. Astfel, proiectul RMGC va fi poate cel mai mare proiect de exploatare auriferã din lume, iar riscurile sunt greu de comparat cu orice alt exemplu de exploatare de acest gen. Trebuie sã ne amintim cã România nu este o þarã pe 2 continente ºi NU NE PERMITEM un deºert cu cianuri într-o þarã europeanã, cu atât mai mult cât este þara noastrã.

          Metode de extragere a aurului fãrã cianuri

            Proiectul RMGC presupune folosirea unor cantitãþi enorme de cianurã ºi exclude din start orice altã variantã de exploatare.

            Cea mai nouã metodã de extragere a aurului ºi argintului din minereu aparþine unui cercetãtor român Jack Goldstein. Acesta împreunã cu echipa pe care o conduce a ºi brevetat o metodã de extragere cu tiosulfat de sodiu ºi amoniac, care nu este toxicã, nu produce reziduuri toxice, permite recuperarea celorlalte elemente din minereu, are un randament comparabil cu cianurarea (dacã nu mai bun) ºi are costuri de operare mai scãzute decât cianurarea.

            O altã metodã care câºtigã teren este biomineritul. Aceasta este 100% ecologicã ºi este folositã în Chile, Australia, Brazilia ºi Africa de Sud. Dr. Karen Olsson-Francis de la Universitatea Open din Milton Keynes, Anglia este unul din cercetãtorii implicaþi în dezvoltarea acestei metode.

            O echipã de cercetãtori din cadrul Universitãþii Northwestern din USA condusã de Fraser Stoddart dezvoltã o metodã de extragere a aurului utilizând amidonul de porumb. Prin aceastã metodã la care participã ºi dr. în chimie Zhichang Liu se încearcã separarea aurului de alte materiale, printre care platina, paladiul ºi multe altele.

            Prin procedeul Haber Gold folosit de firma cu acelaºi nume din Canada se obþin multe avantaje comparativ cu metoda cianurãrii. Metoda foloseºte substanþe chimice care nu sunt toxice, recupereazã mai mult aur ºi mai repede decât metoda cianurãrii ºi este mai ieftinã decât aceastã metodã extrem de poluantã.

            Separarea gravitaþionalã se bazeazã pe diferenþa de densitate (greutate specificã) dintre aur (19,6) ºi mineralele din jur (2,5-3).

            Flotaþia face ca aurul sã iasã la suprafaþã prin mijloace fizico-chimice în timp ce celelalte minerale se scufundã.

            Amalgamarea este o metodã la care s-a renunþat datoritã toxicitãþii mercurului folosit ºi care creeazã mari probleme de sãnãtate ºi poluare.

            Acestor metode li se mai pot adãuga multe altele în funcþie de concentraþiile elementelor din minereu, de interesul pentru anumite elemente care sunt mult mai preþioase decât aurul ºi argintul ºi care sunt deficitare pe piaþa mondialã, de particularitãþile de extracþie pentru aceste elemente (altele decât aur si argint) ºi care pot face ca aurul ºi argintul sã fie produse secundare. Nimeni nu explicã de ce la acest proiect consumul de cianurã este cu peste 3.000% mai mare. ªi asta în situaþia în care nu se fac precizãri cu privire la restul substanþelor care participã la acest proces tehnologic, cantitãþile folosite ºi gradul lor de periculozitate ºi multe alte detalii.

            În aceste condiþii trebuie interzisã exploatarea minereurilor auro-argentifere cu cianuri pe teritoriul României. E o tendinþã care se manifestã pe plan european, dar cãreia i s-au opus tocmai europarlamentarii români.

            În Siria este scandal din cauza folosirii gazului sarin. Indiferent cine l-a folosit. ªi au murit 1.000-1.500 de oameni nevinovaþi. La Roºia Montanã se vor folosi 13.000 tone de cianuri pe an. Câþi oameni trebuie sã moarã pentru ca cineva sã facã ceva?

            Terorism nuclear, financiar-bancar ºi ecologic

            Secretomania din jurul proiectului Roºia Montanã, acþiunile de lobby ºi de promovare în media, neclaritãþi cu privire la acþionariat, implicarea a numeroºi parlamentari, miniºtri ºi persoane cu intenþii vãdite de susþinere a proiectului, lipsa de transparenþã din jurul proiectului, deciziile pripite ºi discutabile de avizare fac ca acest proiect sã fie învãluit de o aurã de incertitudine cu privire la siguranþa ºi securitatea exploatãrii ºi vulnerabil la diverse tipuri de atac terorist.

            Care sunt consecinþele în cazul unui atac terorist sau de sabotaj asupra instalaþiilor ºi a barajului de acumulare? Cine rãspunde pentru pierderile de vieþi omeneºti, pierderile materiale directe ºi cele rezultate dintr-o poluare masivã cu cianuri ºi metale grele? Cine rãspunde pentru situaþia în care barajul cedeazã în urma unor precipitaþii care nu au fost luate în calcul sau alunecãri de teren din cauze geologice care au fost ascunse în faza de avizare a proiectului sau dacã barajul cedeazã în urma miilor de microseisme provocate de exploziile necesare dislocãrii minereului din munte sau chiar a unui seism care depãºeºte calculele iniþiale?

            Elementele europiu, terbiu ºi tuliu sunt folosite la producerea elementelor de siguranþã fosforescente pentru eurobancnote ºi mai nou pentru bancnota de 100 de dolari americani. Pe lângã metodele de identificare recomandate de bãncile centrale europene ºi americane, mai sunt ºi metode care þin de securitatea acestor bancnote ºi care sunt cunoscute de un numãr restrans de persoane. Astfel, dacã în cadrul proiectului Rosia Montana se obþin ºi aceste elemente, dar despre care ”nimeni nu ºtie nimic”, este posibil ca totuºi câteva persoane sã aibã cunoºtinþã despre aºa ceva. Iar dacã aceste elemente ajung în posesia falsificatorilor de bani, s-ar putea ca la un moment dat piaþa financiarã ºi bancarã a lumii sã fie inundatã cu zeci sau sute de miliarde de euro ºi dolari falºi. O asemenea situaþie poate fi asimilatã cu noþiunea de terorism financiar-bancar ºi poate provoca haos pe pieþele financiare ale lumii, dezechilibru în economiile statelor puternic industrializate ºi poate alimenta cu bani reali terorismul internaþional. Iar în faþa acestuia, nimeni nu e imun.

            În tabelele 1,2 si 3 am arãtat cã între elementele ce se gãsesc în cadrul proiectului Roºia Montanã se aflã thoriu ºi uraniu, care sunt radioactive. De asemenea, multe dintre elementele prezente în aceste tabele au ºi izotopi radioactivi, cu diferite perioade de înjumãtãþire. În situaþia în care doar se neagã prezenþa acestora, în condiþiile în care corupþia atinge niºte nivele greu de imaginat ºi exprimat, nu cred cã e greu pentru anumite grupuri sã sustragã unul sau mai multe containere cu astfel de substanþe. Nu vor fi de ajuns ºi sigur nu au tehnologia de fabricare a bombelor atomice, dar e suficient pentru fabricarea de dispozitive de dispersie radiologicã. Poate vi se va pãrea cã e o glumã proastã, dar aici trebuie amintit ºi accidentul de la Mihãileºti din 24 mai 2004, unde au fost 18 victime. De asemenea trebuie amintit ºi incidentul din 16.07.2011 din gara CFR Giurgiu, când au fost furate componente militare (16 focoase pentru rachete) dintr-un tren ce transporta efecte militare. ªi asta în timp ce paza era asiguratã de jandarmi. În locul unui singur camion se pot folosi mai multe, iar printre acestea se poate afla ºi un astfel de container. În astfel de condiþii, nu cred cã mai conteazã unde s-ar putea întâmpla aºa ceva, þinând cont de contaminarea radiologicã. S-ar putea impune evacuarea unui oraº din cauza radiaþiilor fãrã a avea o explozie nuclearã. Ar fi similar accidentului de la Cernobâl din 1986 sau a celui de la Fukushima din 2011. Nu are sens sã dezvolt ideea pentru cã nu vreau sã dau idei celor interesaþi, ci doar sã trag un semnal de alarmã.

            Monopolul ºi corupþia ajutã RMGC

            Prin privatizarea CFR Marfã cãtre GFR se poate obþine o poziþie de monopol regional pentru transportul feroviar de marfã. Trebuie avut în vedere faptul cã o companie cu capital românesc care a cãpuºat ani de zile compania de stat CFR Marfã este acum în aºteptare pentru un rãspuns din partea Consiliului Concurenþei. Dar asta e pe plan local. Pe plan regional, GFR desfãºoarã operaþiuni în creºtere în Grecia, Croaþia, Bulgaria, Ungaria, Austria, Moldova, Serbia, efectuând transporturi pe tot cuprinsul Europei. Prin poziþia de monopol se poate realiza evacuarea rapidã a ºlamului rezultat din operaþiunile de la Roºia Montanã, cu ieºire spre rutele maritime ºi spre uzinele de prelucrare din Europa ºi restul lumii.

            Trebuie amintit cã senatorul Haralambie Vochiþoiu, vicepreºedinte al Comisiei pentru Roºia Montanã a declarat cã aproximativ 142.000 tone de material aurifer au fost scoase din þarã, sub pretextul unor analize efectuate în Canada ºi Australia. Este de presupus cã acestea au fost transportate cu trenul de la locul de extracþie ºi pânã într-un port românesc sau din þãrile vecine. Cu ce companie feroviarã ºi apoi maritimã, în baza cãror acte, facturi, documente de export? De ce sunt întrebãri fãrã rãspuns?

            Este interesant punctul de vedere al Consiliului Concurenþei chiar dacã privatizarea CFR Marfã cãtre GFR a eºuat de aceastã datã. Pentru cã patronul ºi-a anunþat intenþia de a participa la urmãtoarele 100 de licitaþii de privatizare ale CFR Marfã.

            Proiectul Roºia Montanã valoreazã peste 6.300 miliarde dolari

            În cadrul tabelului de mai sus sunt prezentate câteva date despre datoria publicã, raportul între datoria publicã ºi PIB, PIB-ul pe cap de locuitor ºi valoarea PIB-ului. Aceste þãri fac parte din Grupul celor Opt (G8) la care am adãugat ºi România pentru comparaþia statisticã. Valorile din acest tabel sunt influenþate de cursul valutar, bursã, conflicte internaþionale, materii prime, modificãri legislative, baze de calcul în care sunt incluºi mai mulþi sau mai puþini parametri, datorii asumate pe plan intern sau extern etc. Astfel, în SUA datoria publicã a fost plafonatã la 16.700 miliarde de dolari, nivel care a fost atins în toamna anului 2013 ºi care asteaptã sã fie rezolvatã la nivel legislativ.

            Dar în situaþia în care valoarea proiectului Roºia Montanã este de cel puþin 6.300 miliarde de dolari s-ar putea spune cã ”viitorul sunã bine”. Dacã facem raportul între aceastã sumã ºi populaþia României de 20.121.641 persoane (conform Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor din 2011) rezultã o valoare de aproximativ 313.000 USD/persoanã. E drept cã aceastã valoare s-ar raporta la durata de exploatare, dar tot nu e o sumã de neglijat.

            Întrebarea evidentã este de ce nu exploatãm noi ca þarã aceste bogãþii fabuloase? De ce trebuie sã fim slugi în loc sã fim stãpâni? În situaþia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea sã aducem în economie cel puþin 10 miliarde de dolari anual pentru urmãtoarele sute de ani. Dar asta înseamnã cã trebuie sã naþionalizãm aceste rezerve în interesul statului român. ªi când spun statul român mã gândesc la:

– cei care l-au votat pe preºedintele Traian Bãsescu;

– cei care au votat USL, PDL, UDMR ºi celelalte partide;

– cei care nu au votat;

– toatã populaþia acestei þãri care trãieºte pe teritoriul naþional sau este plecatã din þarã din diverse motive;

– toate minoritãþile naþionale;

– bisericile recunoscute pe plan naþional aparþinãtoare oricãrui cult confesional;

– toþi bugetarii (medici, profesori, funcþionari publici, militari etc.);

– toþi cei care activeazã în câmpul muncii, pensionarii, copiii;

– cei care se aflã în penitenciare;

– cei care se odihnesc în cimitire;

– toate construcþiile care se aflã pe teritoriul României;

– istoria noastrã (Burebista, ªtefan cel Mare, Mihai Viteazu …);

– oamenii de ºtiinþã ºi de culturã pe care i-a dat acest popor ºi opera lor (Brâncuºi, Enescu, Eliade, Coandã …);

– lista poate continua pe multe pagini, dar nu include politrucii ºi persoanele care din interese meschine ºi cu metode ilegale doresc sã-ºi însuºeascã doar pentru ei o parte din orice înseamnã statul român.

            Având în vedere cele prezentate în acest material, propun urmãtoarele:

– interzicerea cianurãrii ca metodã de extragere minierã pe tot cuprinsul þãrii;

– interzicerea exploatãrii gazelor de ºist ºi a petrolului prin metoda fracturãrii hidraulice;

– naþionalizarea rezervelor miniere strategice în interesul statului român;

– tragerea la rãspundere penalã ºi trimiterea în judecatã a celor care au întreprins acþiuni de subminare a economiei naþionale, corupþie, trafic de influenþã, asocierea în vederea sãvârºirii de infracþiuni, înaltã trãdare. Aici am ºi eu o întrebare: imunitatea parlamentarã conferã protecþie în cazuri de subminare a economiei naþionale ºi înaltã trãdare? Bineînþeles cã de anchete ºi încadrarea juridicã se vor ocupa organele abilitate ale statului.;

– cu ajutorul Academiei Române, a institutelor de cercetare, a universitãþilor, a societãþii civile ºi a oricãror alte organisme naþionale cu atribuþii ºi responsabilitãþi specifice, sã se construiascã un program naþional de dezvoltare, exploatare ºi prelucrare a resurselor naturale naþionale. Spun asta pentru cã nici o resursã naþionalã nu constituie apanajul vreunui politician sau demnitar pe care sã o foloseascã în interes personal.;

– stabilirea unor metode de extracþie ºi exploatare care sã nu producã impacturi ecologice majore ºi posibile accidente cu pierderi uriaºe de vieþi omeneºti ºi efecte catastrofice greu de reparat;

– construirea de unitãþi de prelucrare (fabrici, combinate) a minereurilor extrase, pe teritoriul þãrii evitându-se astfel exportul de materii prime;

– prin construirea de capacitãþi de prelucrare se vor crea mii ºi zeci de mii de locuri de muncã, care se vor întinde pe durata a multor zeci de ani;

– crearea unui cadru legislativ astfel încât sã nu se mai ajungã în situaþii de acest gen.

            ªi pentru ca acest material sã fie un denunþ penal este nevoie sã-mi dau datele de contact:

APOSTOL DORU CONSTANTIN

str. **** nr. ***

Sibiu

Tlf.: 0735/370,387

            Mai jos ataºez un tabel cu persoanele ºi instituþiile cãror le va fi adresat acest material, astfel încât acestea sã poatã întreprinde demersurile necesare pentru soluþionarea proiectului Roºia Montanã.

            Acest mail îl voi trimite ºi tuturor cunoscuþilor cãrora le am adresele de mail ºi pe care îi rog sã facã la fel. Astfel, poate vom reuºi sã sensibilizãm autoritãþile ºi clasa politicã ºi sã devenim cu adevãrat o societate civilã ºi o democraþie. De asemenea îl voi posta pe Facebook cu rugãmintea ca fiecare sã-l ”share-uiascã” astfel încât acest material sã fie citit de cât mai multe persoane. Astfel fiecare va refuza sticla cu cianurã pe care ne-au pregãtit-o cei de la RMGC.

            ”Când vom termina nedreptatea? Atunci când cei care nu sunt victime, vor simþi la fel de multã indignare ca cei care sunt.”

Solon, sec.7, conducãtor atenian

Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã,

ing. Doru ApostolPS 1 – Acesta e materialul la care lucrez de aproape 2 luni. Astept parerea dvs despre acesta. Tot ce scrie acolo e verificabil 100%, in carti, media si internet. Sper sa va placa. Am facut aceasta adaugare la sugestia unui cititor, caruia ii multumesc.