Am aproape 41 de ani și mãrturisesc cã nu am fost niciodatã cu o prostituatã. Însãși numele sunã urât în limba românã, ca de altfel în orice limbã. Am amici, clienți și cunoscuți care frecventeazã bordeluri sau prostituate. Fie cã le contacteazã de pe net, de pe pagini “de specialitate” gen facebook, fie cã fac turism sexual în Germania sau alte țãri, mecanismul este același. Vãzut, plãcut și futut.
Ei bine, anul ãsta, un bun prieten care avea aceeași sfialã ca și mine în privința sexului plãtit, și-a luat inima în dinți și – mai mult din ambiție decât din nevoie, fiindcã tot era prin Paris, a mers la un bordel de acolo. A trebuit sã se îmbete bine înainte pentru a-și depãși inhibițiile. Experiența a fost relativ traumatizantã, pasiune zero, n-a simțit nici o satisfacție, abia a reușit sã intre în erecție și sã consume actul sexual, deși a fãcut sex cu o femeie superbã, o cubanezã având cu puțin peste 18 ani.
Ascultându-l pe amicul meu, am realizat cã mã confrunt cu propriile inhibiții în domeniu. Ideea de a face sex cu o femeie care nu este atrasã cu adevãrat de tine ci îți vinde actul amoros ca pe o marfã este cea mai șocantã chestie, care îți anuleazã orice pornire sexualã. Am realizat atunci și mai bine bazele concepțiilor mele despre sexualitate. Sexualitatea este strâns legatã de atracție, de dorințã reciprocã. Dorința cititã în ochii celuilalt te valorizeazã, te face sã te simți apreciat pentru ceea ce ești ca fizic, ca bãrbat, ca virilitate, inteligențã, umor, afecțiune, masculinitate, pasionalitate. Sexul pe bani anuleazã tot acest eșafodaj, aceastã trambulinã menitã sã te propulseze spre culmile extazului. În lipsa ei, sexul devine un act copulativ strict fizic, lipsit de dimensiunea și profunzimea comuniunii totale între douã suflete.
Realizez cã pentru a disimula aceastã prãpastie, realitatea acestei prãbușiri la nivel de troc animal, prostituatele de succes trebuie sã fie, pe lângã frumusețe și tinerețe, comunicatori de excepție și actrițe foarte bune. În sexul plãtit, mai mult ca oriunde, clientul intrã cu dorința de a fi mințit frumos, cãci își dorește sã creadã, își dorește sã aibã parte de simulacrul iubirii petru a-și satisface și latura organicã a senzualitãții.
Și m-am întrebat oare ce m-ar putea face sã îmi depãșesc nevoia de valorizare pentru a mã culca cu o prostituatã. Precizez cã nu mi-a fost niciodatã greu sã cunosc femei interesate de persoana mea, deci este exclusã disperarea nãscutã din lipsa de opțiuni.
Însã discutând cu alți prieteni despre femei frumoase din diverse seriale și filme, am realizat cã ceva din fantezia și visele copilului din noi, a supraviețuit în bãrbații maturi de astãzi. Fãcând un sondaj ad-hoc printre amicii mei, am avut o revelație despre cum aș putea deveni cel mai mare pește și client totodatã, dacã s-ar legaliza prostituția și în România.
Dicuțiile se poartã cam așa:
– coane, ai vãzut ultimul episod din “Game of thrones” (spre exemplu)
– Da bre.
– Frate, ai vãzut ce bunã e “mama dragonilor” ??! La scena când iese
goalã din flãcãri mi s-a sculat un dragon de mi s-au rupt chiloții pe mine.
– Da frate, da` și scârba aia de Cersei e bunã…
– Daaa, ar merge un pic pedepsitã…
și discuția “bãrbãteascã” continuã tot așa, cu fanteziile pe care le avem unii și alții cu personajele feminine din diverse filme. Și așa mi-a venit ideea iluminatoare de un milion de dolari, pe care probabil cã alții au descoperit-o deja înaintea mea și scot bani buni cu ea. Cum sã scoți din bârlogul familial bãrbatul de condiție medie și sã îl aduci la bordel, în lumea sex-business-ului. Simplu. Îi vinzi fantezia care îl atinge.
Dacã aș fi patron de bordel, aș face o combinație între un comic conn și casã de toleranțã. Aș selecta fete care sã semene cu personajele din filmele și serialele la modã, dar și cu femei celebre din trecut. Le-aș oferi pregãtire de top: cursuri de dicție, de actorie, costume pe mãsurã, iar la cele perfecționiste, inclusiv operații estetice pentru a se apropia cât mai mult de originalul pe care îl imitã. Apoi aș face un fel de bâlci ambulant cu starletele din dotare, prin toate orașele mari ale țãrii, un fel de Sex comic conn. Sã vezi atunci cum le-aș lãsa fãrã pâine pe “asistentele” din televiziunile românești.
Și acum spune sincer, tu cititorule, bãrbat tânãr, matur sau bãtrân, nu te-ar tenta mãcar apropierea de fantasma unui personaj de poveste ?
Parcã vãd cã marile studiouri cinematografice se vor grãbi sã își protejeze drepturile de autor asupra personajelor de ficțiune și sã vezi atunci prețuri prohibitive…
De altfel, frumusețea și perfecțiunea fizicã nu au nimic de-a face cu dorința și atracția eroticã – în lipsa poveștii, a magiei pe care aripa fanteziei o dezlãnțuie descuind ușa imaginariumului.
Dupã cum știm, în istoria prostituției, faimoase nu au rãmas lupanarele Romei ci templele hetairelor, acele protituate sacre ce încarnau divinitãțile panteonului feminin, un fel de personaje cu super-puteri ale mentalului colectiv antic – similare în multe privințe personajelor de ficțiune din serialele noastre.
Transfigurarea prin asumarea altei identitãți o regãsim și la balurile mascate venețiene sau de la curțile regilor și împãraților europeni, unde mãștile nu au rolul neapãrat de a ascunde, cât de a crea personaje fabuloase, sexul ocazional fiind ceva obișnuit la astfel de evenimente.
Sexul vinde muzicã, film, artã. De ce nu ar vinde și sex ? Personajul creat pe micile sau marile ecrane spune o poveste ce prinde consistențã, asemenea Legendelor Olimpului, apoi revine în viețile muritorilor de rând ca obiect al dorinței și aspirației de depãșire a propriei persoane. Ce poate fi mai mișto decât sã faci sex cu Daenerys Targaryen ? Vã spun eu. Sã o faci ca și când ai fi Khal Drogo !!! Și aici vorbim și despre femei, care și ele își doresc mãcar o datã în pat bãrbații din filme.
