O mamã nãscãtoare purta un dialog telepatic cu fãtul ei pe cale sã se nascã. Aºa, ca în basmele româneºti, cum e acela cu tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte. ªi se ruga de el sã se nascã, iar nãrodul nu ºi nu. Ca sã îl tenteze, Mama îl momea pe bietul suflet încã ne-nãscut pe aceastã lume, cu toate bucuriile ºi tristeþile ce fac deliciul muritorilor de rând. Cã va avea colici, apoi dureri de dinþi. Cã va plânge de foame, de sete, de dorul celor dragi. În prima  zi de creºã, grãdiniþã, ºcoalã. Cã va începe de mic cu munca: la ºcoalã, apoi liceu, poate ºi facultate. Apoi va munci sã se întreþinã: va (re)intra în lanþul trofic-uman unde se va hrãni cu rahatul lui pe alþii, iar el se va hrãni din rahatul altora. Cã va cunoaºte iubirea: pãrinteascã, apoi dragostea ºi erosul, iar declinul va veni odatã cu dragostea pentru copii. ªi cã în final va închide ochii, obosit de viaþã la fel ca un naufragiat obosit de valuri, ºi îºi va dori (din nou) liniºtea, nemiºcarea, Absolutul Clipei Suspendate în Eternitate. Deci sã facã bine sã se nascã odatã, cãci lumea îl aºteaptã, sã îl înghitã, sã îl macine, viermuitoare ºi fecundã în bucurii ºi dureri. Iar copilul se nãscu, pentru a miliardinfinitimea oarã. Încã o datã, ratase poarta Eliberãrii din matrice. ªi pe parcursul vieþii sale, de fiecare datã când cineva îl trimitea la origini… el zâmbea tainic, cu rãbdare.]]>

CategoryUncategorized
Tags
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap