Scriu acest articol din perspectia experienței mele profesionale de avocat care a avut ocazia sã aprofundeze atât legislația bancarã cât și o cazuisticã bogatã în materie de litigii cu bãncile. Scriu în ideea cã oamenii, citind acest articol SE VOR OPRI DE LA A MAI FACE CREDITE LA BÃNCI, ruinându-și orice șansã de mai bine pentru viitor. Personal, nu am fãcut NICIODATÃ nici mãcar un singur împrumut la vreo bancã, și în general am oroare de împrumuturi. Nu pot dormi noaptea știind cã datorez cuiva ceva (același lucru și cu rãzbunarea – în general mã strãduiesc sã nu rãmân dator, pentru a nu face din asta o sursã de insatisfacție 🙂 – dar asta e o altã poveste, personalã aș zice). Un prim sfat, dacã vrei sã faci un împrumut bancar: NU ÎL FACE ! Dacã totuși te încãpãțânezi sã faci prostia asta, citește acest articol și mai reflecteazã odatã ! În general, la astfel de lucruri, regretele sunt tardive – odatã ce-ai semnat, și nici un avocat de pe lume nu te poate ajuta, cãci bãncile conduc lumea. Ah, și scuza copilãreascã de genul “n-am știut cã…” NU ȚINE ! Bãncile nu iartã pe nimeni. Fãrã excepție, oricât de “prietenoase” ar pãrea ele sau angajații lor în ofertele inițiale. Deci, sã începem cu începutul. Te trezești cã ți se oferã un credit în termeni foarte avantajoși (dobândã micã, fãrã comisioane de administrare, condiții flexibile de rambursare, aprobare rapidã, etc.). Dacã este vorba de o sumã micã (așa-zisul împrumut “de nevoi personale”), banca nu îți cere sã garantezi cu nimic acest credit. O adeverințã de salariu și eventual doi giranți sunt suficienți. Însã dacã vorbim de sume mari, pentru achiziții de imobile, lucrurile se schimbã. Acolo garantezi cu casa, trenul, sau ce mai ai, și eventual și cu giranții care pun și ei umãrul cu bunurile lor proprii, la garanții. Și ți se vârã sub nas formularul de contract de credit “standard“, iar tu, în loc sã plãtești o orã un avocat bun care sã îți explice în ce te bagi, semnezi ca primarul, fericit cã ai reușit sã îndeplinești condițiile de creditare, de parcã ți-ar fi fãcut banca cine știe ce favor cã ți-a dat bani cu împrumut și prin asta te-a fãcut sclavul ei pe urmãtorii 30 de ani ! De obicei, când primești contractul, verifici la drepturi și obligații, suma împrumutatã și valoarea dobânzii. Însã clenciul stã de obicei în anexe. Banca “uitã” sã îți prezinte anexele la contract – CARE FAC PARTE INTEGRANTÃ DIN ACESTA, sau ți le prezintã abia la final, când deja ai impresia cã alea sunt doar niște formalitãți neimportante. Dacã ai fost suficient de bou sã faci pasul spre lungul dans în duet cu banca, pune mâna pe actele tale de credit ȘI VERIFICÃ-MÃ, sã vezi la ce riscuri te expui DACÃ ÎNCETEZI SÃ MAI PLÃTEȘTI RATA: O primã anexã interesantã la contractul de creditare, scrisã de obicei cu litere mici – nu din economie de hârtie, ci tocmai pentru a pãrea neinteresantã iar omul sã se plictiseascã repede citind-o, este cea privind “condițiile generale de creditare” care nu sunt prinse în contract, unde la început sunt definiți cu termenii contractului (plicticos, nu-i așa, sã citești definiția creditului, a clientului, a dobânzii, etc.) unde însã mai apoi sunt definite faze ca: – acordul creditorului privind cesiunea contractului fãrã acordul sãu prealabil. – acordul creditorului privind cesiunea contractului în urma declarãrii scadente a acstui de cãtre bancã fãrã acordul sãu prealabil. – declararea ca scadentã a ÎNTREGULUI ÎMPRUMUT pentru neplata consecutivã a douã rate, fãrã nici o notificare prealabilã sau punere în întârziere. – cã ești de acord ca, în caz de neplatã, cuantumul penalitãților sã poatã depãși totalul sumei de restituit, etc, etc. Toate  acestea sunt derogãri extrem de importante de la norma generalã în material împrumutului – astfel cum apar ele reglementate în Codul Civil, iar prin semnarea contractului și anexelor în aceastã formulã, persoana împrumutatã pierde DIN START orice protecție din partea legii – așa cum este ea reglementatã, echitabil pentru ambele pãrți. Apoi vine cireașa de pe tort: SCADENȚARUL, numit și GRAFICUL DE RAMBURSARE a creditului. Este acea anexã la contract în care ai trecut sub formã de tabel valoarea fiecãrei rate pe fiecare lunã, pânã la achitarea integralã a împrumutului. Plicticos, nu ? De ce sã ne batem capul cu el, dacã știm cã dobânda este oricum avantajoasã ? Ei bine, nu e chiar așa “avantajoasã”, dacã stai sã privești lucrurile din perspectivã statisticã. Care e de fapt șmecheria cu creditele date de bãnci ? Câștigã oare ele din acele dobânzi “avantajoase” care nu acoperã de multe ori nici rata inflației ? De unde fac bãncile profit ?! Statistic spuneam, bancherii au observat cã în general creditul este o afacere supusã riscurilor imprevizibile din viitorul incert al fiecãruia, iar oamenii sunt mult prea optimiști atunci când contracteazã un împrumut, astfel cã mai mult de jumãtate din ei nu ajung sã restituie la termen creditul, iar acesta trebuie executat silit, prin garanțiile constituite sau prin alte mijloace (popriri pe salariu, etc.) Și atunci au recurs la urmãtorul truc: bancherul îți dã un credit de 100.000 euro sã zicem, cu termen de restituire în 10 de ani și cu o dobândã de 7% pe an. Tu faci un calcul total, linear și gândești: 7% din 100.000  = 7000 euro. 7000 euro X 10 ani = 70.000 euro. Deci te gâdești cã ai luat 100.000 euro de la bancã și în 10 ani restitui 170.000 euro, plus ceva comisioane. ȘI TE GÂNDEȘTI CÃ MERITÃ ! Ei bine, aici te-a fraierit ! Nu se întreabã nimeni de ce în graficul de rambursare de la ORICE BANCÃ DIN ROMÂNIA, în graficul de rambursare dobânda este VARIABILÃ – în sensul cã este DESCRESCÃTOARE, în vreme ce valoarea ratei creditului achitat este CRESCÃTOARE ? grafic rambursare Revin la ce spuneam mai devreme, respectiv cã peste 50% din români nu apucã sã ducã la bun sfârșit creditele și sunt executați silit. Aici intervine calcului pervers al bancherului. Sã spunem cã 5 ani ai avut un job, ai plãtit ratele și totul a fost ok. Însã, dupã 5 ani, intervine ceva: un necaz în familie, o cheltuialã neașteptatã, un deces, pierderea locului de muncã, o boalã – deci ceva ce te dezechilibreazã financiar. Bancherul atâta așteaptã de fapt: SÃ NU PLÃTEșTI DOUÃ LUNI LA RÂND RATELE. În acel moment el îți delcarã creditul scadent și îți notificã cã ai brusc de platã într-o singurã și unicã tranșã, în termen de câteva zile, ÎNTREAGA SUMÃ A CREDITULUI RÃMASÃ DE ACHITAT ! Și aici apare stupoarea la cei mai mulți fraieri care au luat țeapã cu bãncile: în ãia 5 ani în care au plãtit, având senzația cã plãtesc ratele din împrumut, de fapt ei plãteau dobânda “variabilã”. VARIABIL e un termen bancar incorect folosit, care îl duce pe om cu gândul la cine știe ce variații ale dobânzii în funcție de cursul de piațã al monedei, de economie, etc. De fapt, termenul VARIABIL ascunde aceastã umflare a ratelor inițiale, cu dobândã, în detrimentul creditului ce trebuie restituit. Și astfel ajungi ca dupã 5 ani de restituire a “creditului” din cei 10 ani în total, TU sã descoperi cã nu ai fost atent la structura scadențarului și ai plãtit undeva la 10% din totalul sumei de restituit, restul de 90% achitat fiind dobânzi, creditul fiind plasat de bancã spre achitare în scadențar la coadã, în ultimii ani de rambursare. Și așa, banca te obligã sã plãtești dupã 5 ani de rate, în care ți-a încasat aproape integral dobânda pe cei 10 ani, 90% din suma împrumutatã (90.000 euro din exemplul nostru), sumã la care îți calculeazã repejor și penalitãți de întârziere care iau astfel locul dobânzilor în schema de mulgere a fraierilor. Atunci descoperi cã de fapt, pentru suma restituitã pânã la acel moment (de 10.000 euro din împrumut din exemplul nostru), tu ai achitat dobânzi în valoare de 700% raportat la suma restituitã din împrumut, cãci restul rãmâne de restituit integral ! Dacã nu mã credeți, faceți o simulare AICI și citiți cu atenție datele oferite de scadențar. Și faceți simularea imaginarã oferitã de mine. ACUM ÎNȚELEGEȚI DE CE NU TREBUIE SÃ FACEȚI ÎMPRUMUTURI LA BÃNCI !? Dar asta nu e tot ! Am cunoscut oameni de bunã credințã, care în cea de-a 61 zi e neplatã, s-au dus cu banii în mânã la bancã sã achite creditul restant, iar banca a refuzat primirea banilor, cerându-le sã achite ÎNTREAGA SUMÃ ÎMPRUMUTATÃ, cãci banca a declarat imediat creditul scadent ! Respectivilor le-a fugit pãmântul de sub picioare, s-au dus sã vorbeascã cu directorul și au aflat cã imediat, contractul a fost cedat FÃRÃ ACORDUL LOR (cãci, vã amintiți, SEMNASERÃ cã sunt de acord și cu cedarea) unei firme de recuperãri creanțe, de fapt o altã divizie a bãncii respective. Și astfel bancherul este precum un pãianjen care așteaptã pitit ca nenorocirea sã aparã în viața ta iar el sã se repeadã și sã îți ia TOTUL, tot ce ai muncit și ai construit uneori întro viațã de om. Și îți vinde repede la licitație, unuia care este mânã în mânã cu el, imobilul cu care ai garantat, la un preț care de multe ori nici nu acoperã suma ce trebuie restituitã, și te trezești cã mai rãmâi și dator la bancã, dupã ce aceasta ți-a luat casa ! Sã spunem însã cã reușești sã termini creditul, sau mãcar sã te poticnești spre sfârșit cînd suma rãmasã de restituit din valoarea împrumutului este acceptabilã. Chiar și așa, banca îți poate face mari necazuri cãci dobânzile și penalitãțile restante cresc precum Fãt Frumos din poveste, întro zi precum altele într-un an, cu cheltuieli de executare și tot felul de alte comisioane. Mai sunt și rarele situații fericite, în care oamenii sunt loviți brusc de noroc, situația lor financiarã se îmbunãtãțește întro anumitã perioadã a vieții lor, și vor sã achite anticipat creditul, sã scape de o bãtaie de cap. GHICI CE ?! Banca a avut grijã sã strecoare în contract și clauzã cã, în situația achitãrii anticipate a creditului, PLÃTEȘTI MAI MULT ! De ce sã plãtești mai mult, se întreabã unii ? Orice creditor s-ar bucura sã își vadã banii înapoi mai repede. Rãspuns final: ca sã te descurajeze sã restitui împrumutul anticipat, în speranța cã se va întâmpla ceva, norocul se va întoarce împotriva ta și vei rãmâne din nou fãrã banii pentru cele douã rate consecutive. Este de observat un fenomen straniu: BOGAȚII SUNT OAMENII CEI MAI ÎMPRUMUTAȚI LA BÃNCI. De ce oare ? Și cum de ei nu sunt aproape niciodatã executați silit și reușesc sã plãteascã, deși au credite cu rate mari de achitat ? Rãspunsul este SPÃLAREA DE BANI. Dacã ai acasã o saltea plinã cu bani obținuți din activitãți ilicite, nu poți ieși cu ei sã cumperi chestii mari și scumpe, pentru cã imediat FIscul va sãri sã te întrebe de unde îi ai, iar tu nu îi poți justifica. Însã, poți lua un împrumut de la bancã, și ai justificare fațã de FISCul cel sâcâitor. În schimb, nimeni nu te va întreba DIN CE PLÃTEȘTI RATELE, și astfel banii sunt albiți și reintroduși în sistem, și toatã lumea câștigã. Știu, vã gândiți la bãseasca și creditul ei pentru teren… am zis și eu… orice coincidențã este por, dar pur întâmplãtoare… Ar mai fi multe de spus, dar am obosit sã îmi rãcesc gura de pomanã cu unii care mai întâi semneazã și apoi vin la avocat, cum ar spune medicii, “cu pacientul deja mort”. FÃRÃ CARACATIȚA BANCARÃ ÎN ROMÂNIA !  avocat Rapcea Mihai]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap