Trei state americane, Washington, Oregon ºi Colorado, intenþioneazã sã organizeze referendumuri în aceasta toamnã, în perioada alegerilor generale, pentru legalizarea consumului ºi comerþului cu marijuana inclusiv în scop recreaþional, dupã ce 17 state au legalizat deja vânzarea plantei în scop medical, anunþã Wall Street Journal. În acelaºi timp, aplicarea legii împotriva consumatorilor începe sã fie respinsã în instanþe de cãtre juraþi, cãrora Constituþia le dã, în mod excepþional, astfel de prerogative. Un sondaj Gallup realizat la finele anului trecut aratã o susþinere record pentru legalizarea canabisului – 50% dintre respondenþi la nivel naþional, faþã de doar 12% în 1969, ultima datã când Gallup a realizat un astfel de sondaj în Statele Unite. Schimbarea de atitudine a americanilor faþã de incriminarea consumului ºi comerþului cu marijuana s-a schimbat profund în ultimii ani, pe mãsurã ce “rãzboiul împotriva drogurilor” purtat de autoritãþi s-a dovedit nu doar ineficient, ci a ºi avut efecte dezastruoase, asemãnãtoare celor apãrute în perioada prohibiþiei alcoolului, ducând la creºterea criminalitãþii organizate ºi consumând resurse uriaºe din bani publici pentru vânarea unor consumatori care nu exercitã nicio violenþã împotriva altor persoane. SUA cheltuieºte doar pentru aplicarea legii împotriva consumului de droguri 13 miliarde de dolari, a fãcut cele mai multe arestãri legate de marijuana din lume – 20 de milioane de persoane din anii ‘60 pânã în prezent, majorita­tea consumatori, într-un singur an fiind reþi­nuþi mai mulþi fumãtori de iarbã decât arestaþi pentru toate infracþiunile violente (crimã, viol, tâlhãrie etc.). Rãzboiul purtat cu costuri uriaºe nu a împuþinat nici consuma­torii, nici producþia, reuºind doar, pe mãsurã ce devenea mai dur, sã împingã „afacerea“ drogurilor spre organizaþii din ce în ce mai violente dispuse sã-ºi asume riscul.

Dupã ce acum doi ani votanþii din California au respins, la limitã, legalizarea marijuanei în scop recreaþional, specialiºtii citaþi de Wall Street Jounal dau ºanse mari de succes campaniilor din aceastã toamnã din Washington, Colorado ºi Oregon. Dacã vor trece, referendumurile vor face ca posesia unor cantitãþi mici de canabis sã fie legalã pentru orice persoanã care are peste 21 de ani, la fel ca ºi vânzãrile de retail, care vor fi impozitate.
Iarba, deja legalã în scop medical Mãsurile vor reprezenta un pas suplimentar faþã de legile care au dezincriminat deja consumul ºi comerþul cu marijuana în scop medical. Doar în Oregon existã 55.000 de consumatori de marijuana în scop medical licenþiaþi de cãtre stat, planta fiind recomandatã pentru tratamentul a numeroase afecþiuni precum artritã, glaucom, sau ca analgezic pentru bolnavii de cancer, care erau nevoiþi, pânã nu de mult, sã ºi-o procure ilegal. O parte importantã a populaþiei susþine extinderea mãsurilor de liberalizare, inclusiv în scop recreativ, mai ales cã ºi bugetul public va câºtiga peste 100 milioane de dolari pe an, nu doar din taxe, ci mai ales din reducerea cheltuielilor cu urmãrirea penalã ºi încarcerarea consumatorilor. Susþinãtorii acestor mãsuri aratã cã societatea are de ales în prezent între douã variante: sã tolereze un mod de viaþã alternativ al unor semeni care nu exercitã violenþã împotriva altor persoane, sau sã construiascã mai multe închisori din banii contribuabililor. Sondajele de opinie indicã o susþinere semnificativã a legalizãrii mai ales în Colorado (51% dintre votanþi pro legalizare, 40% contra, restul nehotãrâþi), unde vânzarea de marijuana este legalã în scop medical din 2000, ºi Washington (50% pro, 38% contra), cu precãdere în rândul tinerilor. Mãsura a început sã câºtige suport ºi printre oficiali, de regulã opozanþi ai legalizãrii. Procurorul din Seatle, Pete Holmes, care a fost ales în 2009 dupã ce a promis sã nu cearã condamnãri în cazuri de posesie de marijuana, a declarat cã “deþinerea este o infracþiune doar pentru cã am ales noi sã o numim aºa, nu pentru cã ar exista o justificare”. Numeroase state au adoptat deja legi care dezincrimineazã posesia de cantitãþi mici de marijuana, aplicând doar amenzi modice celor prinºi, chiar dacã intrã în conflict cu legea federalã care continuã sã impunã sancþiuni penale. Legea care incrimineazã consumul, “anulatã” de juraþi Schimbarea de atitudine a populaþiei faþã de incriminarea consumului de droguri  a început sã îºi transmitã efectele ºi în sistemul american de justiþie, unde o parte a deciziilor în procesele penale, inclusiv cele împotriva consumatorilor ºi cultivatorilor de canabis, se iau de cãtre juraþi (oameni obiºnuiþi, care trebuie sã urmeze însã instrucþiunile procedurale ale judecãtorului). În urmã cu o sãptãmânã, în New Hampshire, juraþii au respins cererea de condamnare a unui bãtrân de 60 de ani, care cultiva marijuana în curtea din spatele casei pentru consum propriu ºi care nu ºi-a deranjat niciodatã vecinii. Speþa este consideratã extrem de importantã pentru cã decizia a fost luatã apelând la o procedurã specialã permisã de Constituþia americanã, dar folositã foarte rar din cauza faptului cã juraþii nu sunt informaþi despre existenþa ei în cursul proceselor. “Jury nullification” este o moºtenire lãsatã sistemului american de justiþie de cãtre pãrinþii fondatori, permiþând juraþilor (cetãþeni obiºnuiþi) sã anuleze aplicarea unei legi, dacã o considerã nedreaptã, atunci când trebuie sã condamne o persoanã, chiar dacã acuzarea a reuºit sã dovedeascã tehnic, fãrã urmã de îndoialã, cã legea respectivã a fost încãlcatã. În fapt, juraþii au dreptul sã judece atât faptele, cât ºi legea în sine, fiind o ultimã “redutã” în faþa unor posibile abuzuri legislative ale autoritãþilor. Prerogativa juraþilor este asemãnãtoare celei deþinute de Curtea Supremã, singura care mai poate anula aplicarea unei legi pe motive de neconstituþionalitate.  În perioada prohibiþiei alcoolului, mai multe curþi cu juraþi au apelat la “jury nullification”, refuzând sã condamne persoane prinse consumând alcool, chiar dacã acuzarea dovedise încãlcarea legii, doar pentru cã juraþii au apreciat legea ca fiind nedreaptã ºi neconformã cu principiile constituþionale care interzic limitarea libertãþilor personale atâta timp cât nu sunt vãtãmaþi direct alþi oameni. Astfel de decizii ale juraþilor au contribuit la încetarea prohibiþiei alcoolului, dupã o perioadã neagrã în istoria SUA, în care trimiterea în ilegalitate a acestei pieþe a determinat apariþia primelor mari reþele de crimã organizatã. Motivul pentru care nu se apeleazã mai frecvent în procesele penale la “jury nullification” este faptul cã juraþii nu sunt informaþi de judecãtor cã au o astfel de prerogativã. Mai mult chiar, o decizie a Curþii Supreme de la sfârºitul secolului 18, interzice apãrãrii sã informeze juraþii cã au un astfel de drept, deºi nu interzice dreptul în sine, pentru ca oamenii obiºnuiþi din juriu sã nu abuzeze de el anulând aplicarea legilor penale. În New Hampshire, bãtrânul consumator de marijuana a scãpat de condamnare pentru cã guvernatorul statului a aprobat, în luna iulie a acestui an, un act normativ care permite avocaþilor apãrãrii sã informeze juraþii despre posibilitatea de a judeca, în procesele penale, atât faptele, cât ºi legea. În viitor, este de aºteptat ca acuzaþii sã scape de condamnare, graþie aplicãrii acestei prerogative constituþionale, în majoritatea proceselor declanºate împotriva consumatorilor de droguri. Pânã în prezent, cauze în care s-a folosit “jury nullification” au apãrut, de regulã, doar acolo unde juraþii aveau cunoºtinþã de existenþa acestei prerogative din alte surse de informare. Tot mai multe organizaþii ºi publicaþii americane au început campanii de informare pentru a aduce la cunoºtinþa cetãþenilor americani obiºnuiþi faptul cã pot desfiinþa ºi legile “nedrepte” dacã ajung vreodatã sã fie desemnaþi juraþi în procese penale. Fost procuror federal: “Votaþi nevinovat în toate cazurile cu marijuana!” La finele anului trecut, New York Times a fãcut senzaþie publicând un articol scris chiar de fostul procuror federal Paul Butler, în prezent profesor de drept la Universitatea George Washington, în care acesta recomanda americanilor sã voteze “nevinovat” dacã ajung vreodatã juraþi într-un proces legat de marijuana, chiar dacã acuzarea dovedeºte cã acuzatul a fumat iarbã sau a vândut-o unui alt adult, într-un schimb consimþit: “Ca jurat, aveþi aceastã putere datã de constituþie ; dacã o exercitaþi, veþi fi parte dintr-o tradiþie a juraþilor americani care au ajutat ca legile noastre sã devinã mai drepte”. ªi alte publicaþii, precum The Economist, au început de mai mulþi ani o campanie de informare pentru a arãta cã legalizarea, este, la fel ca în cazul prohibiþiei alcoolului, singura soluþie pentru a diminua cele mai nocive efecte pe care drogurile le au în societate. Capital a deschis, încã din 2009, o dezbatere pe aceastã temã, aducând în discuþie probleme serioase, care þin inclusiv de respectul legii pentru libertatea ºi responsabilitatea individualã, ignorate sau tra­tate neserios ºi demagogic de politicieni, cãutând argumente în mediul academic ºi în cel de afaceri. sursa: capital.ro
]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap