Oraºul portuar Hamburg se pregãteºte sã recunoascã anumite sãrbãtori musulmane, o premierã în Germania, unde aproximativ cinci la sutã dintre rezidenþi sunt musulmani, o þarã în care islamul se aflã în centrul unor dezbateri.

Hamburg se pregãteºte sã recunoascã sãrbãtori musulmane (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
  Al doilea cel mai important oraº din þarã, cu o populaþie de aproximativ 1,8 milioane de locuitori, Hamburg, care dispune de statutul de land, a încheiat un acord istoric cu comunitãþile musulmanã ºi a alevilor, o ramurã heterodoxã a islamului, bine reprezentatã în Turcia. Acest contract, care urmeazã sã fie supus aprobãrii Parlamentului local, acordã drepturi musulmanilor în privinþa instrucþiei religioase la ºcoalã sau a ritualurilor funerare, spre exemplu. La rândul lor, musulmanii se angajeazã sã respecte drepturile fundamentale sau sã favorizeze egalitatea între bãrbaþi ºi femei.
Acordul a fãcut obiectul unui cvasiconsens politic. Cu toate acestea, Primãria Hamburg a recunoscut cã pentru unii locuitori din oraº acest acord nu este acceptat de la sine. “Reprezintã o nouã etapã de depãºit pentru unii locuitori în acceptarea faptului cã existã o nouã religie aici. Suntem conºtienþi cã unii simt (islamul) ca pe ceva strãin”, a declarat Christoph Krupp, ºeful de cabinet al primarului Olaf Scholz.  Mãsura cea mai spectaculoasã este cea potrivit cãreia cei aproximativ 130.000 de musulmani din Hamburg ºi cei aproximativ 50.000 de elevi ar putea sã beneficieze de trei zile libere cu ocazia unor sãrbãtori. Ei vor urma, totuºi, sã le ia în timpul concediilor, aºa cum se procedeazã în cazul anumitor sãrbãtori creºtine, pentru care se oferã zile libere la nivelul unui land ºi nu la nivel federal. De Aid, sãrbãtoarea care marcheazã întreruperea postului din luna Ramadanului ºi Ashura, elevii primesc vacanþã, dar trebuie sã recupereze orele de curs. Pânã în prezent, angajatorii erau liberi sã acorde zile de concediu salariaþilor musulmani. Însã “puteau foarte bine sã spunã «am nevoie de tine, nu poþi sã îºi iei concediu în ziua respectivã”, declarã Zekeriya Altug, vicepreºedintele DITIB, cea mai importantã organizaþie islamicã din Germania, care gireazã nouã moschei la Hamburg. “Numeroºi salariaþi musulmani nu îndrãzneau sã cearã concediu în zilele respective, pentru a nu fi percepuþi negativ”, în opinia sa. “De-acum ei vor putea sã spunã «este liberul meu, este stabilit prin lege»”, continuã Altug. “Este o diferenþã enormã”, apreciazã el. “Recunoaºtem, astfel, cã musulmanii fac parte din societate”, apreciazã Daniel Abdin, preºedintele organizaþiei Schura, care regrupeazã 31 de moschei locale. “În contextul în care ei au adesea impresia cã nu îi vrem aici, acest acord afirmã cã reprezintã o îmbogãþire a oraºului”, subliniazã Altug. Acordul a fost salutat în întreaga Germanie, cu atât mai mult cu cât umbra extremismului islamist afecteazã în continuare marele port din nordul þãrii, care a servit ca bazã pentru pregãtirea atentatelor de la 11 septembrie2011. Oraºul a adãpostit mai mulþi piraþi ai aerului, inclusiv personajul-cheie al reþelei, Mohammed Atta. Comunitatea musulmanã din Hamburg, indiferent cã este este vorba despre turci, pakistanezi, irakieni sau afgani, reprezintã un adevãrat mozaic care va avea totodatã un cuvânt de spus în privinþa cursurilor de religie din ºcolile publice. Hamburgul, care ca ºi celelalte landuri beneficiazã de autonomie în materie de educaþie, a însãrcinat pânã în prezent Biserica Protestantã sã gestioneze acest învãþãmânt. De-acum, profesori musulmani vor putea face acelaºi lucru. “Astfel suntem pe picior de egalitate cu protestanþii”, ºi-a exprimat satisfacþia Daniel Abdin, care conduce o moschee situatã într-o fostã parcare subteranã, pe o strãduþã, în spatele Gãrii Centrale. “Nu este vorba despre acordarea unor privilegii musulmanilor, ci despre a recunoaºte ceea ce este o realitate”, subliniazã Andreas Dressel, un ales social-democrat local. “În Germania, islamul nu mai este o religie importatã”, subliniazã Daniel Abdin. Aproximativ “70% dintre credincioºii care vin la moscheea noastrã au mai puþin de 30 de ani ºi sunt nãscuþi aici”, adaugã el. Unii ºi-au exprimat totuºi regretul cã probleme importante ca purtarea vãlului de cãtre profesoare sau cursuri separate de nataþie pentru tinerele musulmane au fost lãsate în susupans. sursa: mediafax
]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap