Manifestul “Noul strigat al ungurimii din Baia Mare!”, care condamna “boala casatoriilor mixte” cu “partener strain”, ca o cauza a scaderii numerice a populatiei de etnie maghiara,  a atras o autosesizare a Consiliului National pentru Combaterea Disciminarii. “Noul strigat al ungurimii” sub lupa CNCD Marþi, 16 octombrie 2012, semnatarii manifestului “Noul strigat al ungurimii din Baia Mare!” sunt aºteptaþi la sediul  Consiliului National pentru Combaterea Disciminarii pentru audieri. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii s-a autosesizat în scandalul manifestului maghiarilor de la Baia Mare. Mai multe oficialitãþi din zonã, printre care viceprimarul ºi mai mulþi preoþi, au semnat apelul „Noul strigãt pentru ungurimea din Baia Mare!”. Preºedintele CNCD, Csaba Asztalos, se va recuza în judecarea acestei cauze pentru cã unul dintre preoþii care au semnat apelul l-a cununat religios. Citiþi Manifestul “Noul strigat al ungurimii din Baia Mare!” si vã rugãm sã comentaþi conþinutul acestuia ºi dacã sunteþi de acord cu acest apelNoi toþi semnatarii prezentului manifest (pedagogi, persoane civile ºi publice, capii bisericilor responsabili pentru soarta ungurimii din Baia Mare ºi zona Bãii Mari) urmãrim cu îngrijorare rãspîndirea unei gîndiri ºi a unui comportament care renunþã la identitate, care ameninþã existenþa comunitãþii noastre. Boala ale cãrei simptome sînt: rãspîndirea cãsniciilor mixte, refuzarea educaþiei în limba maternã, exilul, contopirea cu corpul naþional majoritar, delãsarea faþã de noi înºine ºi letargia au infestat ºi cei mai buni oameni din comunitatea noastrã: se rãspîndeºte ca o boalã contagioasã ºi în cadrul intelectualitãþii din comunitatea noastrã. În 1992, acum 20 de ani, mai mult de 25.000 de bãimãreni se declarau maghiari. Dupã ultimul recensãmînt, sîntem doar 14.000. Aceasta, matematic, înseamnã o scãdere de aproximativ 50% în doar douã decenii. Realitatea palpabilã este însã ºi mai înspãimîntãtoare: nici mãcar pe aceºti 14.000 de unguri nu-i gãsim nicãieri. (…) În bisericile noastre abia se leagã cãsnicii curat maghiare, abia se boteazã copii maghiari. Grãdiniþele noastre, cît de cît se umplu de copii maghiari, dar cînd aceºtia ajung în clasa I sau la liceu, dispar pe capilarele sistemului de învãþãmînt românesc ºi a unei conºtiinþe sfãrîmate pãrinteºti. Cei mai mulþi dintre copiii noºtri au prieteni cu limba maternã românã. În compania acestora ascultã muzicã strãinã. De multe ori, nici chiar între ei sau în familie nu mai folosesc limba maternã ºi asta nu de puþine ori, noi, adulþii, le sîntem complici. Unde sînteþi unguri din Baia Mare ºi zona Baia Mare? (…) Calculînd cu un timp de înjumãtãþire de 20 de ani, peste o jumãtate de secol de-abia o sã mai fie unguri în zona Baia Mare. Putem avea oare conºtiinþa curatã? Am fãcut oare totul pentru a opri acest proces? Noi, semnatarii acestui manifest simþim cã nu putem trece fãrã nici un cuvînt pe lîngã acest fenomen. Citînd spiritul lui Kiss Karoly, unul dintre cei mai mari gînditori ai maghiarimii ardelene, strigãm ºi noi parola: “TREZIÞI-Và DIN SOMNUL DE 20 DE ANI”. Deschideþi ochii! Observaþi greºelile ºi erorile. Ajunge cu pasivitatea, retragerea ºi renunþarea la sine. Trebuie sã construim. (…) ªi chiar dacã ne-am împuþinat, tot sîntem mai mulþi ca acum 100 de ani. ªi sîntem mai mulþi decît acum 400-500 de ani. Ca atunci cînd înaintaºii noºtri au construit bisericile noastre, ºcolile noastre, ORAªUL ACESTA AªA CUM ARATà EL ASTÃZI. Sà NU-L LÃSÃM Sà SE PIARDÃ. Sà NU PÃRÃSIM, INFIDELI, ACEASTà CETATE UNGUREASCà DIN ARDEALUL DE NORD, ÎN CARE BUNICII ªI STRÃBUNICII NOªTRI ªI-AU TRÃIT VIAÞA, ÎN CARE V-AU NÃSCUT ªI V-AU CRESCUT, UNEORI ADUCÎND SACRIFICII, V-AU EDUCAT SA FIÞI UNGURI, în speranþa cã ºi strãnepoþii ºi strã-strãnepoþii voºtri vor fi unguri. PÃRINÞI! Nu vã lãsaþi pradã modei “aºa se va evidenþia mai bine copilul meu”. Nu îi lipsiþi de posibilitatea educaþiei în limba maternã, pentru cã astfel îi lipsiþi de posibilitatea de a rãmîne maghiari. Nu mai puþin, ci  mai mare e valoarea omului care învaþã în limba maternã. ªcoalã în limba strãinã înseamnã încã un cerc de prieteni cu limbã strãinã, iar apoi cãsnicii mixte. Cu fiecare copil “lãsat” putem pierde o familie maghiarã, vom fi nimicitorii nemiloºi ai unei comunitãþi maghiare seculare! Nu lãsaþi copiii sã decidã în spiritul unei prost înþelese libertãþi. Nu uitaþi, ei încã nu ºtiu sã decidã, voi trebuie sã-i învãþaþi cum sã ia decizii. Alegeþi pentru copiii voºtri ºcoli maghiare ºi dacã capacitatea copiilor voºtri depãºeºte posibilitãþile locale, îi aºteaptã cu braþele deschise instituþii ºi colegii maghiare din Ardeal, unele mai bune ca celelalte. Creºteþi-vã fiii ºi fiicele maghiare dupã cum ºtiþi mai bine, pentru ca ºi nepoþii voºtri sã se nascã maghiari. TINERI! Cãutaþi compania unul altuia. Cãutaþi-vã prieteni maghiari, perechea maghiarã. Asta înseamnã o viaþã oarecum închisã, orientatã spre noi înºine, dar nu uitaþi, aceastã închidere a conservat cele mai valoroase comunitãþi din Ardeal, secole de-a rîndul. Vã dãm pentru drum legea: scoateþi afarã din voi tot ce e strãin. Nu lãsaþi aproape de inimã cuvînt strãin, culturã strãinã, prieteni strãini pentru cã prietenul strãin devine uºor IUBIT strãin. ªi cine nu-ºi declarã iubirea pentru prima datã în limba maternã, mai tîrziu, cu mare probabilitate îºi va alege ºi pentru viaþã partener din FIII ALTUI NEAM. Nu vã amãgiþi cã vouã o sã vã reuºeascã ºi aºa. Uitaþi-vã în jur printre cunoºtinþele voastre: oare din cîte cãsnicii mixte rezultã copii ºi nepoþi maghiari?  Fiþi fideli  locului vostru natal, rãdãcinilor voastre dãtãtoare de viaþã. Citiþi cãrþi maghiare, ascultaþi muzicã maghiarã, cunoaºteþi istoria maghiarã. Fiþi mîndri cã sînteþi maghiari pentru cã asta vã face unici, vã deosebeºte de restul lumii. PEDAGOGI! Purtãtori ai celei mai nobile moºteniri a educaþiei mai bine de 1000 de ani: asemãnãtor înaintaºilor voºtri, priviþi munca voastrã ca o misiune, ca o vocaþie, ce vine deodatã cu sacrificii infinite. ªtim, aveþi pe umeri 1000 de poveri, dar musai sã luaþi pe umeri ºi pe cea de-a 1001 povarã! Pentru ca ºcolile noastre trebuie sã fie mult mai bune decît ale naþionalitãþii majoritare. Munca voastrã nu este muncã de funcþionar public. Nu puteþi cunoaºte nici odihnã, nici orar. Nu poate sã vã stea în faþã nici o putere superioarã ºi asta este o cerinþã a calitãþii, a pretenþiei faþã de voi înºivã. Fiþi modele, mai punctuali decît cei mai punctuali, mai disciplinaþi decît cei mai disciplinaþi, fiþi pretenþioºi mai ales faþã de voi înºivã. Nici o orã de curs nu poate sã fie amînatã. Nu puteþi scãpa nici o ocazie prin care puteþi sã vã faceþi ºcoala mai atractivã ºi calitativã. Nu aveþi voie sã scãpaþi mîna nici unui copil, dimpotrivã, trebuie sã cãutaþi ºi sã prindeþi mîinile întinse spre voi, chiar ºi pe cele care vã resping. Nu învãþaþi copiii, educaþi-i! Nu-i învãþaþi sã fie libertini, ci sã ºtie sã profite de libertate. Fiþi deschiºi faþã de tot ce-i valoros, dar refuzaþi fãrã tîrg categoric tot ceea ce e fãrã valoare ºi superficial. ªi pentru cã acest tineret asemãnãtor unui crin ce se apleacã spre strãini, slãbit în identitate ºi în ungurime are nevoie de o educaþie naþionalã, fiþi mai ales ºi mai presus de toate, maghiar! Fiþi perfecþi pentru cã nu aveþi o altã opþiune. Acest manifest nu este împotrvia voastrã, ci pentru voi. Nu putem face compromisuri. Nu existã DAR… Trebuie sã fim unguri de calitate, tari, puternici, mîndri ºi conºtienþi. Unguri responsabili unul pentru celãlalt. (…) Trebuie sã ºtim sã-i spunem NU partenerului strãin, ºcolii strãine, ademenirii comunitãþii strãine. Trebuie sã spunem NU letargiei, indiferenþei, delãsãrii. (…) Tot în cadrul acestui manifest se propune înfiinþarea unei instituþii civile care sã supervizeze activitatea ºcolilor cu educaþie în limba maghiarã. Aceastã societate ar avea ca sarcinã sã vegheze asupra calitãþii educaþiei, sã influenþeze instituþiile de educaþie maghiarã din zonã, sã elaboreze strategii, sã asigure dialogul ºi schimbul de informaþii ºi în final, colaborînd cu instituþiile de educaþie, sã le aplice. În final se adaugã un citat din Koss: “ªI VREM Sà CREDEM Cà NU SÎNTEM UN STRIGÃT ÎN PUSTIU”. Semnatarii acestui manifest sînt: 1. VARGA KAROLY, preot reformat 2. LIEB JOZSEF, preot romano-catolic la Biserica “Sf. Treime” de lîngã Teatrul Municipal 3. BAK LASZLO, preot la Biserica Reformatã de pe Podul Viilor 4. TASNADI ANDRAS-ZSOLT, preot reformat 5. LUDESCHER ISTVAN, preºedintele UDMR (viceprimarul Bãii Mari, n.n.) 6. HUPKA FELIX 7. SZANISZLO JOZSEF 8. VARADI ENIKO 9. VIDA NOEMI, UDMR  ( membru în Consiliul Local Baia Mare, n.n.) 10. NAGY-JENEI ZOLTAN, preºedintele Asociaþiei pedagogilor maghiari din România (Maramureº) 11. DAVID LAJOS, casa Teleki 12. MARKO HAJNAL, casa Teleki 13. APJOK NORBERT, organizator tineretul maghiar Baia Mare 14. PINTER ZSOLT, Uniunea Virtualã Baia Mare.

 sursa: ziua veche
comentariu rapcea.ro: penibil apel. Asta îmi amintește de grãdinița maghiarã de pe Iancului (în București), de tertipurile folosite de directoare și educatoare pentru a convinge pãrinții sã își dea în continuare copii la școala cu predare exclusivã în limba maghiarã, UNDE NU AVEAU DECÂT O ORÃ PE SÃPTÃMÂNÃ CU PREDARE ÎN LIMBA ROMÂNÃ ! Niște cretini extremiști ! Evident, la o astfel de programã cretinã, chiar și familiile de unguri get beget și-au trimis copii la școli românești, iar la insistențele profesorilor, mulți le-au zis-o în fațã: CE SÃ FACÃ NUMAI CU MAGHIARA ÎN ROMÂNIA !!? DE CE NU FACEȚI ORELE MIXTE, JUMATE ÎN MAGHIARÃ, JUMATE ÎN ROMÂNÃ !? CUM E POSIBIL CA ELEVII SÃ PÃRÃSEASCÃ BÃNCILE ȘCOLII FÃRÃ SÃ ȘTIE SÃ SCRIE ȘI SÃ CITEASCÃ ÎN LIMBA STATULUI AI CÃROR CETÃȚENI SUNT ?! CE ȘANSE SÃ FACÃ CEVA ÎN VIAȚÃ, ÎN ROMÂNIA ? Așa se face cã de doi ani, la școala maghiarã de la Iancului, au fost în pericol, ȘI ÎNTR-UN AN, chiar nu au mai avut suficienți copii pentru a face o clasã a I-a. Își meritã soarta acești bozgori rãi și șovini, care s-au înmulțit la noi pe vremea Imperiului AustroUngar NUMAI PRIN MAGHIARIZAREA FORȚATÃ a românilor. De-aia, nu am nici o simpatie pentru cauza lor. Își cântã cântecul de lebãdã și în 50 de ani vor dispãrea din România ca minoritate, cu toate eforturile Ungariei de a-i ajuta cu școala și tot restul. Din cauza segregaționismului nazist al comunitãții maghiare, tinerii lor nu se pot adapta societãții românești și pleacã din România.
]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap