Glanda pinealã – unde este situatã ºi de ce avem nevoie de ea

Glanda pinealã, numitã de asemenea ºi epifizã sau corpul pineal este o glandã endocrinã micuþã care se aflã în apropiere de centrul creierului, între cele douã emisfere cerebrale. Numele sãu provine de la forma sa asemãnãtoare unui con de pin.

Taoiºtii spun cã glanda pinealã este localizatã în Locul de Cristal, o zonã în interiorul creierului care conþine glanda pituitarã (hipofiza), hipotalamusul, talamusul ºi glanda pinealã (epifiza).  Ei au convingerea cã atunci când aceste glande funcþioneazã optim, substanþele pe care le produc (hormonii ºi neurotransmiþãtorii) susþin expansiunea conºtiinþei ºi permit accesul la lumile paralele paradisiace care existã dincolo de realitatea planului fizic.

Glanda pinealã este ceasul nostru intern, biologic care ajutã organismul sã se integreze în ritmurile naturale ale mediului în care trãieºte. Glanda pinealã ne spune când trebuie sã ne culcãm (chiar dacã noi nu ascultãm ce zice), cum sã ne adaptãm modificãrilor sezoniere,  când începe pubertatea, etc. Aspecte exterioare cum ar fi temperatura ºi lumina, ca ºi mesaje interne cum ar fi emoþii, stãri ghideazã glanda pinealã în adaptarea biologiei organismului la mediu. În acest fel starea de spirit, somnul, imunitatea, ritmurile sezoniere, menstruaþia ºi chiar îmbãtrânirea sunt reglate. Glanda pinealã regleazã integrarea organismului în ritmurile temporale prin secreþia de serotoninã ºi melatoninã, ºi prin comunicarea sa cu hipotalamusul. Melatonina susþine ciclicitatea veghe-somn, creºte abilitatea de a ne reaminti visele, pãstreazã libidoul,  întãreºte sistemul imun, creºte calitatea somnului, acþioneazã ca antioxidant, susþine funcþiile sezoniere. Insomniile de obicei le apar între 2 ºi 4 dimineaþa, perioada de timp în care de obicei se secretã melatonina. Secreþia redusã de serotoninã duce la apariþia depresiilor.

Pentru a supravieþui variaþiilor ciclice ale mediului, organismele de pe planetã au nevoie de mecanisme nu doar pentru detectarea modificãrilor mediului în care trãiesc dar de asemenea pentru anticiparea lor. În absenþa unei chei explicite din mediu, organismele au nevoie de un semnal intern asupra schimbãrilor ce urmeazã sã aparã pentru a realiza modificãrile adaptative din timp la nivelul biologiei organismului. Glanda pinealã este senzorul extrem de fin pentru detectarea acestor modificãri ºi iniþierea reglajelor fiziologice necesare.

Dr. Rick Strassman, autorul unei monografii despre dimetiltriptaminã (DMT) – consideratã molecula spiritului, a observat printre alte aspecte cã glanda pinealã produce DMT în timpul naºterii,  al morþii, în timpul experienþelor spirituale, mistice, ºi chiar din timpul morþii clinice însoþite de fenomene NDE (near death experiences). Aceastã particularitate „chimicã” se coreleazã cu ideea susþinutã de Orient cã glanda pinealã este un portal de legãturã cu dimensiunile spirituale, arãtând faptul cã glanda pinealã este implicatã nu numai în adaptarea organismului fizic la mediu dar ºi a fiinþei umane în totalitate, adaptarea structurilor sale la mediul subtil, energetic ºi spiritual în care trãieºte. În momentul naºterii ºi al morþii, precum ºi în fenomenele NDE, sau în experienþele mistice fiinþa respectivã suportã sau realizeazã o translaþie a conºtiinþei sale în alte planuri decât era pânã atunci. ªi tocmai activitatea intensã a glandei pineale, tradusã prin secreþia importantã de DMT pe care o realizeazã, permite adaptarea fiinþei la noile planuri în care ajunge. Când glanda pinealã funcþioneazã armonios conferã fiinþei starea de bine, echilibru interior, tendinþa cãtre spiritualitate ºi atitudinea YANG în viaþã. Când aceastã glandã endocrinã nu funcþioneazã armonios sau este chiar blocatã, apar ataºamentul exacerbat faþã de lumea materialã ºi frica de moarte.

O „diagramã a tonurilor emoþionale” a fost prezentatã de L. Ron Hubbard în anii ̓̓50. Aceasta consta într-o listã de emoþii care aveau numere corespunzãtoare fiecãrei emoþii, pentru a indica nivelul vibraþional specific. Ideea de bazã era cã o persoanã tinde sã rezoneze în jurul unui anumit ton emoþional, care ar caracteriza comportamentul sãu ºi nivelul de însufleþire. Dr. John Whitman Ray a realizat în anii ̓80 o îmbunãtãþire a acestei diagrame arãtând corespondenþa tonurilor emoþionale cu sistemul endocrin. Partea acestei diagrame care se referã la glanda pinealã o redãm mai jos.

Glanda endocrinã

Emoþia caracteristicã (pt starea armonioasã ºi dizarmonioasã a glandei):

Expresia normalã determinã:

Inhibarea  funcþionãrii normale determinã:

Observaþii:
Pinealã Starea armonioasã conferã: entuziasm, interes Starea dizarmonioasã conferã: conservatorism, plictisealã Înþelepciune, viziune, perceptivitate, înþelegere,intuiþie, inspiraþie, imaginaþie, revelaþie, extaz. Absenþa creativitãþii, a viziunii, intuiþiei ºi imaginaþiei Traductor neuroendocrin: traduce impulsurile celeste/terestre, luminoase/magnetice – via hipotalamus – în hormoni hipofizari. Controleazã percepþia, ceasul biologic, ritmurile circadiene ºi dorinþa sexualã.
Glanda pinealã ºi energia electromagneticã
Glanda pinealã realizeazã integrarea organismului uman în ritmurile temporale, arãtând cã este un senzor suficient de sensibil la modificãrile mediului exterior. Dar uneori o perturbare consistentã a calitãþilor mediului exterior poate afecta funcþionalitatea acestei glande. Spre exemplu interacþiunea glandei pineale cu energia electromagneticã solarã – în cazul furtunilor solare, adicã în cazul unei cantitãþi rapid crescute de energie electromagneticã în atmosfera terestrã, determinã un exces de melatoninã, care va genera somnolenþã sau dimpotrivã hiperactivitate. Efectele ulterior în cascadã ale influxului masiv de energie electromagneticã de la soare sunt în mod normal de scurtã duratã, incluzând dureri de cap, palpitaþii, modificãri ale dispoziþiei, ºi stare de disconfort în general. Gândirea haoticã sau confuzã, ºi de asemenea comportamentul imprevizibil cresc în aceste perioade. Furtunile solare pot influenþa emoþiile ducând la o amplificare a lor, atât a celor benefice cât ºi a celor mai puþin benefice.

Sistemele HAARP uzeazã ºi ele de energie electromagneticã a cãrei creºtere în atmosfera terestrã, în cazul utilizãrii acestor sisteme, va determina afectarea funcþiei glandei pineale. Astfel, modificarea stãrii organismului pe care o produce acþiunea sistemelor HAARP este oarecum asemãnãtoare celei datorate furtunilor solare, cu diferenþa cã durerile, stãrile proaste sau modificãrile de gândire care apar dureazã atât timp cât sistemele respective sunt în funcþiune, nu sunt de scurtã duratã ca în cazul furtunilor solare, ºi cã aceste sisteme nu amplificã stãrile/trãirile benefice, ci invers.

Atât lumina cât ºi energia electromagneticã invizibilã scad conversia serotoninei în melatoninã. Deºi mecanismele sunt incomplet descrise, alterarea în producerea de melatoninã datoritã luminii par a fi aceleaºi ca cele datorate expunerii la câmpurile electromagnetice.

Cauzele care determinã blocarea glandei pineale

Orice chist sau calcifiere care apare la nivelul glandei pineale aratã cã existã anumite blocaje energetice la acel nivel. Studiile realizate de diferiþi cercetãtori au arãtat cã astfel de formaþiuni – chisturi, calcificãri – pot apare la orice vârstã.

Diferite publicaþii afirmã cã în general calcificãrile glandei pineale apar dupã vârsta de 12 ani sau dupã apariþia pubertãþii. Dar existã studii care au observat cã aceste calcificãri pot apare în proporþie de 3% la copiii de 1 an, 7,1% la cei de 10 ani ºi 33% la adolescenþii de 18 ani. Mult înainte ca aceste calcificãri sã aparã în glanda pinealã, anumite convingeri devin solidificate în mintea noastrã, cu alte cuvinte  mintea dobândeºte „abilitatea” de a „întãri” idei, concepte, pãreri. Astfel noi nu mai suntem capabili sã vedem ºi sã luãm în considerare vastul numãr de posibilitãþi care existã în afara viziunii noastre contractate, înþepenite. Ne putem întreba de ce ar apare aceste calcificãri ºi la copiii mici, la care încã nu existã un sistem de gândire independent ºi bine pus la punct? Fiecare fiinþã umanã vine cu o anumitã zestre KARMA-icã în ceea ce priveºte modul de a gândi. Iar deprinderea minþii de a se împietri, de a se solidifica, ca efect al  încãpãþânãrii excesive, al lipsei de flexibilitate, o luãm cu noi de-a lungul vieþilor pânã hotãrâm sã ne transformãm. Efectul „calcificãrii” ideilor, gândurilor este blocarea imaginaþiei noastre ºi a capacitãþii de a gãsi soluþii ºi de a crea legãturi între idei. Reîntoarcerea la o imaginaþie expansivã ºi la un proces de gândire liber, lipsit de limitãri ne realiniazã cu potenþialul nelimitat al creaþiei, dezvãluindu-ne iluzia „matrix-ului” în care trãim. Aºa cum calcificarea pinealei poate fi reversatã odatã ce substanþele ºi hormonii necesari sunt produºi în creier, modificarea sistemul nostru de credinþe, gânduri ºi emoþii poate crea o „decalcifiere”, o „de-solidificare” a activitãþii minþii, fapt care va suþine expansiunea conºtiinþei în acest plan ºi în celelalte.

Una din substanþele care „ajutã” la apariþia calcificãrilor în glanda pinealã este florul. Glanda pinealã absoarbe mai mult flor decât orice alt þesut sau organ din corp. Cum scãpãm de florul din apã? Prin filtre cu osmozã inversã. Fierberea apei nu ajutã la îndepãrtarea florului, ci îi creºte concentraþia.

Chimistul cercetãtor Charles Perkins a fost trimis de guvernul SUA pentru a certifica adevãrul asupra florurãrii apei. Acesta a descoperit cã: „chimiºtii germani (din anii ̓30) au inventat un plan foarte ingenios ºi cu bãtaie lungã pentru controlul maselor, plan care a fost supus aprobãrii ºi ulterior adoptat de Consiliul General German. Acest plan era de a controla populaþia din orice zonã prin administrarea unor substanþe prin apa de bãut… În aceastã schemã de control al maselor, florura de sodiu ocupa un loc important. .. Oricum, ºi eu vreau sã fac aceasta sã fie foarte clar, adevãratul motiv din spatele florurãrii apei este de a reduce rezistenþa maselor faþã de dominare ºi control ºi pierderea libertãþii…Admistrarea de doze repetate de cantitãþi foarte mici de flor va conduce în timp la reducerea puterii individuale de a rezista dominãrii, prin otrãvirea lentã ºi narcotizarea acestei zone a þesutului cerebral (glanda pinealã –n.n.), ºi va face persoana respectivã supusã voinþei celor care vor sã îi guverneze… Aceste aspecte mi-au fost dezvãluite de cãtre un chimist german care a fost unul din oficialii marelui concern din industria chimicã IG Farben ºi era o figurã importantã în miºcarea nazistã la momentul acela… Spun acestea cu toatã sinceritatea ºi competenþa unui om de ºtiinþã care a petrecut 20 de ani realizând cercetãri în domeniul chimiei, biochimiei, fiziologiei ºi patologiei florului… Orice persoanã care bea apã floruratã artificial pentru un an sau mai mult nu va mai fi niciodatã aceeaºi persoanã, din punct de vedere mental sau fizic”.

Pe lângã fluor, alimente cum ar fi zahãrul, produsele înalt procesate, organismele modificate genetic, mercurul afecteazã puterea ºi receptivitatea glandei pineale. De aceea este extrem de important sã fim atenþi la ceea ce mâncãm ºi sã nu evitãm sã citim toatã lista de ingrediente a produselor alimentare pe care le cumpãrãm.

Un alt aspect important care poate afecta glanda pinealã este deficitul de luminã. Lumina naturalã este un „aliment” important pentru sãnãtate, deficitul sãu determinând alterãri ale secreþiei hormonilor glandei pineale. Studiile au arãtat cã o lipsã a luminii naturale ºi expunerea prelungitã la luminã artificialã conduc la insomnie, anxietate, depresie, agresivitate ºi boli degenerative.

Dupã studiile mai multor cercetãtori glanda pinealã, în cazul majoritãþii oamenilor, funcþioneazã minimal sau mai bine zis doarme. Aceasta se datoreazã mai multor factori, din care cei mai importanþi sunt: 1.poluarea vizualã – televizor, luminã artificialã, computer, etc. 2.expunerea la frecvenþe electromagnetice – telefonie mobilã, sisteme HAARP, etc. 3.consumul de flor (pastã de dinþi, apã potabilã) ºi de clor (apa potabilã) 4. mercurul existent în amalgamurile dentare, în vaccinuri (timerosalul folosit ca agent de conservare), în carnea de peºte ºi în fructele de mare (datoritã apei poluate în care trãiesc acestea) 5. anumite pesticide care sunt utilizate la creºterea legumelor ºi fructelor 6. alcoolul ºi fumatul 7. îndulcitori artificialii (aspartam, ciclamat etc.), zahãrul rafinat, diverse E-uri, deodorantele, anumite substanþe chimice utilizate în soluþiile pentru curãþat sau în spray-urile de camerã.

S-a observat cã o persistenþã a emoþiilor negative cum ar fi frica, furia, ºi sentimentul de negare a propriei fiinþe psihic afecteazã în mod negativ glanda pinealã.

Deblocarea, stimularea, hrãnirea glandei pineale

Dacã glanda pinealã nu funcþioneazã sau funcþioneazã minimal, suntem orbi faþã de dimensiunile spirituale ale vieþii. Am putea spune cã suntem „tãiaþi” de la mesajele pe care am putea sã le primim din lumile spirituale, pline de dragoste ºi vindecare, atunci când aceastã glandã nu funcþioneazã bine. deGlanda pinealã va produce în mod natural propriul DMT când va fi total funcþionalã. Atunci vom fi capabili sã rãmânem în majoritatea timpului într-o stare vizionarã.

Curãþirea glandei pinealei este absolut necesarã pentru cei care doresc sã îºi dezvolte percepþiile lor multidimensionale. Câteva aspecte de bazã pentru detoxifierea pinealei: – mercurul poate fi eliminat din organism prin utilizarea zilnicã de chlorella, iarba de grâu verde ºi spirulinã. De asemenea, coriandrul consumat zilnic ajutã la eliminarea mercurului din creier. – mâncarea organicã care sã aibã o predominanþã raw-vegan este foarte utilã pentru detoxifierea pinealei. – ciocolata raw – este stimulentã ºi detoxifiantã pentru glanda pinealã, ºi de asemenea are o acþiune antioxidantã puternicã. – consumul de alimente cu vibraþie înaltã – seminþe de cânepã (Hemp seeds), camu camu (Myrciaria dubia), acai (Euterpe olareacea, o specie de palmier), spirulina, chlorella ºi iarba de grîu verde, susþine funcþionarea normalã a glandei pineale.

Existã plante ºi remedii care sunt menþionate de mai mulþi autori ca fiind de mare ajutor pentru energizarea ºi buna funcþionare a glandei pineale. Dintre acestea menþionãm: wood betony (Betonica officinalis sau Stachys officinalis), gotu kola (Centella asiaica), brahmi (Bacopa monnieri), shankapushpi (Convolvulus pluricaulis), jatamansi (Nardostachys jatamansi, nard), gingko biloba, vacha (Acorus calamus), santal ºi uleiul esenþial de santal, ashwagandha (Witania somnifera), germenii de alfalfa, germenii de grâu, pãtrunjelul, pepenele galben, sucul de ananas, uleiul de mãsline, lecitina, tãmâia, extractul sau sucul de noni, uleiul esenþial de trandafir, uleiul esenþial de lavandã, uleiul esenþial de mir, uleiul esenþial de ienupãr, uleiul esenþial de muºeþel albastru.

O mare parte din aceste remedii, dar mai ales gingko biloba, uleiul esenþial de santal ºi de tãmâie cresc fluxul sanguin spre/în glanda pinealã. S-a observat cã creºterea fluxul sanguin în aceastã zonã, care implicã creºterea oxigenãrii zonei, are anumite efecte benefice asupra întregului organism: reîntinerirea sistemului imun, îmbunãtãþirea somnului ºi a sãnãtãþii sexuale, echilibru interior, eliminarea sindromului de obosealã cronicã, atitudine pozitivã, experienþe spirituale înalte.

De asemenea existã alimente bogate în melatoninã care pot susþine sau suplimenta funcþia pinealei. Printre acestea se numãrã: cireºele montmorency, iarba de grâu verde, iarba de orz verde. Festuca arundinacea este denumirea botanicã pentru planta numitã popular pãiuº înalt ºi este consideratã de anumiþi autori ca având cel mai mare conþinut de melatoninã dintre toate  plantele. Alte alimente bogate în melatoninã sunt: lapte, migdale, plante leguminoase, curmale uscate, struguri, porumb, orz, ovãz.

Punctul de reflexoterapie corespunzãtor glandei pineale se aflã situat în mijlocul degetului mare al piciorului – chiar în mijlocul spiralei ce se observã pe pielea degetului, iar la mânã zona reflexogenã pentru epifizã este  în mjlocul spiralei pe buricul degetului mare.

Meditaþia yoghinã profundã, consumul de mâncare organicã adecvatã, odihna bunã,  vizualizarea ºi conectarea la energia pozitivã a vieþii, contactul cu natura, consumul de plante ºi remedii care susþin ºi energizeazã pineala sunt necesare pentru îmbunãtãþirea funcþiei acestei glande. De asemenea, expunerea frecventã la luminã naturalã, la lumina soarelui, timp de minim 20 de minute, va ajuta la stimularea glandei. Doar sã nu uitaþi sã vã scoateþi ochelarii de soare ºi, eventual, pãlãria. Atunci când este trezitã, glanda pinealã aduce printre altele abilitatea de a cãlãtori în planurile astrale la voinþã, de a explora alte dimensiuni, de a prevedea viitorul, de a primi informaþii de la fiinþe din alte planuri ºi de a experimenta stãri foarte profunde în meditaþie.

sursa: http://www.yogaesoteric.net

]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer