Politicienii de la vârful UE vor sã ne omoare cât mai rapid. Dupã ce au decis cã apa nu hidrateazã, au bãgat ºi lipici pentru covoare în þigãri.  

Mãsurile luate în ultimii ani de birocraþii Uniunii Europene dovedesc foarte clar cã vor sã elimine o bunã parte din populaþie. În ultimul an, s-a decis interzicerea becurilor cu filament, pentru cã, din cauza consumului, nu ar fi ecologice. Însã, câtã lume ºtie cã majoritatea becurilor “ecologice” pe care le cumpãrãm acum funcþioneazã cu vapori de mercur. Iar despre efectele mercurului asupra mediului ºi organismului uman nu mai este nevoie de explicaþii suplimentare. A mai urmat un studiu halucinant, din Marea Britanie, potrivit cãruia merele sunt mai dãunãtoare pentru dentiþie decât bãuturile carbogazoase. Adicã acelea pe care totþi medicii ne pun sã le evitãm, considerându-le otravã curatã, din cauza chimicalelor cu care sunt fãcute. Ce mai mare gogoriþã decoperitã de studiile comandate de UE ºi transformatã în legislaþie este aceea cã apa nu hidrateazã. Toatã lumea a învãþat la ºcoalã cã, dacã îþi este sete, înseamnã cã eºti deshidratat, adicã a scãzut nivelul apei din organism. Potrivit DEX, DESHIDRATARE înseamnã “eliminare totalã sau parþialã a apei pe care o conþine un corp în mod normal”. Atunci, cum au reuºit birocraþii de la UE sã ajungã la concluzia cã apa nuhidrateazã? Potrivit Green Report, care citeazã Telegraph.co.uk, alesii europeni tocmai au votat o lege ce interzice folosirea afirmatiei ca apa hidrateaza. Legea va intra in vigoare in Marea Britanie luna viitoare, si ii pedepseste pe cei care indraznesc sa foloseasca aceasta afirmatie cu doi ani de inchisoare. Dupa un studiucare s-a intins pe trei ani, oficialii europeni au ajuns la concluzia ca nu exista vreo dovada care sa sustina afirmatia ca apa hidrateaza. Nu mai trebuie spus cãstudiul a fost plãtit din banii contribuabililor UE. Þigãrile care se sting singure, cu lipici de covoare Recent, a intrat în vigoare o altã lege UE, care obligã producãtorii de þigãri sã introdcã mãsuri suplimentare de securitate. Astfel, aceºtia au început sã foloseascã o nouã hârtie care sã reducã riscul unor incendii provocate de þigãrile lãsate nesupravegheate. Numai cã hârtia este lipitã cu un adeziv chimic, considerat periculos. Producãtorii de þigãri pot pune pe piaþã doar aºa-numitele þigãri „cu risc mic de inflamare”, care se sting singure dupã un timp pentru a evita declanºarea unui incendiu, transmite RRA. Pentru acest lucru, producãtorii de hârtie pentru þigãriintroduc câte un inel de hârtie mai groasã în douã locuri de-a lungul þigãrii. Dacã nu se mai trage din ea, þigara se va stinge atunci când atinge unul dintre inele, pentru cã acestea blocheazã alimentarea cu oxigen din aer. Canada a introdus prima acest tip de hârtie prin 2005, iar, de la 1 ianuarie 2010, ea a devenit obligatorie în 43 de state americane, iar, din 2012, va fi obligatorie peste tot în SUA. În statul New York, imediat dupã introducere, fumãtorii s-au plâns de tot felul de simptome stranii: dureri de cap, stãri de greaþã, diaree, gât uscat, gust metalic. A trecut prea puþin timp pentru a avea studii de lungã duratã apropo de efectele noii hârtii, dar unele date existã totuºi. Pentru a lipi inelele de hârtie mai groasã de hârtia de þigãri, producãtorii folosesc un adeziv numit emulsie copolimericã etilenã-acetat de vinil. Pe româneºte, lipicide covoare. Testele fãcute pe rozãtoare aratã cã inhalarea mãreºte riscul de cancer. Lãsând asta la o parte, chiar dacã lipirea se fãcea cu apã, toxicitatea tot creºtea, pentru cã dacã iei oxigenul þigãrii, creºti doza de monoxid de carbon – mai precis cu 11,4% dupã un studiu al centrul de sãnãtate publicã al Universitãþii Harvard. Coincidenþã sau nu, cele mai multe simptome semnalate dupã trecerea la noileþigãri seamãnã destul de bine cu cele ale intoxicaþiei cu monoxid de carbon. Acelaºi studiu care a comparat þigãrile normale cu cele presupus inteligente a mai descoperit ceva interesant: acestea din urmã produc cu 13,9% mai multã naftalinã. Bineînþeles, asta nu înseamnã cã þigãrile pe stil vechi ar fi mai sãnãtoase. Adezivi identici sau asemãnãtori ºi la fel de cancerigeni se foloseau ºi pânã acum. Dar a mãri doza de chimicale periculoase nu prea are cum sã fie bine. Sursa: ZiuaVeche.ro]]>