Planul sionist de dominație mondială este unul amplu, aproape imposibil de redat în integralitate datorită centrului secret de coordonare al acestuia. Tot ceea ce putem face este să punem cap la cap lucrurile și să încercăm reconstruirea unei imagini de ansamblu cât mai corecte, pe baza efectelor resimțite în societate.
În partea vizibilă a punerii în aplicare a planului, un rol important îl joacă ”organizațiile civice” unele dintre ele guvernamentale, altele non-guvernamentale dar abonate tot la bani publici.
Iată principalii actori instituționali și non-guvernamentali care fac sesizări penale sau cereri privind monumente/denumiri publice în România pe temeiul OUG 31/2002, Legii 157/2018 și recentelor modificări (Legea 241/2025, cunoscută drept „Legea Vexler 2”).
Actorul central, care face de departe cele mai multe demersuri, rămâne Institutul „Elie Wiesel” (INSHR-EW), care juridic nu este ONG, ci instituție guvernamentală în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, finanțată integral de la bugetul de stat, cu un buget anual situat în ultimii ani în jur de un milion de euro. La conducere se află din 2005 Alexandru Florian, profesor universitar de științe politice, membru al Comisiei Internaționale „Elie Wiesel”. Institutul a fost cel care a dus la bun sfârșit, în instanță, cauza schimbării denumirii străzii Mircea Vulcănescu din București — Institutul „Elie Wiesel” a obținut în instanță, într-un proces intentat Primăriei Capitalei, schimbarea denumirii străzii „Mircea Vulcănescu”; Institutul ar fi dorit și demolarea bustului din piața Sfântul Ștefan, dar instanța a respins cererea pe un motiv de procedură R3media. Tot INSHR este cel care a acționat în justiție diverse administrații locale pentru a obține eliminarea străzilor care purtau numele lui Ion Antonescu (astăzi practic dispărute din nomenclatorul urban românesc), a cerut primăriilor din București și Cluj schimbarea denumirii străzilor Mircea Vulcănescu și Radu Gyr prin scrisori publice, și a sesizat public chestiunea participării la evenimentele neolegionare, cum a fost comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu de la troița din pădurea Tâncăbești, soldată cu dosar penal deschis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, percheziții în cinci județe și trimiterea în judecată a opt persoane, printre care Șerban Suru și Florin Dobrescu de la Fundația Ion Gavrilă Ogoranu. Tot în registrul sesizărilor făcute de Institut intră și dosarul din Vaslui din urmă cu câțiva ani, deschis împotriva unor preoți care săvârșiseră un parastas pentru Ion Antonescu — dosar care, în cele din urmă, a fost clasat.
Actorul nou, cel care a făcut titlurile din ultimele luni cu cazul Octavian Goga, este Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului (APCAL), cu sediul în Arad. Este un ONG extrem de proaspăt — înființat cu aproximativ o lună înainte de adoptarea Legii 241/2025 (așa-numita „Legea Vexler 2”, publicată în Monitorul Oficial pe 24 decembrie 2025) — iar tempoul demersurilor sale seamănă cu o aplicare metodică a noii legislații, orașe una după alta. Președintele este avocatul arădean Bogdan Ionescu, membru PNL (a fost filmat intrând în organizația locală condusă anterior de Gheorghe Falcă), autor al cărții „Antisemitismul și raporturile sale cu Dreptul. Fundamentele” (Editura Universul Juridic, 2024), care la activul său mai are și contestații împotriva candidaturii lui Călin Georgescu la prezidențiale. Asociația a cerut mutarea statuii lui Goga încă de la începutul anului 2026, iar municipalitatea ieșeană nu a oferit un răspuns în termenul legal, motiv pentru care asociația a intentat un proces Primăriei Iași News.ro; bustul a dispărut, în cele din urmă, din Parcul Copou în martie 2026. Aceeași asociație a deschis simultan un al doilea front la Cluj, cerând schimbarea denumirii Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, iar cum nu a obținut ce a dorit, Asociația a acționat în judecată Consiliul Județean Cluj pentru ca instanța să oblige instituția să schimbe denumirea bibliotecii Octavian Goga din Cluj-Napoca; primul termen de judecată fiind fixat pentru 29 aprilie 2026 Ziarul Făclia. A solicitat și schimbarea denumirii străzii Radu Gyr din Cluj, iar după atacul antisemit de la Bondi Beach (Sydney, decembrie 2025) a trimis o atenționare autorităților române. APCAL funcționează, din ce se declară public, pe bază de pro bono al președintelui — nu am găsit informații despre finanțatori instituționali, iar Academia Română (prin Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj) a fost consultată oficial pentru a se pronunța asupra cazului Goga, răspunzând că operațiunea ar crea „un precedent periculos sub spectrul cancel culture”.
Celălalt actor care apare constant, cu mai puțină vizibilitate în presa mainstream dar cu o activitate continuă de zeci de ani, este MCA România – Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului, înregistrat juridic în 2003, condus de fondatorul său Maximilian Marco Katz (prezent în prezent în Israel, născut în București în 1959, emigrat în 1977), cu Marius Drăghici responsabil de relațiile internaționale și cu avocatul Enache printre membrii fondatori. MCA este afiliat Ligii Împotriva Defăimării (ADL) din Statele Unite; declară că este organizație absolut independentă, atât juridic cât și financiar, că activitatea se desfășoară numai pe bază de voluntariat și că nu a solicitat și nu a primit niciodată donații, finanțări private sau sume alocate de la bugetul statului MCA ROMANIA. Activitatea sa constă în rapoarte anuale de monitorizare și sesizări către parchet pentru cazuri de negare a Holocaustului și promovare a cultului criminalilor de război, deși declarațiile publice au o vizibilitate mai mică decât cele ale Institutului Elie Wiesel.
