Pe 13 și 14 iunie, Bucureștiul primește un oaspete neobișnuit: Geshe Thubten Sherab, un maestru tibetan al tradiției budiste, invitat de grupul de studiu „Grădina lui Maitreya” (Garden of Maitreya), afiliat FPMT — Fundația pentru Păstrarea Tradiției Mahayana. Vizita cuprinde două evenimente publice, ambele cu intrare liberă: o ceremonie de luare a Refugiului și de refacere a legămintelor (sâmbătă, 13 iunie, 17:00–19:00) și o ceremonie de consacrare și de punere a pietrei de temelie a unei stupe — Stupa din București (duminică, 14 iunie, 16:00–18:00).
Cine este Geshe Thubten Sherab
Geshe Thubten Sherab s-a născut în 1967 într-un sat mic din provincia Manang, în partea de vest a Nepalului, într-o familie de tradiție Kagyu-Nyingma. Părinții lui, dorind să aducă merit familiei și tuturor ființelor, l-au încurajat să devină călugăr, iar la vârsta de nouă ani a fost primit la Mănăstirea Kopan de către Lama Yeshe însuși. Între 1987 și 2000 a studiat filosofia budistă la marea mănăstire-universitate Sera Je din sudul Indiei, unde a obținut titlul de Geshe — un grad academic care, în tradiția Gelug a budismului tibetan, este rezultatul a peste un deceniu de studiu intens al logicii, filosofiei și dezbaterii, comparabil cu un doctorat. A urmat apoi un an de studii tantrice la Colegiul Tantric Gyume. gardenofmaitreya + 3
„Geshe” nu este un nume, ci un titlu; iar formarea lui a fost una riguroasă. În interviuri, Geshe Sherab a descris zilele de la Sera Je ca pe un program care începea la 5:30 dimineața și se încheia abia la 21:30 — cu rugăciuni, memorare, ore de dezbatere, studiu și practică. Printre profesorii săi de seamă i-a numit pe Lama Yeshe și pe Lama Zopa Rinpoche, fondatorii FPMT, dar și pe Geshe Lama Konchog și pe alți maeștri care i-au fost „guru-rădăcină”. După studii, Geshe Sherab a slujit organizația FPMT în numeroase roluri: a fost membru al consiliului director al FPMT și a lucrat la Biroul Internațional din Taos, New Mexico, între 2001 și 2003; a fost director (headmaster) al școlii de tineri călugări de la Kopan și, pentru un an, abate interimar al mănăstirii. Din 2014 este profesor rezident la centrul Thubten Norbu Ling din Santa Fe, New Mexico, petrecând o jumătate de an acolo și cealaltă jumătate călătorind ca „Geshe itinerant” la centrele FPMT din Australia, Statele Unite, Canada, Mexic, Asia și Europa. Este apreciat pentru darul rar de a prezenta subiecte budiste complexe într-o manieră simplă, caldă și accesibilă, precum și pentru umorul și blândețea sa. Vizita la București face parte dintr-un turneu mondial de învățături care precede o retragere de trei ani pe care maestrul intenționează să o înceapă la începutul anului 2027. Gardenofmaitreya + 6
FPMT și „Grădina lui Maitreya”
FPMT — Foundation for the Preservation of the Mahayana Tradition — a fost fondată în 1975 de doi lama tibetani din școala Gelug: Lama Thubten Yeshe și Lama Thubten Zopa Rinpoche. Cei doi își întâlniseră primii studenți occidentali în 1965 și, până în 1971, se stabiliseră la Kopan, lângă Kathmandu. Din acea sămânță a crescut o rețea internațională care numără astăzi peste 160 de centre, proiecte și servicii — sursele FPMT vorbesc de circa 161 de centre, proiecte și servicii în 41 de țări (o cifră în creștere față de cele 138 raportate în 2023). Misiunea declarată a organizației este păstrarea și răspândirea budismului Mahayana — oferind oamenilor ocazia de a asculta, reflecta, medita și pune în practică învățăturile lui Buddha. Organizația se întemeiază pe tradiția lui Lama Tsongkhapa al Tibetului. Lama Yeshe a condus FPMT până la moartea sa, în 1984, iar Lama Zopa Rinpoche, până la moartea sa, survenită pe 13 aprilie 2023 la Kopan, la vârsta de 76 de ani. Wikipedia + 9
„Grădina lui Maitreya” este cel mai tânăr grup de studiu FPMT din România, fondat în 2025 la București de Dr. Veronica Anghelescu (cunoscută și după numele de refugiu Veronica Sonam Drölma), o studentă la programul de Master al Institutului Lama Tsongkhapa din Italia, care studiază sub îndrumarea Venerabilului Geshe Jampa Gelek. Numele grupului a fost dat chiar de Geshe Jampa Gelek, care a explicat că o grădină este alcătuită din flori diferite, fiecare cu propria culoare și parfum: la fel, într-un oraș precum Bucureștiul există practicanți cu nevoi și înclinații diferite, iar o grădină nu cere florilor să fie identice, ci doar le oferă condițiile pentru a se deschide. Grupul a pornit de la texte — traducere, transcriere, analiză — și a ajuns să publice un jurnal academic înregistrat cu ISSN (3044-8972), care păstrează și traduce în română și engleză învățăturile maeștrilor. Comunitatea se reunește online și în persoană, adesea în aer liber, și nu percepe niciodată taxe pentru învățături. Gardenofmaitreya + 9
De ce numele Maitreya? Maitreya este Buddha viitorului — următorul Buddha pe deplin iluminat care, conform tradiției, va apărea în lume după ce învățăturile lui Buddha Shakyamuni vor fi fost uitate. Numele lui derivă din cuvântul sanscrit maitrī, „prietenie iubitoare” sau „bunătate”, iar Maitreya este, prin excelență, Buddha iubirii. A numi o comunitate „Grădina lui Maitreya” este, așadar, o declarație de intenție: cultivarea bunătății iubitoare, a compasiunii și a speranței. Inspire CultureInspire Culture
Prima ceremonie: Refugiul și legămintele
Sâmbătă seara – 13 iunie 2026 are loc o ceremonie de luare a Refugiului sau de refacere a legămintelor. În budism, „a lua Refugiul” este actul fundamental prin care cineva devine, oficial, budist. Refugiul se ia în cele Trei Nestemate (sau Trei Giuvaieruri): Buddha (cel pe deplin trezit), Dharma (învățăturile și calea) și Sangha (comunitatea celor care practică și păstrează învățăturile). O analogie tradițională îi compară pe cei trei cu un medic, un medicament și o asistentă: Buddha este doctorul care pune diagnosticul, Dharma este leacul, iar Sangha sunt cei care te însoțesc și te ajută să te vindeci. Cuvântul „refugiu” este o trimitere la adăpost și protecție — protecție față de suferință, de neliniște și, în cele din urmă, de ciclul nesfârșit al existenței condiționate (samsara). Learn Religions + 5
Refugiul nu este însă o simplă apartenență formală. Lama Yeshe și Lama Zopa Rinpoche au subliniat că refugiul autentic se naște din înțelegere și încredere — o încredere care, în budism, nu este niciodată oarbă, ci se sprijină pe examinare critică și pe experiență. O dată cu refugiul se pot lua și anumite precepte: cele cinci legăminte laice (a renunța la a ucide, a fura, la conduita sexuală greșită, la minciună și la băuturile îmbătătoare). Maestrul poate oferi unul, mai multe sau toate aceste legăminte, sau doar refugiul în sine — alegerea aparține fiecăruia. Lama Zopa Rinpoche explica adesea că prin asumarea unui astfel de legământ se acumulează merit în mod continuu, chiar și în timpul activităților obișnuite ale vieții, fiindcă te angajezi să nu mai dăunezi. Refugiul devine astfel temelia tuturor celorlalte legăminte budiste. Mindworks + 5
De ce contează „refacerea legămintelor”? În budismul tibetan, mai ales în Vajrayana, există și legăminte mai profunde, numite samaya — legături sacre asumate la primirea unei inițieri (împuternicire), care creează o conexiune spirituală profundă între discipol dși maestru, de practică și de comunitatea practicanților. Tradiția spune că aceste legături sunt ușor de „învechit” și că trebuie reînnoite și purificate periodic, așa cum o oglindă trebuie ștearsă mereu de praf (o imagine folosită de marele maestru Patrul Rinpoche). A primi din nou refugiul sau a reface legămintele de la un maestru autentic este, prin urmare, un mod de a reîmprospăta și de a întări această conexiune atât cu Maestrul cât și cu Învățătura și Comunitatea spirituală a practicanților. Wikipedia + 2
În budismul tibetan, ceea ce dă valoare unei învățături sau unei ceremonii este faptul că ea se transmite printr-un lanț neîntrerupt, de la maestru la discipol, până la Buddha însuși. Un maestru cu o linie autentică își poate menționa profesorii și transmisia primită; binecuvântarea „curge” prin acest lanț precum curentul printr-un fir. De aceea contează atât de mult de la cine primești refugiul: nu pentru că maestrul ar fi un intermediar obligatoriu, ci pentru că prin el te conectezi la o tradiție vie de peste douăzeci și șase de secole. Geshe Thubten Sherab, format la Kopan și Sera Je și discipol al lui Lama Yeshe și Lama Zopa Rinpoche, este tocmai un astfel de deținător al unei linii vii. Blogger + 3
A doua ceremonie: stupa din București
Duminică 14 iunie are loc consacrarea terenului și punerea pietrei de temelie a unei stupe. Ce este o stupă? Este un monument sacru, una dintre cele mai vechi forme arhitecturale din budism, care reprezintă mintea iluminată a lui Buddha — ceea ce tradiția numește dharmakaya. Dacă statuile reprezintă corpul iluminat al lui Buddha și textele reprezintă vorbirea sa iluminată, stupa reprezintă mintea sa iluminată. Forma stupei este adesea comparată cu silueta lui Buddha șezând în meditație pe un tron de lei: baza este tronul și picioarele, partea sferică (vasul) este trupul, iar coloana cu inele și vârful reprezintă capul și creștetul. Fiecare element are o semnificație: cele treisprezece inele (roți-umbrelă) simbolizează, după tradiția tibetană, cele zece niveluri (bhumi) ale căii Mahayana și cele trei stadii înalte ale căii — iar în tradiția Gelug/Kadam exprimă un statut spiritual egal cu cel al unui Buddha; soarele și luna din vârf simbolizează înțelepciunea și mintea trezită, iar întreaga structură codifică, de jos în sus, întregul drum spiritual. În interior, stupele adăpostesc relicve, mantre, texte sacre și obiecte binecuvântate. Shambhala Publications + 6
Stupa de la București este o stupă Kadampa — unul dintre cele opt tipuri tradiționale — comandată Mănăstirii Nalanda din Franța și pictată și finisată de Venerabilul Tenzin Gendun, un călugăr FPMT originar din Sri Lanka, absolvent de arte plastice, stabilit la Nalanda din anul 2000, care este și un pictor și artizan al obiectelor sacre și ghidul spiritual al comunității FPMT din România de mulți ani. Proiectul a crescut, semnificativ, dintr-o stupă mică așezată într-un felinar pe colțul mormântului tatălui coordonatoarei grupului, într-un cimitir din București unde comunitatea se adună pentru practică. În acel cimitir au fost concesionate două parcele, alăturate, pe 200 de ani, pentru noua stupă mai mare. Interiorul ei este umplut, după indicațiile precise lăsate de Lama Zopa Rinpoche, cu mantre, ierburi parfumate, pietre prețioase, metale, nisip de la mandale sacre și chiar un steag al României — fiindcă, spune comunitatea, o stupă aparține locului în care amplasată, pentru oamenii din zona respectivă. gardenofmaitreya + 3
De ce se consideră că ridicarea unei stupe este atât de benefică? Pentru că, potrivit învățăturilor, construirea, sprijinirea sau chiar simpla apropiere de o stupă acumulează o cantitate imensă de merit și purifică karma negativă. Tradiția budistă povestește că marele rege Ashoka ar fi construit 84.000 de stupe — un număr care corespunde celor 84.000 de secțiuni ale învățăturii lui Buddha — răspândindu-le pe tot cuprinsul pământului. Lama Zopa Rinpoche, marele arhitect al construirii de stupe în FPMT, învăța că fiecare obiect sacru — fiecare stupă, fiecare statuie — eliberează în tăcere ființele doar prin simpla sa existență, purificând mintea celor care trec pe lângă ele sau le înconjoară cu venerație. O stupă aduce, în viziunea tradiției, sănătate, armonie, pace și prosperitate comunității și mediului. GardenofmaitreyaBuddha Weekly
Cele două acumulări: merit și înțelepciune
Atât ceremonia refugiului, cât și sprijinirea unei stupe reprezintă o idea centrală a budismului Mahayana: cele două acumulări — meritul și înțelepciunea. Drumul spre iluminare cere strângerea a două „provizii”. Meritul (sau virtutea) se acumulează prin fapte bune — generozitate, conduită etică, ofrande, sprijinirea obiectelor sacre. Înțelepciunea se acumulează prin meditația asupra naturii ultime a realității, asupra vacuității (lipsa de existență de sine a lucrurilor). Tradiția spune că aceste două acumulări sunt cauzele celor două „corpuri” ale unui Buddha: meritul conduce la corpul formei (rupakaya), iar înțelepciunea, la corpul adevărului (dharmakaya). Nu se poate atinge iluminarea fără ambele, așa cum o pasăre nu poate zbura cu o singură aripă. Shambhala Publications + 3
Participarea la o ceremonie de refugiu, asumarea unor legăminte etice, sprijinirea construirii unei stupe — toate acestea sunt, în înțelegerea budistă, mijloace concrete de a acumula merit, în timp ce studiul și meditația cultivă înțelepciunea. De aceea comunitatea „Grădina lui Maitreya” vorbește despre cele două zile de iunie ca despre „o ocazie de acumulare de merite cu care te întâlnești poate doar o dată în viață”.
Ambele evenimente sunt deschise tuturor — practicanți sau simpli curioși — cu intrare liberă. Ceremonia de luare a Refugiului și de refacere a legămintelor are loc sâmbătă, 13 iunie, între orele 17:00 și 19:00. Ceremonia de consacrare și de punere a pietrei de temelie a Stupei din București are loc duminică, 14 iunie, între orele 16:00 și 18:00. Pentru detalii și înscrieri, organizatorii pot fi contactați la adresa de e-mail gardenofmaitreya@gmail.com, pe WhatsApp la numărul +40 727 848 430, sau prin site-ul gardenofmaitreya.com.
Dincolo de ritual și de simboluri, mesajul acestei vizite este unul simplu și cald: oricine poate veni, fie pentru a primi o învățătură vie dintr-o tradiție veche de milenii, fie doar pentru a sta o clipă lângă o stupă, în liniștea unei grădini, și a-și aminti că bunătatea — pe care Maitreya o întruchipează — rămâne mereu posibilă.
