Pe 27 februarie, la Geneva, vor începe mai multe negocieri care pot avea ca rezultat un nou tratat internaþional, în urma cãruia Organizaþia Naþiunilor Unite ar putea dobândi o putere fãrã precedent asupra internetului, scrie Wall Street Journal.
Un numãr mare de þãri, printre care Rusia ºi China, fac presiuni uriaºe pentru a-ºi atinge acest scop pânã la sfârºitul anului. Dupã cum a declarat ºi premierul Rusiei, Vladimir Putin, în iunie anul trecut, scopul sãu ºi al aliaþilor sãi este sã dobândeascã “control internaþional asupra internetului” prin International Telecommunication Union (ITU), o organizaþie ce se aflã sub protecþia ONU.
Dacã demersurile acestor þãri au succes, acest nou regulament ar schimba complet modul de folosire al internetului. Încã de când a apãrut internetul, ingineri, academicieni, grupuri organizate si mulþi alþii, au convenit prin poziþa lor în diferite organizaþii non-guvernamentale ca aceastã reþea sã funcþioneze liber, cum funcþioneazã ºi în ziua de azi. Aceasta este ºi explicaþia pentru succesul sãu fenomenal. În 1995, peste 16 milioane de oameni foloseau internetul. În 2011, mai mult de douã miliarde erau online, iar numãrul lor creºte cu jumãtate de milion pe zi. Aceastã creºtere se datoreazã ºi faptului cã guvernele au stat departe de sfera internetului. Accesul la internet, mai ales cu ajutorul dispozitivelor mobile, îmbunãtãþeºte calitatea vieþii omului mai mult decât orice altã tehnologie folositã de-a lungul istoriei. Astãzi totuºi, Rusia, China si celelalte 193 de þãri care fac parte din ITU vor sã schimbe modul în care internetul funcþioneazã acum. Iatã câteva fragmente din propunerile care s-ar putea sã devinã legi la urmãtoarea conferinþã ce va avea loc la Dubai, în decembrie: – sã deþinã controlul asupra securitãþii virtuale ºi confidenþialitãþii datelor – sã permitã companiilor de telefonie sã taxeze pentru trafic “internaþional” de date – sã impunã autoritatea ITU asupra Internet Corporation for Assigned Names and Numbers, adicã entitatea nonprofit care coordoneazã adresele web ale lumii (exemplu .com, .org) – sã reglementeze taxele pentru serviciile de roaming Mai multe þãri, printre care India si Brazilia, sunt foarte deranjate de aceste idei. Chiar dacã tehnologiile bazate pe internet îmbunãtãþesc milioane de vieþi, unele guverne se simt excluse si vor mai mult control. ªi este evident cã în þãrile cu regimuri dure, oamenii se mobilizeazã fiind încurajaþi de accesul liber la internet. Cea mai bunã soluþie este ca cei care apreciazã libertatea internetului sã încurajeze dialogul între toate pãrþile implicate, inclusiv ITU si guvernele care susþin aceste schimbãri, pentru ca toate pãrþile implicate sã atingã un scop comun. Însã trebuie încã odata subliniate beneficiile pe care internetul le-a avut de-a lungul timpului, scrie WSJ. Modificând modul în care internetul funcþioneazã acum ar duce la o împãrþire, deoarece unele þãri ar alege sã nu adopte aceste schimbãri. Un internet “balcanizat” ar avea un efect devastator asupra liberului comerþ ºi a suveranitaþii naþionale. Ar deteriora dezvoltarea internetului în þãrile in curs de dezvoltare, dar ºi la nivel global, întrucât inginerii sunt forþaþi sã cearã permisiunea pentru a inova ºi a investi. Orice încercare de a dezvolta o autoritate intraguvernamentalã peste internet ar trebui opritã. Þãrile dezvoltate ar trebui sa tragã o linie împotriva acestor noi reguli ºi sã susþinã reforme care sã nu includa un rol autoritar pentru ITU. Însã guvernele care sunt de acord cu aceastã schimbare, par sã se mobilizeze mult mai bine. Tot ce trebuie sã facã aceºtia este sã iºi asigure o majoritate printre cele 193 de þãri membre pentru ca acest tratat sã intre în vigoare. Spre deosebire de Consiliul de Securitate al ONU, nicio þarã nu are drept de veto in legãturã cu cerinþele ITU. Luând asta în considerare, se estimeazã ca existã deja 90 de þãri care susþin controlul intraguvernamental, mai având nevoie doar de 7 þãri pentru ca acestea sã se aplice. sursa: romania libera    
]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer