Despre Zaraza se vorbeºte ca despre o frumuseþe dumnezeiascã, cu buze senzuale, pãrul lung, brunet, uns din plin cu ulei de nuci. Consideratã una dintre curtezanele de lux ale Micului Paris, se spune despre ea cã avea trecere doar la cei mai sofisticaþi boieri ai vremii. Fiecare apariþie a ei emana un exotism special. Obiºnuia sã poarte o rochie verde praz, cercei baroc ºi pantofi împodobiþi cu ºtrasuri care o fãceau sã nu treacã neobservatã, spun cei care au studiat istoria vremii. În 1944 întâlneºte iubirea vieþii ei, pe binecunoscutul dizeur cu voce de tenor, Cristian Vasile. El a existat, nu e ficþiune. A þinut linia întâi alãturi de Titi Botez, Jean Moscopol ºi Zavaidoc, cel cu care avea sã ºi lupte pentru inima Zarazei. Povestea de dragoste dintre cei doi începe exact ca un tango, uºor ºi cu accente tragice, în localul „Vulpea roºie”, de pe Lipscani, unde muzicianul era resident. Lautarul nu-ºi poate dezlipi ochii de pe ea, impresionat de apariþia frumoasei þigãncuºe, atunci când intrã, într-una din seri, însoþitã la braþ de un aristocrat care ocupã o masã în dreptul scenei pe care Cristian Vasile interpreta dumnezeieºte. Furat definitiv de frumuseþea ei, el nu poate continua tot recitalul ºi se refugiazã într-un local vecin. Nu avea sã ºtie cã sentimentele erau reciproce. Zaraza se îndrãgostise ºi ea, la prima vedere, de lãutar. Zaraza a fugit dupã el, s-a aºezat la masã ºi nu l-a mai scãpat din priviri. În noaptea aceea a devenit femeia lui ºi aºa a rãmas timp de doi ani de zile. Frumuseþea ei continuã sã atragã priviri care îl fac invidiat pe Cristian Vasile. În acest context, istoricii vorbesc despre o rivalitate între el ºi Zavaidoc care renunþã la planul lui diabolic de a-l ucide pe cântãreþ din cauzã cã ar fi riscat prea mult. Vasile era foarte celebru ºi risca sã se afle repede cine-i autorul. Nu acelaºi noroc l-a avut Zaraza, omorâta fiind de Borilã, un þigan din anturajul lui Zavaidoc, “antrenat” sã ucidã. „A fost omorâtã de un þigan gelos, pe malul Dâmboviþei, în timp ce mergea sã cumpere tutun. Cristian Vasile a fost devastat. Pentru cã o iubea atât de mult, se zice cã, dupã ce a fost incineratã, lãutarul ar fi furat din crematoriu urna cu cenuºa ei ºi ar mâncat-o cu linguriþa”, spune istoricul Dan Falcan. Asta e legenda. Româneascã 100%. Adevãrul însã este complet uruguaian. Cãci în realitate melodia Zaraza a fost compusã în anul 1929 de Benjamin Tagle Lara ºi interpretatã magistral în epocã, de Ignacio Corsini.
Cât despre Zaraza menþionatã în piesa originalã cântatã în limba spaniolã, este doar denumirea în limba spaniolã pentru creton. Nu ºtiþi ce e acela !? Nici eu nu ºtiam, dar m-am uitat în DEX (se pare cã ion Pribeagu nu avea aºa ceva pe vremea aia) ºi am aflat cã este “o þesãturã imprimatã, plinã, rezistentã și deasã, fabricatã mai ales din in sau din cânepã și folositã pentru huse de mobilã, draperii”. În versiunea originalã, nici urmã de nebune dorinþi, sinucideri din dragoste sau buze fierbinþi. Povestea spaniolã este cea a îndrãgostitului solitar care pândeºte apariþia chipului iubitei de dupã cârpa de creton a draperiei, ceea ce a duce mai degrabã a versificaþie eminescianã gen “pe lângã plopii fãrã soþ” decât a Zarazei lui Cristian Vasile. ªi uite aºa s-a dus ºi legenda Zarazei, fiinþã legendarã al cãrui nume a apãrut precum cel al cangurului. ªtiþi povestea cangurului ? Cicã atunci când James Cook a explorat în 1770 continentul Australian, a intrat în contact cu populaþia aborigenã de acolo ºi l-a întrebat pe unul dintre localnici ce animal e ciudãþenia aia care þopãie pe douã picioare, sprijinitã în coadã, purtându-ºi puiul în buzunarul de pe abdomen. Aborigenul întrebat a ridicat din umeri ºi a rãspuns: gangurru. ªi aºa i-a rãmas numele. În dialectul  Guugu Yimithirr al aborigenilor australieni, gangurru înseamnã literalmente „nu te înþeleg”. Acuma, ce sã zic !? ªi atunci, ca ºi acum, cred cã sunt mai mulþi cei care gustã “versurile” lui Nicolae Guþã ºi Florin Salam decât cei care se delecteazã cu Eminescu. Aºa cã rãmânem la Zaraza noastrã, care a trãit ºi a murit ucisã de gelozie în mahalaua Bucureºtilor ]]>

CategoryUncategorized
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer