Victorie impotriva ACTA la Curtea de Justitie a UE!

Administratorul unei reþele sociale online nu poate fi constrâns sã instituie un sistem de filtrare general, care sã-i vizeze pe toþi utilizatorii sãi, pentru a preveni utilizarea ilicitã a operelor muzicale ºi audiovizuale, a decis, joi, Curtea de Justiþie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg. În opinia CJUE, o asemenea obligaþie nu ar respecta interdicþia de a impune unui asemenea furnizor o obligaþie generalã de supraveghere nici cerinþa de a asigura un just echilibru între, pe de o parte, protecþia dreptului de autor ºi, pe de altã parte, libertatea de a desfãºura o activitate comercialã, dreptul la protecþia datelor cu caracter personal ºi libertatea de a primi ºi de a transmite informaþii. Decizia s-a dat în cazul SABAM, care este o societate belgianã de gestiune care reprezintã autorii, compozitorii ºi editorii de opere muzicale. În aceastã calitate, ea este însãrcinatã, printre altele, sã autorizeze utilizarea operelor lor protejate de cãtre terþi. Cealaltã parte în litigiu este Netlog NV, care exploateazã o platformã de reþea socialã online, pe care fiecare persoanã care se înscrie primeºte un spaþiu personal denumit “profil”, care îi este accesibil de oriunde din lume. Aceastã platformã, utilizatã zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca funcþie principalã crearea de comunitãþi virtuale în cadrul cãrora aceste persoane pot comunica între ele ºi îºi pot face prieteni. În cadrul profilului lor, utilizatorii pot printre altele sã þinã un jurnal, sã indice hobby-urile ºi preferinþele lor, sã îºi arate prietenii, sã afiºeze fotografii personale sau sã publice videoclipuri. Potrivit SABAM, reþeaua socialã a Netlog oferã de asemenea utilizatorilor posibilitatea de a se folosi, prin intermediul profilului lor, de opere muzicale ºi audiovizuale din repertoriul SABAM punând aceste opere la dispoziþia publicului într-o asemenea manierã încât alþi utilizatori ai reþelei sã poatã avea acces ºi aceasta fãrã autorizarea SABAM ºi fãrã ca Netlog sã plãteascã o indemnizaþie corespunzãtoare. În 23 iunie 2009, SABAM a chemat în judecatã Netlog în faþa preºedintelui Tribunalului de Primã Instanþã din Bruxelles (Belgia), solicitând printre altele obligarea Netlog sã înceteze imediat orice punere la dispoziþie ilicitã a operelor muzicale sau audiovizuale din repertoriul SABAM, sub sancþiunea unei penalitãþi de o mie de euro pe zi de întârziere. În aceastã privinþã, Netlog a susþinut cã admiterea acþiunii SABAM ar echivala cu impunerea unei obligaþii generale de supraveghere, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerþul electronic. În acest context, instanþa belgianã a sesizat Curtea de Justiþie. Aceasta solicitã, în esenþã, sã se stabileascã dacã dreptul Uniunii se opune unei somaþii emise de o instanþã naþionalã ºi adresate unui furnizor de servicii de stocare, precum un administrator al unei reþele sociale online, de a institui un sistem de filtrare a informaþiilor stocate pe serverele sale de cãtre utilizatorii serviciilor sale, care se aplicã, fãrã deosebire, ansamblului utilizatorilor, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusivã, ºi pentru o perioadã nelimitatã. În opinia Curþii UE, este cert cã Netlog stocheazã pe serverele sale informaþii furnizate de utilizatorii acestei platforme, referitoare la profilul lor, ºi cã astfel el este un furnizor de servicii de stocare în sensul dreptului Uniunii. Este de asemenea cert cã instituirea acestui sistem de filtrare ar presupune ca furnizorul de servicii de stocare sã identifice, pe de o parte, în cadrul ansamblului fiºierelor stocate pe serverele sale de toþi utilizatorii serviciilor sale, fiºierele care sunt susceptibile sã conþinã opere cu privire la care titularii unor drepturi de proprietate intelectualã pretind cã deþin drepturi. Pe de altã parte, furnizorul de servicii de stocare ar trebui sã determine, apoi, care dintre aceste fiºiere au fost stocate ºi puse la dispoziþia publicului în mod ilicit ºi sã blocheze, în sfârºit, punerea la dispoziþie a fiºierelor pe care le-a considerat ca fiind ilicite. O asemenea supraveghere preventivã ar impune astfel o observare activã a fiºierelor stocate de utilizatori la administratorul reþelei sociale. În consecinþã, sistemul de filtrare ar impune acestuia din urmã o supraveghere generalã a informaþiilor stocate, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerþul electronic. Curtea aminteºte apoi cã incumbã autoritãþilor ºi instanþelor naþionale, în cadrul mãsurilor adoptate pentru protejarea titularilor drepturilor de autor, sã asigure un just echilibru între protecþia dreptului de autor al titularilor ºi protecþia drepturilor fundamentale ale persoanelor care sunt afectate prin astfel de mãsuri. “Or, în speþã, somaþia de a institui sistemul de filtrare ar implica supravegherea, în interesul titularilor de drepturi de autor, a integralitãþii sau a celei mai mari pãrþi a informaþiilor stocate la respectivul furnizor de servicii de stocare. Aceastã supraveghere ar trebui, în plus, sã fie nelimitatã în timp, sã vizeze orice atingere viitoare ºi ar presupune obligaþia de a proteja nu numai operele existente, ci ºi pe cele care încã nu au fost create la momentul instituirii sistemului menþionat”, explicã CJUE. Astfel, o asemenea somaþie ar determina o atingere gravã a libertãþii de a desfãºura o activitate comercialã a Netlog deoarece l-ar obliga sã instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent ºi pe cheltuiala sa exclusivã. În plus, efectele somaþiei nu s-ar limita la Netlog, sistemul de filtrare în litigiu fiind susceptibil în egalã mãsurã sã aducã atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale-mai precis dreptului lor la protecþia datelor cu caracter personal, precum ºi libertãþii lor de a primi ºi de a transmite informaþii, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, somaþia ar implica, pe de o parte, identificarea, analiza sistematicã ºi prelucrarea informaþiilor referitoare la profilurile create în cadrul reºelei sociale, aceste informaþii reprezentând date protejate cu caracter personal, deoarece permit, în principiu, identificarea utilizatorilor. Pe de altã parte, somaþia ar risca sã aducã atingere libertãþii de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem sã nu facã în mod suficient distincþia între un conþinut ilicit ºi un conþinut licit, astfel cã utilizarea lui ar putea avea drept consecinþã blocarea comunicaþiilor cu conþinut licit. În consecinþã, Curtea UE rãspunde cã prin adoptarea unei somaþii de obligare a furnizorului de servicii de stocare sã instituie un asemenea sistem de filtrare, instanþa naþionalã nu ar respecta cerinþa de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectualã, pe de o parte, ºi libertatea de a desfãºura o activitate comercialã, dreptul la protecþia datelor cu caracter personal ºi libertatea de a primi ºi de a transmite informaþii, pe de altã parte. De pe Mediafax ]]>