comentariu rapcea.ro: preiau cu deosebit interes seria de articole începutã de George Bara pe NapocaNews despre istoricul mișcãrilor de dreapta de dupã 89. Astãzi, ultimul episod – partea I. Pe alocuri, în preluarea episoadelor ce urmeazã, voi posta și propriile observații și comentarii, acolo unde este cazul. În general, materialul este corect din punct de vedere faptic, motiv pentru care l-am apreciat ca atare și am decis preluarea lui. un articol de George Bara Toți oamenii Dreptei. Ultimul episod (I)Poate vã este familiarã seria de editoriale NapocaNews dedicatã naționalismului românesc post-decembrist, așa cum a fost el trãit de cãtre subsemnatul: Cine a compromis naționalismul românesc dupã 1989, pãrțile IIIIIIIV și înregistrarea audio unicã cu Horia Sima. Astãzi voi scrie ultimul episod al acestei serii, însã asta nu înseamnã cã nu vor apãrea alte episoade intermediare, care sã completeze aceast foileton. Am lãsat intenționat Noua Dreaptã în afara acestei serii, pentru cã doream sã clãdesc logic și fãrã subiectivitate evoluția mișcãrii naționaliste din România. Însã evenimentele mi-au luat-o înainte. Acest ultim episod va fi intenționat despre Dreapta, despre Noua Dreaptã, despre Traian Bãsescu și despre Varujan Vozganian. Mai credem în ideologii? Ideologiile nu trebuiesc confundate cu opțiunile politice. Și asta pentru cã cine a înțeles istoria recentã a înțeles cu opțiunile politice, colorate incorect ca și ideologii (un termen care ține mai mult de credințele interioare ale individului decât legat de opțiunea de vot și opțiunea pentru unu anumit regim politic), ori au murit, ori nu au existat niciodatã. comentariu rapcea.ro: din pãcate, dupã un început promițãtor, ziaristul George Bara reușește sã “derapeze” lamentabil speculând cuvinte fãrã conținut. Ideologiile NU SUNT CREDINȚE – ca sã crezi în ele, ci SETURI DE VALORI sociale, materiale, economice și mai ales MORALE ce definesc (sau ar trebui sã defineascã) ca și CONVINGERI în valabilitatea lor – politicienii ce aderã la ele. Noi nu trãim într-o epocã în care se bat ideologiile, ci în care se dã o luptã pentru resurse, control și putere. A fost așa de când e lumea, veți spune, însã gândiți-vã ultima oarã când ați colorat mental vreun actor politic din scena româneascã în culorile ideologiei. Nimeni nu mai înțelege ce este socialismul sau liberalismul politic, atâta vreme cât partidele nu par sã schimbe ceva esențial cu privire la rolul nostru ca cetãțeni ai societãții republicane, ceva care sã denote o respectare a unei ideologii politice. Stânga-dreapta-centru au ieșit din limbajul românilor, pe bunã dreptate. Dacã cel de-al doilea Rãzboi Mondial pare acum o încleștarea a națiunilor, a sistemelor și a ideologiilor – fascism, comunism, imperialism, democrație, comunism – nu a fost, de fapt, decât un prijel de re-desenarea a harții influenței și puterii. rapcea.ro: din pãcate, autorul articolului face o gravã eroare de judecatã, îmbrãțișând o tezã favoritã a politologilor socialiști francezi și americani, precum cã scopul grupurilor politice le definește acestora orientarea politicã, iar nu convingerile ce îi animã – ca și VALORI. De la a constata cã unii (mai ales în România) mimeazã aderarea la anumite VALORI – și pânã la a înlãtura acest criteriu fundamental de selecție al politicienilor – este o cale lungã. Fãrã sã vrea, autorul se face instrumentul propagãrii unor idei sinistre (de stânga) ce nu privesc decât spre rezultatul luptei politice, nu și spre valorile ce ar trebui sã anime clasa politicã. În ultima mare bãtãlie a lumii s-a nãscut forța care deține controlul politic și financiar al lumii, numit generic servicii de informații. Nãscute ca o necesitate a armatelor în timpul rãzboiului, serviciile de intelligence și securitate au devenit cele mai puternice forțe și în plan civil. Aceste forțe au inventat Rãzboiul Rece, sistemele politice democratice, statele moderne și rotația politicã a partidelor la putere, pentru a lãsa mulțimii o senzație de putere, de democrație. Securitatea de care ne temem într-atât, nu este decât filiera româneascã a aceluiași sistem care conduce lumea prin informații și manipulare. Ce este Dreapta? Și de ce stânga sau dreapta? Ați accepta vreodatã o luptã politicã în care s-ar rãzboi douã clanuri mafiote, ei sau alții, cu scopul declarat de a pune mâna pe putere sau bani? Evident cã nu. Așa cã lupta trebuie sã se dea ideologic. Dreapta sau stânga, democrați sau republicani, laburiști sau conservatori. Unii sau alții, câteodatã chiar aceeași. Dar ce este dreapta? Acest concept este nãscut în timpul Revoluției Franceze, când susținãtorii vechiului regim, al ierarhiei, tradiției și a religiei, s-a așezat în partea dreaptã a președintelui în sala parlamentului. De la 1789 s-au schimbat multe. Nu îsã și pentru gânditorii politici din România. Dacã dreapta e deja un termen desuet, care nu mai poate fi aplicat politic (el desemnând deopotrivã naționaliști, libertarieni, conservatori, liberali sau creștin-democrați), el pare sã fie la noi veșnic viu, fluturat în momente de crizã sau panicã, ca un panaceu universal la probleme acestei țãri, însã niciodatã folosit. rapcea.ro: aceastã concluzie “otrãvitã” sfideazã logica și bunul simț al cititorului. Dacã politicenii de astãzi folosesc orice ideologie și culoare politicã pentru a-și atinge aceleași scopuri venale, asta nu scade cu nimic valoarea ideologiilor politice. Fãcând o comparație, este ca și cum ai spune cã toți preoții sunt corupți și hoți, de unde rezultã cã dogma creștinã este lipsitã de valoare. O astfel de logicã strâmbã este îndreptatã imediat ce apare o excepție de la regula politicianismului venal, un politician consecvent în acțiunile sale cu valorile la care aderã. Cãci, în viațã, cu toții suntem puși sã facem alegeri și sã ni le urmãm, și nu este indiferent dacã urmãm calea “ierarhiei, tradiției și a religiei” sau cea a ateismului, materialismului științific și egalitarismului forțat. Uniunea Forțelor de Dreapta În România post-decembristã, poate cea mai vocalã mișcare politicã de dreapta a fost Uniunea Forțelor de Dreapta. Partidul Alternativa României (PAR) a fost fondat de cãtre armeanul Varujan Vozganian cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare din 1996, devenind președinte al acestuia (1996-1999). Partidul Alternativa României și-a schimbat denumirea în cea de Uniunea Forțelor de Dreapta la data de 28 martie 1999, Vosganian îndeplinind funcțiile de copreședinte (1999-2001) și președinte (2001-2003) al acestui partid. UFD a fost membru al coaliției CDR 2000, lansatã în august 2000 cu scopul de a participa la alegerile din anul 2000. UFD a fuzionat prin absorbție cu Partidul Național Liberal la 19 aprilie 2003. Cu ce se deosebește UFD de alte partide formate în anii 1990 care apoi au fuzionat sau au fost absorbite? Ei bine, a fost una din singurele inițiative cu un clar mesaj ideologic de dreapta. Desigur, a fost o dreaptã româneascã, adicã una menitã sã nu prea supere pe nimeni, însã din efortul formãrii acestui partid s/a nãscut și un manifest de dreapta care meritã menționat. Manifestul Dreptei din România, elaborat în 1998 de câtre Vosganian, Adrian Iorgulescu și Laurențiu Ulici, a stat la baza fondãrii UFD. Parte a acestui manifest poate fi gãsit azi în volumul Mesajul Dreptei Românești, autor Varujan Vosganian, apãrut în 2001 la Editura Nemira. Volumul se bazeazã pe mesajul economic, moral și național al dreptei românești, cu trimiteri la politica vremii, a anului 1998. Construit ca un compendiu politic, Mesajul Dreptei nu poate a fi expresia gândirii unui grup activ de români, ci mai degrabã un manual politic care trebuia învãțat și asumat. De exemplu, cel mai interesant capitol este Caracterul Democratic al Dreptei Românești, care afirmã fãrã de tãgadã cã pericolul stângii nu vine de la PRM, ci de la PSD, partid cu care PNL este astãzi aliat pentru lupta împotriva lui Traian Bãsescu. Adicã președintele suspendat care fluturã la manifestații o adevãratã suitã de proiecte de civice de dreapta, conduse de Ungureanu, Neamțu sau alții. Sesizați ironia. Care este de fapt scopul redãrii conținutului acestei fițuici politice de dreapta a UFD-ului. Am avut de a face cu o construcție artificialã a Dreptei din România. Teoreticizatã de Vosganian, preluatã acum de Mihail Neamțu și exclușii din Noua Dreaptã, dreapta de la noi a fost ceva care nu existat cu adevãrat dupã 1990, ci a fost, cum am afirmat la început, doar o flamurã pentru visãtori și idealiști, menitã sã distragã atenția, sã ucidã energii creatoare, sã mintã. comentariu rapcea.ro: ciudatã constatare din partea unui membru al Noii Drepte (cum este autorul articolului). Dacã “dreapta de la noi a fost ceva care nu existat cu adevãrat dupã 1990” înseamnã cã autorul recunoaște implicit și cã aceastã denumire datã Asociației Noua Dreaptã de cãtre inițiatorii și susținãtorii ei, pe care chiar el îi bãnuiește de colaborare cu securitatea (vezi cazul Ion Coja din episodul urmãtor), a fost fãcutã, precum afirmã chiar el, “sã distragã atenția, sã ucidã energii creatoare, sã mintã”. Din punctul meu de vedere, Dreapta existã prin oamenii care și-au asumat valorile specifice Dreptei: Credința în Dumnezeu și moralitatea aferentã acestui crez, meritocrație și ierarhie. Nu întâmplãtor, Partidul “de dreapta” Forța Civicã pe care MRU l-a cumpãrat de la Adrian Iurașcu, și-a schimbat sigla, înlocuind crucea (simbol al credinței în Dumnezeu) cu stelele masonice confederate, și inventând astfel o formã pervertitã de “DREAPTA spre stânga”. Delimitare fermã de legionarism este tot un subcapitol din cartea lui Vosganian, unde pe parcursul a trei pagini se reitereazã toate teoriile inventate de comuniști despre Mișcarea Legionarã și se concluzioneazã cã, cu toate cã legionarii de frunte (Gyr, Motru, Crainic, Țutea, Cioran, Eliade, Vulcãnescu, Stãniloaie, Ionescu, Noica, Bernea) sunt cei care stau la baza dreptei românești, mișcarea din care au fãcut ei parte nu a fost una autenticã de dreapta. Dreptacii lui Bãsescu: ICCD și Noua Republicã În aceste zile Partidul Democrat Liberal, urmaș direct al FSN-ului și frate de sânge cu PSD-ul, își trãiește ultimele clipe. Cu președintele Traian Bãsescu suspendat și cu doar douã sãptãmâni pânã la referendumul popular care va consfinți demiterea lui Bãsescu, organizațiile de rezervã au început sã iasã la ivealã, ca alternative (evident!) de dreapta, apãrãtoare ale democrației, tradiției și cum spuneam, panaceul universal, soluția la tot ce este rãu în România. Este poate stupid sã analizãm cu seriozitate cum oameni ai sistemului, de genul fostului PNL-ist și șef al SIE, Mihai Rãzvan Ungureanu, criticã sistemul. Este de-a dreptul halucinant cu unii încã se angajeazã la dezbateri serioase despre bunele intenții ale copiilor de trupã ai lui Bãsescu, fie cã se numesc Ungureanu, Preda, Neamțu, Macovei sau Paleologu. Prima dintre aceste organizații care doresc sã monopolizeze sceba politicã de dreapta este Inițiativa Civicã de Centru Dreapta. Condusã de Mihai Rãzvan Ungureanu, fost UTC-ist de frunte și director al Serviciului de Informații Externe, fost premier, a fost fondatã de Monica Macovei, Cristian Preda și Ioan Stanomir în 6 iulie 2012, cu doar o sãptãmânã înainte. Pregãtitã în presã în jurul persoanei lui Ungureanu, despre care se vorbea tot mai mult ca un viitor președinte al României, Ințiativa a reușit pânã acum doar sã asigure suport în cãmãși albe președintelui suspendat Bãsescu, la manifestațiile cu activiști organizate înainte de referendum. “Scopul Iniþiativei Civice de Centru Dreapta este acela de a se constitui într-o platformã flexibilã a societãþii civile în baza cãreia sunt aºteptaþi sã se exprime toþi cetãþenii ale cãror valori ºi principii despre societate, economie ºi viaþã politicã sunt apropiate dreptei europene. “ Adicã un fel de agora pentru toatã lumea. Care promovazã profesionalismul și blameazã clientela politicã, dupã ce soția lui Ungureanu a fost descoperitã ca partener de afaceri la OMV, unde încaseazã sute de mii de euro pe an, compania austriacã OMV fiind pe lista companiilor pe care SIE-ul lui Ungureanu trebuia sã le ținã sub supraveghere. “În politica internã, vrem sã fie rãsplãtite meritul și competența, seriozitatea și profesionalismul. Fiindcã ne-am sãturat de improvizații și de traseism, de baroni locali și de clienți politici!” Noua Republicã. O altã platformã civicã de dreapta devenitã partid, fondatã de Mihail Neamțu, care de asemenea funcționeazã ca ONG de suport al lui Traian Bãsescu. Fondatã în 2011 ca un ONG, Noua Republicã a devenit partid în anul 2012 fãrã vreun efort notabil, în sensul vreunei campanii de strângeri de semnãturi. Liderul acestui partid este Mihail Neamțu, un eseist și teolog din Arad, prezent la toate dezbaterile televizate, un autointitulat om de dreapta și istoric, caracterizat de o agresivitate nespecificã vârstei sale de doar 34 de ani. Promovat multã vreme de Hotnews, Idei in Dialog, Dilema Veche și Revista 22, adicã de toate publicațiile patronate indirect de pupilii lui Traian Bãsescu cu dâre de finanțare din partea lui George Soroș, Mihail Neamțu este cu siguranțã planul B pentru Bãsescu, planul A fiind MR Ungureanu. Crezul Politic al lui Neamțu, un eseu plin de îndemnuri puerile care se aseamãnã izbitor de mult cu manifestul lui Ungureanu, pare a fi doar o încercare a anului 2012 de a reitera modul în care s-a format UFD, însã cu oameni mai puțini inteligenți și cu siguranțã mai puțin culți. Mihail Neamțu, pe care îl putem considera doar un sfertodoct trimis la muncã de Basescu, nu are nici alura și nici flerul politic pentru a duce la bun sfârști aceastã manevrã de dreapta adresatã unui popor român care nu mai crede în ideologii și nici nu îi mai pasã de simbolurile politice fine ce aduc a Piața Universitãții (a se vedea cãmãșile albe). Dar cum rãmâne cu naționaliștii români, adevãrații dreptaci? Ultimul episod, partea II, va fi publicat în aceastã sãptãmânã. Noua Dreapta, Totul pentru Țarã, Alianța Naționalã și MISA, toate dezvãluirile pe care nu le știați le veți afla doar pe NapocaNews.ro! comentariu rapcea.ro: așteptãm cu interes “dezvãluirile” promise. Dacã ele vor fi la fel de bine documentate și corecte precum cele referitoare la celelalte personaje portretizate în articolele preluate pânã în prezent, nu vom putea decât sã apreciem valoarea lor. Sper însã ca demersul publicistic al lui George Bara sã nu ocoleascã și actuala Asociație Noua Dreaptã, conducerea acesteia și afilierile cu diferite forțe subterane (dupã modelul din prezentul articol), ca sã nu avem motive de a acuza de partizanat pe autorul articolului. George Bara – NapocaNews]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap