Telegonia a fost doveditã de biologul ºi filosoful francez Felix Le Dantec. Cel mai concludent exemplu este cel al unei iepe care a fost împerecheatã cu un mascul zebrã. Bineînþeles cã nu a rezultat nimic, pentru cã genomurile celor douã specii sunt incompatibile, dar, mai târziu, când aceeaºi iapã a fost împerecheatã cu un cal, spre surprinderea tuturor, mânjii au ieºit vãrgaþi! Aceastã întâmplare a fost, de fapt, punctul de pornire al teoriei telegoniei. Cromozomii au capacitatea de a memora informaþie și pe cale cale ondulatorie, adicã prin undele emise de molecule ºi de atomi. Cercetãrile au arãtat cã spermatozoizii zebrei au rãmas o vreme în corpul iepei, apoi s-au ventilat. Rãmași sub formã de corpusculi ondulatorii, adicã informaþii ce rãmân în memoria celulelor, aceºtia ies la ivealã mai târziu. La fel stau lucrurile ºi în geneticã umanã. Copii „ai lelei” Geneticienii au explicat și cum a fost posibil sã vinã pe lume un copil negru rezultat dintr-un cuplu de albi. Pentru cã primul iubit al mamei fusese un bãrbat de culoare, informaþia geneticã rãmasã intactã a influenþat structura geneticã al copilului, chiar dacã acesta a fost conceput cu un bãrbat alb. Telegonia este astfel o realitate, chiar dacã acest lucru nu este pe placul tuturor, iar corpul uman se supune unor legi stricte din punct de vedere genetic. Biologii moderni gãsesc o posibilã explicaþie a fenomenului telegoniei prin „allele”, o secvenþã reprezentatã de poziþia ocupatã de un numãr din codul ADN în cromozom. Aceste secvenþe de ADN alcãtuiesc codul unei gene, iar un set de „allele” dau genotipul individual. Mai exact, primul bãrbat din viaþa unei femei poate avea niºte secvenþe dominante care sã se „lipeascã” de secvenþe din cromozomii femeii, producând un efect întârziat. Coincidențã sau nu, „al lele”, cum se pronunþã conform dicþionarului Encarta, posibil de origine protolatina, seamãnã mult cu vorba româneascã strãveche „al lelei”, care se referã la un copil cu tatã incert. 552929_10200726939193301_1601446906_n Un motiv pentru pãstrarea virginitãții pânã cãsãtorie În concluzie, telegonia cautã sã demonstreze cã pãstrarea virginitãþii pânã la cãsãtorie nu este doar un principiu moral, ci ºi unul care ține de geneticã. Informaþiile genetice dezordonate, care ajung în corpul viitoarei mame odatã cu sperma strãinã, mai devreme sau mai târziu, determinã zestrea geneticã a fãtului, care se naºte cu o mulþime de afecțiuni. Aceasta este cauza pentru care in ziua de astãzi copiii nu mai sunt la fel de sãnãtoși ca în trecut, spun cercetãtorii care au studiat fenomenal telegoniei. În prezent, femeile întrețin relații sexuale cu parteneri diferiți pânã sã devinã mame, iar informațiile genetice pozitive, dar si negative, rãmân în organismul ei, influențând dezvoltarea fãtului. Potrivit datelor Ministerul Sãnãtãþii, în 1999, vârsta medie la care tinerii aveau primul contact sexual a fost de 19 ani ºi jumãtate, în descreºtere faþã de anul 1993, când aceastã vârstã era de 20 de ani ºi jumãtate. Astãzi, vârsta a scãzut la 17-18 ani. sursa: EVZ.ro]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap