V. România – încotro?: Tatã ceresc, Iisuse Hristoase ºi Maicã Precista, vã rugãm sã nu luaþi mâna ocrotitoare de pe necãjitul neam românesc ºi sã ne ajutaþi:- sã înþelegem ºi sã înlãturãm minciuna ºi nedreptatea ºi sã îndepãrtãm lucrarea vrãjmaºului din þarã ºi din afara þãrii;- sã cunoaºtem trecutul, sã refacem prezentul ºi sã pregãtim viitorul neamului pentru mântuire ºi bunã orânduiala în þarã;Pentru rugãciunile Sfinþilor Pãrinþilor noºtri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieºte-ne ºi ne mântuieºte pe noi, Amin! H Regimul de exploatare comunistã: 23 august 1944 – 22 decembrie 1989 Dupã arestarea mareºalului Ion Antonescu, minþirea poporului ºi înºelarea armatei de cãtre regele Mihai I – în România au fost introduse prin minciunã ºi urã faþã de români: regimul de asuprire ºi de exploatare comunistã, cu consecinþe grave pentru þara noastrã. În cele 16.544 zile de regim comunist au avut loc ºi urmãtoarele acþiuni politice din perioadã: a. Gheorghe Gheorghiu – Dej În perioada 24 august 1944 – 19 martie 1965, România a fost condusã de comunistul Ghe. Gheorghiu – Dej adicã timp de 7.504 zile, perioada pentru care sunt considerate secrete: 01 – Scriitorul Banu Rãdulescu a primit ordin de la conducerea comunistã sã scrie cartea despre grevele de la Atelierele Griviþa din 1933. Cercetând, scriitorul a gãsit în arhive un angajament de turnãtor la Siguranþã, a lui Gheorghiu – Dej (27-660, 661), rãmânând necunoscute:

  • data ºi locul întocmirii documentului de informator, confirmat de cel în cauzã.
  • conþinutul acestui angajament de informator.
  • informaþiile, prezentate de turnãtor, organelor Siguranþei
02 – Pentru pãstrarea teritoriului din Transilvania, conducerea comunistã din Budapesta, a ordonat trecerea tuturor organizaþiilor hothyste, la partidul comuniºtilor din România. (27-671) Din aceastã operaþiune militaro – politicã, nu au fost publicate oficial informaþii nici pentru:
  • identitatea cãpeteniilor comuniste de la Budapesta ºi de la Bucureºti, care au îndeplinit acest program;
  • lista cãpeteniilor hortyste, care au devenit comuniºti români;
  • efectivul organizaþiei maghiare în cauza, transformat în comuniºti;
  • lista nominalã a noilor comuniºti români care în perioada 1940 – 1944 au persecutat populaþia româneascã în Transilvania ocupatã;
  • principalele acþiuni politice ºi de altfel desfãºurate de aceºti „noi comuniºti români”.
03 – Ana Pauker a avut însãrcinarea conducerii sovietice sã formeze din prizonieri români, Divizia „Tudor Vladimirescu” – a Armatie Roºii, împreunã cu Vasile Luca ºi cu coloneii prizonieri Captaru ºi Cambrea. (66-31) Aceastã bolºevicã, în luna august 1944, a venit în þarã în calitate de comisar ºef a Diviziei „Tudor Vladimirescu ” cu gradul de colonel (67- 85), acþiune militar – politicã, cãreia i-a fost menþinut secretul ºi pentru:
  • efectivul de militari din divizia respectivã;
  • lista nominalã a ofiþerilor din aceastã unitate militarã romano-sovieticã;
  • conþinutul jurãmântului depus de militari pentru U.R.S.S.;
  • servicii aduse României de ofiþerii Captaru ºi Cambrea;
  • temeiul legal folosit pentru recãpãtarea cetãþeniei române a militarilor din divizia respectivã, inclusiv de cãtre Ana Pauker.
04 – La Moscova exista un registru care a aparþinut Anei Pauker cu 185 de nume de comuniºti români care s-au refugiat în U.R.S.S. în timpul rãzboiului (67-30), formaþie comunistã pentru care nu au fost publicate nici informaþii oficiale, privind;
  • nominalizarea comuniºtilor în cauza, originea socialã ºi etnicaã a acestora;
  • funcþiile deþinute de aceºtia în aparatul politic sau de stat, sovietic;
  • funcþiile acordate în Statul Român, celor 185 de comuniºti;
05 – În timpul rãzboiului civil din Spania, peste 500 de comuniºti romani au luptat de partea republicanilor, printre care s-au numãrat ºi: Petru Borilã, Mihai Burcã, Constantin Doncea, Mihail Florescu Valter Roman, Gheorghe Stoica, etc. (66 -26), rãmânând necunoscute pânã în prezent:
  • lista nominalã a celor peste 500 de comuniºti români care au luptat de partea republicanilor din Spania ºi pregãtirea lor profesionalã;
  • lista comuniºtilor care s-au reîntors în România ºi funcþiile îndeplinite dupã 23 august 1944;
  • rezultatele activitãþii acestora, confirmate de organismele centrale de partid ºi de stat;
06 – La 2 martie 1945, comandantul Armatei 4 Române, generalul Gheorghe Avramescu a fost chemat la Punctul de comandã a frontului ºi arestat. Ulterior, generalul Avramescu a fost executat de sovietici, fãrã ca guvernul român sã fie informat asupra faptelor care au dus la o asemenea mãsurã extremã. Au mai fost arestate ºi condamnate, executând detenþia în U.R.S.S.: – familia generalului Avramescu – translatorul – cãpitanul Sergiu Glavce – medicul personal – slt. dr. Alex. Tutulescu (65 – 308). Aceastã acþiune politicã desfãºuratã de sovietici a fost consideratã ca fiind un secret de stat, neexistând informaþii oficiale nici pentru:
  • atitudinea ºi intervenþiile fãcute de conducerea statului nostru pentru preluarea de la sovietici a cazului respectiv;
  • faptele pentru care a fost condamnat ºi executat generalul în cauzã;
  • componenþa familiei Alexandru Avramescu, care a fost arestatã ºi condamnatã, în detenþie în U.R.S.S. ºi vinovãþia acestora;
  • vinovãþiile cãpitanului Sergiu Glavce ºi a slt.dr. Alex Tutulescu pentru care au fost arestaþi ºi transportaþi în U.R.S.S.;
  • localitatea din U.R.S.S., unde au fost închise persoanele respective ºi durata detenþiei acestora;
  • condamnaþii în U.R.S.S., care s-au întors în þarã, data întoarcerii acestora ºi poziþia statului nostru faþã de dânºii.
07 – Formaþia comunistã din guvern a impus la 18 decembrie 1944 arestarea tuturor miniºtrilor ºi subsecretarilor care au fost membrii ai guvernelor din perioada decembrie 1937- 23 august 1944 (68 -106) rãmânând necunoscute:
  • lista nominalã a înalþilor demnitari din cei opt ani de conducere a þãrii, care au fost arestaþi;
  • vinovãþiile pentru care au fost judecaþi ºi condamnaþi – ºi lista nominalã a acestora;
08 – În ziua de 21 ianuarie 1945, a fost emisã Legea Nr. 50, care viza urmãrirea ºi pedepsirea criminalilor ºi profitorilor de rãzboi (27- 674), lege pentru care nu exista informaþii oficiale privind:
  • conþinutul notei prezentate de ministrul justiþiei Lucreþiu Pãtrãºcanu pentru aceastã lege;
  • lista criminalilor de rãzboi, cu faptele comise de aceºtia, arestaþi judecaþi ºi condamnaþi;
  • lista profitorilor de rãzboi, arestaþi ºi condamnaþi, care au obþinut avantaje materiale ºi volumul acestora;
09 – În aceeaºi zi, a fost emisã ºi Legea Nr. 51, pentru urmãrirea ºi sancþionarea celor vinovaþi de dezastrul þãrii (27 – 674), acþiune politicã, cãreia i s-a impus regimul secret ºi pentru urmãtoarele pãrþi componente:
  • conþinutul notei prezentatã de ministrul Lucreþiu Pãtrãºcanu;
  • faptele care au fost incluse în categoria penalã privind dezastrul þãrii;
  • lista nominalã a condamnaþilor în baza acestei legi, ca vinovaþi pentru producerea dezastrului þãrii.
10 – În primãvara anului 1945, guvernul Groza a dispus preluarea fãrã platã a suprafeþei de 1.468.000 ha pãmânt de la marii proprietari. Din aceastã suprafaþã, 1.109.000 ha a fost datã la 900.000 familii þãrãneºti, diferenþa de 359.000 ha a fost trecutã în rezervã statului (69 – 26). Pentru aceastã operaþiune politicã, nu au fost prezentate informaþii oficiale, nici pentru:
  • suprafeþele de pãmânt expropriate, pe judeþe ºi pe proprietari;
  • suprafeþele de pãmânt împroprietãrit, pe judeþe ºi efectivele de împroprietãriþi;
  • suprafeþele de pãmânt rãmase în administrarea statului, pe judeþe;
11 – La 17 mai 1945, ministrul de rãzboi, generalul C. Vasiliu – Rãºcanu, a ordonat în scris Marelui Stat Major, sã se predea Comisiei Aliate de Control:
  • – toate documentele pe care le are Marele Stat Major asupra sa primite de la Cabinetul militar al mareºalului Ion Antonescu;
  • – toate jurnalele de operaþii ale Marilor Unitãþi, aflate la M.St.M – serviciul istoric;
  • – jurnalul de operaþii privind perioada 22 VI 1941 – 23 VIII 944;
ªi aceastã operaþiune de preluare de cãtre sovietici a documentelor militare unicate ºi de bazã a Statului nostru, a rãmas necunoscutã de cãtre romani, neexistând informaþii oficiale nici pentru:
  • lista nominalã a documentelor militare predate sovieticilor de cãtre ministrul de rãzboi;
  • mãsurile dispuse de ministrul C. Vasiliu – Rãºcanu, pentru refacerea fondului documentar militar, cu documentele pe care le-a predat sovieticilor;
  • intervenþiile oficiale ale conducerii statului nostru pentru readucerea în þarã a documentelor militare în cauzã.
12 – La începutul lunii februarie 1945, a fost dispusã de conducerea statului nostru mãsura întocmirii „Recensãmântului general al populaþiei din România” (71), acþiune de fond pentru care nu au fost publicate nici informaþii privind:
  • efectivele de personal care au fost încadrate pentru acest recensãmânt ºi volumul retribuþiei acestora;
  • volumul cheltuielilor suportate de stat pentru desfãºurarea, prelucrarea ºi finalizarea operaþiunilor impuse de recensãmântul în cauzã.
  • conþinutul recensãmântului populaþiei din România, pe localitãþi, sex, religie ºi naþionalitate;
13 – La începutul lunii iunie 1946, prin Legea Nr. 411, a fost desfãºuratã operaþiunea de efectuare a recensãmântului strãinilor din mediul urban ºi rural din România. Necesitatea efectuãrii recensãmântului a fost susþinutã de ministrul de interne Teohari Georgescu, ca fiind impusã de realitatea cã începând din anul 1939, evidenþã ºi controlul strãinilor în þara noastrã a fost aproape inexistentã; Acelaºi ministru a precizat ºi necesitatea statului român de a revizui numãrul foarte mare al strãinilor aflaþi pe teritoriul þãrii (71) Despre realitatea situaþiei strãinilor aflaþi în þara noastrã la mijlocul anului 1946, nu au fost prezentate informaþii oficiale, nici pentru:
  • numãrul strãinilor aflaþi în România la mijlocul anului 1946, în mediul urban ºi în cel rural, pe localitãþi.
  • naþionalitatea ºi etnia strãinilor în cauzã;
  • legalitatea ºederii acestora în þara noastrã;
  • organele statului nostru care au aprobat strãinilor sã vinã ºi sã rãmânã în România;
  • mãsurile dispuse sau propuse de ministrul de interne, pentru introducerea legalitãþii la cerinþele strãinilor de a se instala în þara noastrã.
14 – În anul de învãþãmânt 1945 / 46, 25 tineri evrei au devenit studenþi în anul V la Facultatea de Medicinã din Bucureºti, fãrã sã prezinte dovada cã absolvise anii I – IV. Din studenþii respectivi a fãcut parte ºi Nicolae Cajal, care apoi a îndeplinit funcþia de vicepreºedinte al Academiei Române (67-32, 33, 34) nefiind cunoscute elemente de bazã ale acestei iniþiative de grup:
  • formã de învãþãmânt superior unde studenþii respectivi au urmat ºi au promovat anii I-IV medicinã;
  • activitatea desfãºuratã de aceºtia dupã terminarea studiilor la facultatea de medicinã;
  • perioadã în care dr. Nicolae Cajal a fost membru ºi apoi vicepreºedinte al Academiei Române;
  • contribuþia academicianului Nicolae Cajal la dezvoltarea ºtiinþei medicale în România;
15 – Un rol important pentru instalarea regimului comunist în România în perioada 1945-1948, revine francmasoneriei, reactivatã dupã cel de al doilea rãzboi mondial. Dintre francmasonii cooperanþi, parveniþi la funcþii, au fãcut parte ºi: – Horia Hulubei – Mihail Sadoveanu – Mihai Ralea – Victor Eftimiu (64 -315). Pentru activitatea francmasonicã desfãºuratã în cadrul intelectualilor români, nu exista informaþii nici pentru:
  • identitatea organizaþiilor respective ºi forurile externe de conducere a acestora;
  • conducãtorii formaþiilor francmasonice interne ºi efectivele de intelectuali înscrise în ele;
  • conþinutul statutelor de organizare ºi de funcþionare;
  • temeiul legal pentru funcþionarea francmasoneriei în România;
  • realizãrile concrete în perioada comunistã, ale celor patru francmasoni nominalizaþi, pentru pãstrarea ºi dezvoltarea tradiþiei ºi credinþei creºtin – ortodoxã a neamului românesc.
16 – La mijlocul anului 1944, mareºalul Antonescu a transferat în Elveþia: – 20 milioane de franci elveþieni – 20 tone de aur fin pentru „Fondul de Rezistenþã Naþionalã” Cu fondurile respective urma sã fie finanþata activitatea de rezistenþã a peste 2.000 de persoane din elita þãrii, care trebuia sã apere în strãinãtate interesele României (65- 386) Întrucât nu au fost prezentate oficial informaþii privind modul de utilizare a fondurilor respective, sunt necesare urmãtoarele explicaþii privind:
  • componenta formaþiei de rezistenþã care urma sã plece din þarã ºi pregãtirea lor profesionalã;
  • mãsurile dispuse de Banca Naþionalã a României pentru administrarea legalã în Elveþia a fondurilor în cauzã;
  • mãsurile dispuse de Conducerea Statului Român, dupã 23 august 1944 pentru normalizarea administrãrii fondurilor aflate în Elveþia ºi rezultatele obþinute.
17 – La 23 mai 1945, ºeful guvernului român, Petru Groza, a declarat unui ziarist englez, cã în perioada sa de douã luni de conducere a statului, au fost arestaþi 90.000 de români (66- 54) neexistând informaþii nici pentru:
  • realitatea efectivului de arestaþi din perioada martie – mai 1945
  • categoriile profesionale ale celor arestaþi în perioada respectivã
  • vinovãþiile pentru care au fost lipsiþi de libertate persoanele arestate.
18 – Comuniºtii din România au propus lui Stalin, mutarea graniþelor U.R.S.S., pe crestele Carpaþilor, din Obcina Bucovinei pânã la Orºova, propunere care a fost respinsã de cãtre dictatorul de la Moscova (15- 255). Pentru aceastã acþiune politicã duºmãnoasã neamului nostru, nu exista oficial nici informaþiile privind:
  • identitatea comuniºtilor care au oferit sovieticilor majoritatea teritoriului românesc;
  • modul de organizare preconizat pentru teritoriul românesc cedat;
  • soarta populaþiei româneºti din teritoriile respective.
19 – Pentru clarificarea situaþiei militarilor dispãruþi pe frontul din est, cât ºi pentru cei luaþi prizonieri de sovietici dupã 23 august 1944, nu au fost prezentate oficial informaþii. Pentru aceastã problemã naþionalã au apãrut repere în lucrãrile unor istorici, care se referã la un efectiv 469.000 militari, adicã: – 283.000 militari dispãruþi în perioada 26. VI. 1941 – 23. VIII. 1944 (49 -171 ) – 186.000 militari dispãruþi dupã 23 august 1944 ( 52 – 477 ) În vederea cunoaºterii în þara noastrã a soartei militarilor români care au cãzut prizonieri în rãzboiul din Est, sunt necesare urmãtoarele informaþii oficiale, minime:
  • efectivul militar care a fost capturat de armata sovieticã;
  • efectivul de prizonieri români care au format, diviziile „Tudor Vladimirescu” ºi „Horia, Cloºca ºi Criºan ”.
  • efectivul de prizonieri români care a fost eliberat de sovietici;
  • efectivul care a decedat în timpul prizonieratului;
  • efectivul militarilor dispãruþi în timpul rãzboiului care nu a fost identificat printre prizonieri.
20 – Prin Decretul prezidenþial Nr. 1454/12.VIII.1948, au fost numiþi membrii Academiei R.P.R ., fãrã nominalizarea a 100 de academicieni. Întrucât lista academicienilor eliminaþi a rãmas nepublicatã (72-509 ), sunt necesare ºi urmãtoarele informaþii oficiale:
  • lista cu cei 100 academicieni îndepãrtaþi ºi motivul înlãturãrii acestora;
  • contribuþia academicienilor în cauza, prin operele lor, la întãrirea autoritãþii instituþiei respective;
  • motivarea oficialã de cãtre noua conducere, a înlãturãrii academicienilor respectivi;
21 – Din cei 100 academicieni excluºi, 23 au fost întemniþaþi – iar din aceºtia,13 au decedat în puºcarii sau imediat dupã eliberare (72 – 514 – 519) Pentru aceastã acþiune politicã întreprinsã de conducerea comunistã, nu au fost prezentate oficial nici informaþiile privind:
  • faptele sãvârºite de cei 23 academicieni pentru care au fost arestaþi ºi durata întemniþãrii;
  • cauzele deceselor celor 13 academicieni;
  • condiþiile materiale în care au trãit membrii familiilor academicienilor arestaþi;
22 – În cadrul Academiei R.P.R., au fost fãcute noi alegeri în zilele 1- 2 noiembrie 1948, cu care ocazie au devenit academicieni ºi: – Mihail Roller, titular activ la secþia de istorie, filozofie ºi economico – judiciarã. – Simion Oieriu, membru corespondent la secþia de ºtiinþe geologice, geografice ºi biologice, (72-512) – rãmânând necunoscute:
  • pregãtirea profesionalã ºi formele de învãþãmânt superior absolvite;
  • realizãrile anterioare obþinute de noii academicieni ºi recunoscute oficial înainte de noiembrie 1948.
23 – Din anul 1948, director al Securitãþii regionale Cluj, a fost Patriciu Mihai, evreu, la ordinul cãruia s-a desfãºurat acþiuni de reprimare a populaþiei româneºti din Valea Someºului (67 -76 -79 ). Despre aceastã personalitate comunistã, a fost pãstrat secretul ºi asupra urmãtoarelor acþiuni ale acestuia;
  • care i-a fost numele ºi prenumele, înaintea participãrii sale ca membru al formaþiei comuniste române deplasatã în Spania, pentru susþinerea regimului comunist (republican) în anul 1936 (66 – 26).
  • activitatea desfãºuratã în România în perioada 1944 -1947;
  • pregãtirea sa militarã, pentru gradul de colonel, cu care a început cariera de comandant al securitãþii – la Cluj.
  • componenþa etnicã a cadrelor de conducere din Securitatea regionalã Cluj;
  • motivarea înscenãrii unei organizaþii subversive a locuitorilor români din zona, denumitã „Garda Albã”
  • numãrul locuitorilor din zona arestaþi, judecaþi ºi condamnaþi, ºi natura vinovãþiilor acestora;
  • durata cât a condus Securitatea Regionalã Cluj ºi activitatea desfãºuratã dupã pensionare;
  • situaþia materialã a familiei sale;
  • identitatea copiilor, pregãtirea lor profesionalã ºi starea economicã a acestora.
24 – În intervalul 13 mai – 29 august 1948, Ministerul de interne a organizat ºi a desfãºurat patru acþiuni de arestãri (72-836-839), adicã acþiunile din:
  • – 13 mai privind arestarea legionarilor;
  • – 20 mai când sunt arestaþi 3000 ofiþeri ai armatei romane ºi apoi 2.000 þãrãniºti ºi liberali;
  • – 19 august, cu arestarea a aproximativ 1000 ofiþeri ai S.S.I.;
  • – 29 august, când sunt arestaþi peste 1000 de ofiþeri din Siguranþa Statului.
Despre acþiunile de arestare menþionate, nu existã informaþii oficiale nici pentru.
  • efectivul de legionari care se aflau în stare de detenþie, la data de 13 mai 1948 ºi efectivul celor arestaþi dupã aceastã zi ºi delictele sãvârºite.
  • vinovãþiile celor 3000 de ofiþeri ºi a celor 2000 de politicieni arestaþi în ziua de 20 mai, pe localitãþi.
  • faptele penale pentru care au fost arestaþi în noaptea de 19 august cei aproximativ 1000 ofiþeri ai S.S.I. -ului, pe localitãþi.
  • motivarea arestãrii celor 1000 de ofiþeri din Siguranþa Statului, în ziua de 29 august 1948, pe localitãþi.
25 – În perioada 1948 – 1956, numeroºi etnici maghiari au fost aduºi la Bucureºti ºi plasaþi în funcþii administrative cheie, mai ales în aparatul represiv (27 – 672) În cazul acestei acþiuni dãunãtoare interesului naþional, opinia publicã a fost lipsitã ºi de informaþiile oficiale privind:
  • identitatea conducãtorului comunist care a dispus venirea maghiarilor în aparatul de administrare a Capitalei;
  • identitatea împuternicitului ºi a formaþiei sale care a fost delegatã sã asigure venirea maghiarilor în capitalã.
  • efectivul de maghiari ºi a familiilor acestora care au primit domiciliul în Bucureºti în perioada menþionatã ºi numãrul imobilelor puse la dispoziþia acestora;
  • organismele de stat ºi de partid, unde au fost repartizaþi maghiarii în cauzã;
  • rezultatele principale obþinute de etnicii maghiari respectivi, de ordin politic, economic ºi represiv.
26 – Prin tratatul de Pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947 frontiera de la Dunãre cu U.R.S.S., a fost stabilitã pe braþul Chilia pânã la vãrsarea ei în Marea Neagrã – apoi în larg, la nord de Insula ªerpilor – teritorii care au rãmas în componenþa þãrii noastre. Ulterior, acest Tratat de Pace, a fost încãlcat de conducerea comunistã a þãrii noastre prin:
  • – predarea Insulei ªerpilor, cãtre U.R.S.S., printr-un protocol încheiat la Moscova la 4 februarie 1948, ºi a procesului verbal de predare, încheiat la 28 mai 1948;
  • – procesul verbal încheiat la 26 noiembrie 1949, prin care s-a stabilit frontiera româno – sovieticã pe Canalul Musura aflat la vest de braþul Chilia, în partea pânã la vãrsarea în mare (63 – 340)
În cazul acestor douã acþiuni politice de trãdare naþionalã ordonate de conducerea comunistã dupã încheierea Tratatului de Pace de la Paris, nu au fost prezentate explicaþii nici pentru:
  • legalitatea proceselor verbale de predare cãtre U.R.S.S., a unor pãrþi din teritoriul României, care a fost recunoscut prin Tratatul de Pace de la Paris.
  • mãrimea suprafeþelor din teritoriul românesc, predate þãrii vecine;
  • motivarea datã de cãtre Gheorghiu Dej ºi Petru Groza, conducãtorii statului nostru, pentru cedarea acestor teritorii Uniunii Sovietice.
  • contribuþia ministrului de externe Ana Pauker ºi a secretarului sãu general Eduard Mezincescu la predarea celor douã teritorii, cãtre U.R.S.S.
  • conþinutul proceselor verbale respective.
27 – Lupta împotriva armatei de ocupaþie sovieticã a început din lunã martie 1944, prin: – batalionul fix „Bucovina” – punctul fix „Vulturii” pe muntele Dumitriþa – Fãlcãu; – ºcolile pentru lupta de gherilã de la Fundu Moldovei ºi Sadova – unitãþile mobile, conduse de Vladimir Macoveiciuc, Constantin Cenuºã ºi alþii, (73 – 215) neexistând informaþii oficiale nici pentru:
  • identitatea comandanþilor unitãþilor militare „Bucovina” ºi „Vulturii ”, efectivele de ostaºi ºi acþiunile întreprinse de aceste formaþii de luptã.
  • identitatea comandanþilor celor douã ºcoli pentru lupta de guerilã ºi efectivele de cursanþi;
  • numãrul unitãþilor mobile de luptã, comandanþii acestora ºi principalele acþiuni militare executate.
28 – Dupã 23 august 1944, au apãrut forme organizate de luptã armatã, împotriva sovietizãriii României. Din aceste forme organizate, au fost aduse la cunoºtinþa românilor un numãr de ºapte, cu 95 organizaþii, din care:
  • – Bucovina 13 organizaþii
  • – Moldova 14 organizaþii
  • – Dobrogea 7 organizaþii
  • – Oltenia 10 organizaþii
  • – Banat 8 organizaþii
  • – Transilvania 43 organizaþii Aceastã luptã inegalã, generalizatã la nivelul întregii þãri, s-a întins în timp, din 1944 în Bucovina, pânã în anul 1962, anul când a fost ucis în ultimele lupte din Munþii Banatului, þãranul Ion Banda (72-213-278)
Întrucât, pânã în prezent, oficial nu au fost aduse la cunoºtinþa românilor aceastã rezistentã popularã, faþã de nedreptãþile sãvârºite de regimul comunist, sunt necesare, publicarea oficialã mãcar a urmãtoarelor componente:
  • numãrul total al organizaþiilor de rezistenþã, care au acþionat în perioada 1944 -1962, pe provincii ºi identitatea conducãtorilor acestora.
  • efectivele de luptãtori, ale organizaþiilor respective;
  • numãrul luptãtorilor arestaþi, ºi a celor executaþi, pe puºcãrii;
29 – Dupã alte surse de informaþii, din cele 35 puncte de rezistenþã anticomunistã din 1957, 27 erau conduse de legionari, iar în anul 1957 – din 17 organizaþii, 11 erau conduse de asemeni, de legionari ( 15 – 236) ªi la informaþiile de mai sus, lipsesc urmãtoarele precizãri:
  • efectivele de legionari care au acþionat în rândul formaþiilor de luptã anticomunistã;
  • identitatea legionarilor care au condus formaþiile de luptã respective;
  • efectivele de legionari care au fost arestate ºi condamnate;
  • lista faptelor sãvârºite în dauna poporului român, de legionarii arestaþi;
  • lista legionarilor care au decedat în puºcãrii;
  • lista legionarilor care au fost eliberaþi din închisori;
30 – Pânã la 23 august 1944, au acþionat în România 1.000 de comuniºti ºi 3.000 de masoni, primii în slujba Moscovei, secunzii în slujba Parisului ºi Londrei ( 15 -247 ), formaþii clandestine pentru care nu au fost publicate oficial nici informaþiile privind:
  • lista nominalã a comuniºtilor care au acþionat în clandestinitate, etnia ºi funcþiile ocupate de aceºtia dupã 23 august, în þara noastrã;
  • lista nominalã a celor 3.000 de masoni, etnia ºi funcþia acestora în timpul rãzboiului ºi dupã 23 august 1944.
31 – Nu este cunoscut efectivul românilor de etnie germanã, care la începutul anului 1945 au fost duºi din România, la muncã de reconstrucþie intre Don ºi Urali, numãrul acestora fiind cuprins între 70.000 ºi 85.000 de persoane (73 – 434 ), rãmânând necunoscute.
  • motivarea conducerii statului nostru, pentru trimiterea la muncã forþatã în U.R.S.S., a germanilor respectivi, deºi în armistiþiul din 12 septembrie 1944 nu era cuprinsã o asemenea obligaþie;
  • numãrul real al germanilor care a fost oferit Uniunii Sovietice pe sexe;
  • numãrul real al germanilor care s-au întors în þarã, în anii 1948/ 49, adicã dupã patru ani de muncã depusã în U.R.S.S.
32 – Pentru suprafeþele de pãdure particularã care au fost luate de la proprietari de cãtre statul comunist dupã anul 1946, nu au fost emise documente de expropriere, secretul fiind pãstrat ºi pentru:
  • suprafeþele de pãdure confiscatã de stat pe judeþe ºi pe feluri de proprietate;
  • numãrul de proprietari, pe feluri de pãgubiþi ºi pe judeþe;
  • felul documentelor în baza cãrora organele silvice au preluat terenurile forestiere respective în administrare.
  • instituþiile statului la care se afla documentele respective.
33 – Lagãrele de muncã forþatã au fost înfiinþate de Ministerul de interne în anul 1949, acþiune politico – poliþistã pentru care nu exista informaþii oficiale nici pentru:
  • motivarea desfãºurãrii acþiunii respective de cãtre conducãtorul comunist ºi ºeful guvernului român.
  • localitãþile unde au funcþionat aceste lagãre;
  • efectivele celor lipsiþi de libertate, din care þãrani acuzaþi de: – sabotaj economic – absenþã la muncã – opunere la colectivizarea agriculturii:
  • efectivul de militari repartizat pentru paza lagãrelor respective
  • principalele lucrãri executate în cadrul acestor lagãre de muncã
  • durata de funcþionare a lagãrelor în cauzã;
  • efectivele decedaþilor din lagãrele de muncã;
34 – La 20 mai 1949, Biroul politic al P.M.R., a aprobat proiectul construirii canalului Dunãre – Marea Neagrã, investiþie la care, U.R.S.S., a participat cu ajutor financiar (73 – 384) Pentru acest obiectiv însemnat de investiþii, nu au fost publicate oficial informaþii privind:
  • volumul fondurilor româneºti, folosit pentru acest obiectiv;
  • volumul ºi felul fondurilor primite de la U.R.S.S., în scopul executãrii canalului respectiv ;
  • efectivele de: militari, salariaþi, voluntari, de arestaþi, care au fost folosite la aceastã lucrare;
  • motivarea sistãrii ºi apoi a renunþãrii la obiectivul în cauzã;
35 – În C.A.P.- uri, în anii 1956 – 1958, organele de specialitate din Ministerul Agriculturii, au valorificat peste 800.000 de cabaline, prin uciderea ºi mãcinarea acestora ºi administrarea ca proteina nobilã în hrana porcinelor ºi pãsãrilor din crescãtorii ( 73-106 ), neexistând informaþii oficiale nici pentru:
  • motivarea prezentatã de ministrul agriculturii pentru distrugerea inventarului viu în cauza;
  • motivarea aprobãrii transmisã de preºedintele Consiliului de miniºtrii, privind uciderea cabalinelor existente în patrimoniul G.A.C.
  • efectivele de cabaline omorâte, pe judeþe;
36 – În ziua de 25 iunie 1958, ultimii 35.000 de militari sovietici au plecat din România (66-114) fiind supuse secretului de stat ºi urmãtoarele informaþii:
  • efectivul mediu al militarilor sovietici care au rãmas în þara noastrã, pânã la încheierea Tratatului de Pace de la Paris la 10 februarie 1947;
  • efectivul mediu al militarilor sovietici care au rãmas în România pânã la 25 iunie 1958;
  • costurile suportate de statul nostru pentru întreþinerea armatei sovietice în perioada 23 august 1944 – 25 iunie 1958;
  • temeiul legal ºi conþinutul acestuia, referitor la întreþinerea unei pãrþi din armata sovieticã, de cãtre þara noastrã dupã terminarea rãzboiului;
37 – În primãvara anului 1962 a fost terminatã acþiunea politicã de colectivizare a agriculturii ºi a satelor româneºti (69-116) Despre modul de înfãptuire de cãtre regimul comunist a programului sãu de proletarizare a þãranilor, nu exista informaþii oficiale nici pentru:
  • numãrul de gospodarii þãrãneºti care au fost înscrise în formaþii colective, cu membrii de familie, cu suprafeþe de teren, pe judeþe
  • numãrul gospodãriilor din judeþele respective, care nu s-au înscris la C.A.P. – uri cu suprafaþa lor de teren.
38 – Conducãtorul statului nostru, Gheorghiu – Dej, l-a convocat în ziua de 21 octombrie 1964 pe ambasadorul U.R.S.S. ºi i-a cerut retragerea consilierilor din þara noastrã. Consilierii în cauzã, au pãrãsit România la sfârºitul anului 1964 (66-121 ), rãmânând cu caracter secret ºi urmãtoarele pãrþi componente:
  • numãrul mediu anual înregistrat pentru consilierii sovietici ºi a membrilor lor de familie care au venit în perioada 1944 – 1964 ;
  • instituþiile statului nostru, pe lângã care ºi-au desfãºurat activitatea;
  • numãrul locuinþelor care au fost puse la dispoziþia consilierilor în cauzã;
  • costurile suportate de þara noastrã pentru întreþinerea acestor specialiºti sovietici;
  • rezultatele deosebite, concrete, obþinute de þara noastrã, ca urmare a activitãþii depuse de consilierii respectivi;
39 – Primul anuar statistic al României dupã al doilea rãzboi mondial, a fost publicat abia în anul 1957, cu o componentã incompletã de informaþii, realitate care a fost provocatã ºi prin:
  • neincluderea recensãmântului populaþiei efectuat la începutul anului 1945;
  • neincluderea în acest anuar statistic a numãrului de întreprinderi industriale de stat ºi a celor cooperatiste, care au existat în þara noastrã în timpul rãzboiului ºi nici a celor care au existat în perioada 1945 -1947,
  • anularea obligaþiei de publicare oficialã a informaþiilor privind comerþul exterior exercitat în perioada 1941-1944 ºi în perioada 1945-1956 cu nominalizarea: – produselor exportate, volumul acestora ºi þãrile cumpãrãtoare, – cât ºi a produselor aduse din exterior, volumul acestora ºi þãrile furnizoare;
  • pãstrarea secretului asupra activitãþii ºi a realizãrilor obþinute de cãtre instituþiile: poliþie, securitate ºi justiþie.
40 – În regimul comunist instaurat în România, puterea supremã a fost deþinutã de fapt de formaþia politicã care a fãcut parte din Nomenclaturã . Membrii comitetului central, funcþionarii superiori de partid, au ocupat principalele funcþii, constituind marea Nomenclaturã (15-263 ), neexistând pânã în prezent cunoscute informaþii nici pentru:
  • identitatea comuniºtilor care au fãcut parte din Nomenclatura respectivã în perioada 23 august 1944 – 19 martie 1965;
  • funcþiile deþinute de aceºtia în aparatul politic ºi în statul comunist;
  • volumul drepturilor bãneºti de care a beneficiat formaþia nomenclaturistã în perioada respectivã;
  • rezultatele deosebite obþinute de activiºtii respectivi, în direcþia: refacerii gospodãriilor þãrãneºti, a întãririi învãþãmântului, administrarea corectã a bogãþiilor naþionale ºi pentru întoarcerea prizonierilor romani din U.R.S.S.
  • componenta etnicã a formaþiilor din Nomenclaturã, pe instituþii politice ºi administrative.
41 – Membrii Securitãþii au fost selecþionaþi în perioada 1948 – 1964 din pleava societãþii româneºti, adicã din:
  • – criminali, tâlhari, hoþi;
  • – bolnavi psihic, ºi
  • – vagabonzi, coordonaþi de agenþi sovietici. (16-265)
În cazul organizãrii ºi funcþionarii Securitãþii în perioada respectivã nu exista informaþii oficiale nici pentru:
  • efectivele cadrelor de conducere ºi a celor de execuþie ale Securitãþii, pe ani;
  • efectivele de securiºti cu antecedente criminale, tâlharii, hoþii, bolnavi psihic ºi vagabonzi, pe ani;
  • motivarea oficialã a preluãrii indivizilor respectivi, în instituþia represivã nou creatã;
  • efectivul agenþilor sovietici care au coordonat formaþiile securitãþii române, obiectivele programate ºi cele realizate de aceºti agenþi;
  • volumul fondurilor bãneºti ºi materiale utilizate de securitate în perioada 1948 – 1964.
42 – În perioada 1953 -1973 au plecat din România, în special în Israel, peste 400.000 de evrei. (15-352) În Monitorul Oficial I Nr. 114/ 13 februarie 2008, a fost publicatã Hotãrârea de Guvern Nr. 130 prin care au fost declasificate ºi 46 Hotãrâri ale Consiliului de Miniºtri din anii 1961 – 1965 cu urmãtoarele componente, fãrã identitatea persoanelor respective:
  • – renunþarea la cetãþenia românã unui numãr de 14779 solicitatori, cuprinºi în 34 H.C.M.-uri
  • – retragerea cetãþeniei române cu douã H.C.M.-uri pentru 56 de cazuri;
  • – acordarea cetãþeniei cu ºapte H.C.M.-uri, la un numãr de 1076 indivizi care au stat în þara noastrã fãrã cetãþenie românã;
  • – acordarea cetãþeniei române pentru 345 solicitanþi, cuprinºi în trei H.C.M.-uri.
Pentru cunoaºterea realitãþii demografice din þara noastrã sunt necesare mãcar urmãtoarele informaþii oficiale:
  • efectivele evreilor care au renunþat la cetãþenia românã în perioada comunistã 1944 -1964 ºi în perioada 1965 -1989, pe localitãþi;
  • nominalizarea celor care au stat în România fãrã cetãþenie ºi funcþiile care au fost îndeplinite de aceºtia, pe localitãþi;
  • nominalizarea celor cãrora li s-a retras cetãþenia românã ºi faptele comise de dânºii;
  • motivarea pãrãsirii þãrii de cãtre evrei, dupã consolidarea regimului de exploatare comunistã în Români;
43 – La începutul anului 1960, conducerea comunistã a impus þãrii noastre modificãri de fond în structura administrativã. În urma acestor modificãri, au fost desfiinþate unele judeþe, iar altora li s-a schimbat denumirea istoricã care au fost recunoscute ºi dupã primul rãzboi mondial, cum au fost cazurile din:
  • Moldova, unde la cele 16 judeþe au fost fãcute 9 modificãri în denumirea acestora, modificãri prin care au fost înlãturate ºi istoricele nume: Baia, Câmpulung, Covrului, Fãlciu, Putna, Tutova, etc.;
  • Muntenia – în cadrul celor 11 judeþe, au fost efectuate 3 înlocuiri de nume, din care: denumirea de Muscel ºi cea de Vlaºca;
  • Oltenia, a fost operatã cu o singurã înlocuire de nume: – judeþul Romanaþi.
  • Transilvania, la cele 23 de judeþe au fost efectuate 10 înlocuiri de nume printre care: Ciuc, Fãgãraº, Târnava – Micã, Târnava – Mare, Trei Scaune, etc.;
În cazul înlãturãrii denumirilor istorice, în cauzã, nu exista explicaþii oficiale, nici pentru:
  • înlãturarea denumirii judeþelor respective;
  • atitudinea conducerii Academiei R.P.R. ºi a secþiei sale de istorie, faþã de eliminarea denumirii judeþelor în cauzã.
SURSA INFORMAÞIILOR
Nr. crt. Titlu Pag. Autor Editura Anul
1 Istoria Parlamentului ºi a vieþii parlamentare în România 143, 185, 189, 194, 456, Editura academiei R.S.R. Bucureºti 1983
2 Istoria loviturilor de stat in România, volumul I 232, 239, 336 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006
3 Constituþia din 1923 În dezbaterea contemporanilor 25,81,443 Humanitas, Bucureºti 1990
4 O istorie sincerã a poporului român 262, 279, 282, 307, 332, 333, 348, 359, 360, 466, 467 Florin Constantin Univers Enciclopedie Bucureºti 1997
5 Casa Regalã – volumul I – 1866-1900 17,18,65,129 Arhivele Naþionale ale României Bucureºti 2003
6 Burghezia românã 126, 131, 134, 218 Stefan Zeletin Humanitas Bucureºti 1991
7 Opere economice 367 P.S. Aurelian Editura Academiei R.S.R. 1967
8 Istoria loviturilor de stat în România volumul II 124, 127, 176, 188, 211, 214, 232, 237, 246, 312, 313, 314, 316, 322, 324, 327, 380 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006
9 De ce a fost sacrificat Eminescu ? 93, 94, 97 Theodor Codreanu Editura ’’Grigore Tãbãcaru’’ Bacãu 2001
10 Studii 489, 530 G. Zane Editura Eminescu 1980
11 Rãscoala þãranilor de la 1888 10, 152 Constantin Corbu Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã Bucureºti 1978
12 Istoria Dreptului Românesc volumul I 172 Editura Academiei R.S.R. Bucureºti 1980
13 Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea intai 255, 308 Editura Academiei R.S.R. Bucureºti 1984
14 Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea a doua 183, 233 Editura Academiei R.S.R. Bucureºti 1987
15 Neam fãrã noroc – sau blestemul lui Zamolxe 98, 110, 164, 178, 191, 209, 236, 247, 255, 263, 264, 265, 352 Alexander E. Ronnett Editura Vicovia Bacãu 2008
16 Stenogramele ºedinþelor Consiliului de miniºtri – Guvernarea Ion Antonescu volumul I 191, 206, 538 Arhivele Naþionale ale României Bucureºti 1997
17 Casa Regalã volumul II – 1901-1930 205, 207, 216, 262, 280 Arhivele Naþionale ale României Bucureºti 2004
18 Relaþiile agrare ºi miºcãri þãrãneºti în România 196, 558, 572, 585 Institutul de Istorie ’’N. Iorga’’ al Academiei R.S.R. Editura Politicã 1967
19 Reforma agrarã din 1921 în România 146, 231, 307, 342, 352 D. Sandu Editura Academiei R.S.R. Bucureºti 1975
20 Sub trei dictaturi 42 Lucretiu Pãtrãºcanu Editura Politicã Bucureºti 1970
21 Pentru legionari volumul I 20, 21, 28, 97, 114, 235, 273, 322, 364 Corneliu Zelea Codreanu Editura Scara Bucureºti 1999
22 România, cu ºi fãrã Antonescu 209, 291, 293, 335 Gheorghe Buzatu Editura Moldova Iaºi 1991
23 Magazinul istoric 24 octombrie 2008
24 Amorurile principelui Carol de Hohenzolern Gabriel Perrenii Editura Omnes 1971
25 Armata, mareºalul ºi evreii 52, 59, 105, 166, 201, 448, 449, 484 Alex Mihai Stoenescuv Rao International Publishing Company 1998
26 Casa Regalã volumul III – 1930-1937 77, 113, 144, 178 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureºti 2005
27 Istoria loviturilor de stat în România volumul III Cele trei dictaturi 13, 121, 122, 123, 139, 142, 256, 311, 398, 399, 538, 539, 543, 553, 562, 660, 661, 669, 671, 672, 674 Alex Mihai Stoenescu Rao International Publishing Company 2006
28 Viaþa economicã ºi politicã a României 1933-1938 100, 130, 131, 282 Emilia Sonea  Gavrilã Sonea Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã Bucureºti 1978
29 România în perioada revoluþiilor naþionale din Europa (1919 – 1944) – Miºcarea legionarã 44, 81, 102, 103, 112, 118 Michele Rallo Sempre Bucureºti 1999
30 Viaþa politicã ºi procesul lui Iuliu Maniu volumul I 129, 130, 262 Cicerone Ioanitoiu Bucureºti 1997
31 Viaþa politicã din România 1918 – 1944 150 Ioan Scurtu Editura Albatros Bucureºti 1982
32 Era Libertãþii Statul Naþional Legionar volumul I 102, 113, 116, 121, 201 Horia Sima Editura Gordian Timiºoara 1995
33 Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu (mai 1938) 223, 224, 225, 226 Kurt W. Treptow – Gheorghe Buzatu – Iaºi 1994
34 Istoria Gãrzii de Fier 1919 – 1941 Mistica Ultranationalismului 10, 11, 261, 283, 292 Francesco Veiga Humanitas Bucuresti 1993
35 Miºcarea legionarã – în texte originale ºi imagini 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210 Editor Lucian Borleanu Editura Lucman Bucureºti
36 Legiunea ’’Arhanghelul Mihail’’ 208 Armin Heinen Editura Humanitas Bucureºti 1999
37 Destinul Miscarii Legionare 72, 73, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84 Stefan Aparaschivei Editura Gama 1996
38 Casa Regalã volumul IV – 1938-1947 VIII, X, 106, 240 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureºti 2006
39 Capitalul strain in societatile anonime din Romania, in perioada interbelica 118 Constantin Bogdan – Adrian Platon Editura Academiei R.S.R. Bucureºti 1981
40 Casa Regalã ºi afacerile cu devize 1935 – 1940 volumul IV 26, 97 Costin Murgescu Editura Academiei R.S.R. Bucureºti 1970
41 Garda de Fier – organizaþie teroristã de tip fascist 62, 63, 131 Mihai Fatu – Ion Spalatelu Editura Politicã Bucureºti 1980
42 Istoria politicã ºi militarã a razboiului României contra Rusiei Sovietice 58 General Platon Chirnoaga Editura Fides Iaºi 1997
43 Era libertãþii – Statul Naþional Legionar volumul II 76, 82, 116, 119, 125, 126, 129, 131 Horia Sima Editura Gordian Timiºoara 1995
44 Evreii sub regimul Antonescu 77, 311, 312, 335 Radu Ioanid Editura Hasefer a F.C.E.R. Bucureºti 1997
45 Arhivele totalitarismului 32 Revista Institutului Naþional pentru studiul totalitarismului Anul I № 1/1993
46 Legionarii noºtri 178, 179 Ion Coja Editura Kogaion Bucureºti 1997
47 Stenogramele ºedinþelor Consiliului de Miniºtri – Guvernarea Ion Antonescu volumul II 58, 181, 359, 755 Arhivele Naþionale ale României Bucureºti 1998
48 Noica ºi Miºcarea Legionarã 256 Sorin Lavric Humanitas Bucureºti 2007
49 Mareºalul Antonescu ºi Catastrofa României 108, 171 Eduard Mezincescu Editura Artemis Bucureºti 1993
50 Evreii sub regimul Antonescu 48 Radu Ioanid Editura Hasefer Bucureºti 1997
51 Hitler, regele Carol ºi mareºalul Antonescu – Relaþiile româno-germane 1938 – 1944 271, 279, 280, 285 Andreas Hillegruber Humanitas Bucureºti 1994
52 Procesul lui Ion Antonescu 178, 196, 477 Editura Eminescu 1995
53 Stenogramele ºedinþelor Consiliului de Miniºtri – Guvernarea Ion Antonescu volumul IX 27, 42, 429 Arhivele Naþionale ale României Bucureºti 2006
54 Preliminarii politico – diplomatice ale insurecþiei române din august 1944 92, 133, 461, 462, 464, 468, 478, 479 A. Simion Editura Dacia Cluj 1979
55 Monitorul Oficial № 299 17-XII-1941
56 Stenogramele ºedinþelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul III 381, 433 Arhivele Naþionale ale României Bucureºti 2001
57 Stenogramele ºedinþelor Consiliului de Miniºtri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VII 250 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureºti 2003
58 Stenogramele ºedinþelor Consiliului de Miniºtri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VIII 625 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2004
59 Stenogramele ºedintelor Consiliului de Miniºtri – Guvernarea Ion Antonescu volumul X 518 Arhivele Naþionale ale Romaniei Bucureºti 2007
60 Jurnal 151 Constantin Sanatescu Editura Humanitas Bucureºti 1993
61 23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul III XXI Direcþia Generalã a Arhivelor Statului Centrul de studii ºi cercetãri de istorie ºi teorie militarã Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã Bucureºti 1985
62 23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul IV 542 Direcþia Generalã a Arhivelor Statului Centrul de studii ºi cercetãri de istorie ºi teorie militarã Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã Bucuresti 1985
63 Stenogramele ºedinþelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul V 226 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureºti 2005
64 România ca o pradã 305, 315 Radu Theodoru Editura Alma
65 România la cumpãna istoriei 308, 309, 357, 385, 386 Ion Suta Editura Enciclopedicã Bucureºti 1991
66 România sub regimul comunist 26, 31, 54, 114, 121, 179 Dennis Deletant Biblioteca Sighet, Fundatia Academia Civica Bucureºti 1997
67 Mari crime împotriva naþiunii române – Contribuþia unor minoritãþi naþionale la bolºevizarea României 30, 32, 33, 34, 76, 77, 78, 79, 85, 88, 89 Neagu Cosma Bravo Pres 1995
68 Sovietizarea României – Percepþii angro-americane 1944 – 1947 106 Ion Chiper – Florin Constantin – Adrian Pop Iconica Bucureºti 1993
69 Dezvoltarea economicã a României 1944 – 1964 26, 116 Academia R.P.R. – Institutul de cercetãri economice Editura Academiei R.P.R. Bucureºti 1964
70 Monitorul Oficial № 33 din 10 februarie 1945 1945
71 Monitorul Oficial № 128 din 5 iunie 1946 1946
72 Anul 1948 – instituþionalizarea comunismului 509, 512, 514 – 519, 832 – 839 Fundaþia Academia Civicã 1998
73 Instaurarea comunismului – Între rezistenþã ºi represiune 06, 213 – 278, 384, 434 Fundaþia Academia Civicã 1995
74 Buletinul Oficial al R.S.R. № 1 din 21 august 1965 1965
75 Anii 1973 – 1989 Cronica unui sfarºit de sistem 152, 831 Analele Sighet – 10 Fundaþia Academia Civicã 2003
76 Buletinul Oficial I , № 39 din 1 decembrie 1989
77 Jurnalul fericirii 34, 82, 107, 151, 286 N. Steinhardt Editura Dacia Cluj 1991
78 Buletinul Oficial I , № 13 din 18 aprilie 1989 1989
79 Buletinul Oficial I , № 38 din 30 noiembrie 1989 1989
80 Buletinul Oficial I , № 18 din 2 aprilie 1989 1989
81 Buletinul Oficial I , № 62 din 7 decembrie 1989 1989
82 Anuarul statistic al României – 1990 105, 630 – 645 Comisia naþionala pentru statisticã 1990
83 H.C.M. № 1557/1973 1973
84 H.C.M. № 73/1975 1975
85 H.C.M. № 76/1975 1975
86 H.C.M. № 189/1976 1976
87 Decretul № 358/1976 1976
88 Decretul № 322/1979 1979
89 Decretul № 220/1976 1976
90 Politice 63 H.R. Patapievici Humanitas Bucureºti 1997
91 Treptele tranziþiei spre capitalism 36, 37 Silviu Brucan Nemira 1999
92 Stâlpii noii puteri în România 144 Silviu Brucan Nemira 1996
93 Pagini inedite din istoria dreptului vechi românesc 30, 153 – 203 Andrei Radulescu Editura Academia Românã Bucureºti 1991
94 Echipa de sacrificiu – Din culisele guvernãrii postrevoluþionare 5.I.1990 – 5.II.1991 16, 69, 70, 115 Editat de ’’România azi’’ S.A. Bucureºti 1992
95 România: revoluþia încâlcitã 175, 176 Nestor Rates Editura Litera Bucureºti 1994
96 Revoluþia trãitã 58 Ion Iliescu Editura redacþiei publicaþiilor pentru strãinãtate 1995
97 Monitorul Oficial II – Dezbateri Parlamentare Senat № 205 din 10 noiembrie 1995 – Senat
98 Cuget Ortodox № 9 (anul II) iulie – august 2009 15 Editat de Mãnãstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 2009
99 Cuget Ortodox № 8 (anul II) mai – iunie 2009 4 Editat de Mãnãstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 2009
100 Dicþionarul enciclopedic român volumul II D –J 210 Editura Politicã Bucureºti 1964
101 Garda de Fier, în ancheta Tribunalului de la Nürberg 7 Mihail Fotin Enescu Fundatia culturalã ‚„Buna Vestire” Sibiu 1996
102 Geneza revoluþiei române de la 1848 39, 43 Gheorghe Platon Editura Junimea 1980
103 Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria 27, 45, 102, 128, 129, 130, 158, 166, 167, 267 Dr. N. C. Paulescu Bucureºti 1913
104 Scrieri politice 344, 382, 395, 424, 456, 502 C. Rãdulesc Motru Editura Nemira 1998
105 România – la cumpãna istoriei 374, 381, 386, 387 Ion Suta Editura ªtiinþificã 1991
106 Naþionaliºti, antinaþionaliºti, O polemicã cu publicisticã româneascã 35, 87, 96, 105, 106, 116, 117, 172 Gabriel Andreescu Polirom Iaºi 1996
107 Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii 3, 4, 32, 70, 110, 113, 124, 133, 134, 137, 139, 140 Consiliul Naþional de acþiune împotriva Corupþiei ºi Crimei Organizate „Cartea Albã a crimei organizate ºi a corupþiei” 1998 1998
108 O. U. G. Nr. 21/ 20.V.1997 Legea Nr. 140/24. VII.1997 1997
109 Legea Nr. 271/ 29.V.2001 2001
110 Razboiul nevãzut III&mbsp;Politica Filo-Sionistã a României În faþa Europei ºi a lumii editia a-II-a 75, 376, 398 Cornel Dan Nicolae Carpathia Cartea Secretã 2006
111 Constituþia României Articolele: 82, 90, 108, 109
112 Naþionalism – sau Democraþie 150, 179 Aurel C. Popovici Editura Albatros Bucureºti 1997
113 Neoiobãgia Studiu economico- sociologic al problemei noastre agrare 33 C. Dobrogeanu- Gherea Editura Librãriei Socec Bucureºti 1910
114 Democratia hienelor Spionaj, sange si teroare 4, 28 Colonel (R) Florian Garg Editura „Obiectiv” Craiova 2002
115 Contribuþia unor minoritãþi naþionale la bolºevizarea României 6, 7 Neagu Cosma Editura Bravo Press 1996
A Armistiþiul din 1944 si implicaþiile lui 8, 9 Cornel Coposu Editura Gandirea Romaneasca Bucureºti 1990
B Anuarul Statistic al Romaniei 1937-1938 1937-1938
116 Istoria Bisericii Ortodoxe Române Pr. Prof. Dr. Mircea Pãcurariu Editura Episcopiei Dunãrii de Jos Galaþi 1996
Cititi va rog si: Romania – incotro? (partea 1) Romania – incotro? (partea 2) Romania – incotro? (partea 3) Romania – incotro? (partea 4)]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer