Bogdan Cojocaru

Prin achiziþiile de obligaþiuni ºi inundarea cu lichiditãþi a pieþei interbancare BCE ajutã clar þãrile cu probleme de finanþare din zona euro ºi a prevenit o nouã crizã financiarã, însã unul din efectele acestor mãsuri, creditul ieftin, alimenteazã un boom imobiliar în Europa de Nord. Implozia unei astfel de bule a aruncat Spania în pragul bailout-ului. În alte pãrþi ale lumii, bãncile centrale iau mãsuri pentru a proteja economiile de efectele nocive ale sutelor de miliarde de dolari noi cu care SUA, prin Rezerva Federalã, vrea sã-ºi stimuleze propria economie. Un prim exemplu ar fi Germania, cea mai mare economie europeanã, unde piaþa imobiliarã a început sã se “încingã” în urmã cu doi ani, dupã ce în primii zece ani de existenþã ai euro a hibernat. Anul trecut preþurile au crescut cu 5,5%, potrivit datelor Bundesbank. În unele oraºe precum Münich ºi Hamburg preþurile au înregistrat creºteri de douã cifre în ultimii doi ani. În Austria, preþul locuinþelor creºte cu viteza sunetului Însã Austria este þara europeanã cu cea mai rapidã creºtere a preþurilor activelor imobiliare, de 11% în cel de-al doilea trimestru. La nivel mondial, doar în Brazilia avansul este mai rapid. În Belgia, preþurile locuinþelor raportate la chirii ºi venituri au fost anul trecut cele mai mari din zona euro. În afara uniunii monetare, în Suedia, apartamentele s-au scumpit cu 150% în ultima decadã. Pe de altã parte, în Danemarca ºi Olanda piaþa imobiliarã este pe traiectorie de prãbuºire. Preþurile activelor imobiliare olandeze s-au redus cu 15% dupã 2008, anul în care au atins maximul. Dacã în cazul Germaniei analiºtii spun cã bula care se creeazã este gestionabilã, în þãrile scandinave situaþia este mai îngrijorãtoare. În Suedia, creditarea ipotecarã a crescut cu 86% între 2006 ºi 2011, iar gospodãriile din Danemarca au cea mai mare datorie din lume raportatã la venitul disponibil, de 310% în 2010. O mare parte din aceastã datorie este ipotecarã. Economiile mai mici îºi protejeazã monedele ªi alte zone ale lumii au probleme cu asaltul investitorilor, care cautã active ce asigurã câºtiguri mai mari decât cele din zona euro ºi SUA, unde dobânzile sunt foarte reduse. Pentru a contracara valul, bãncile centrale, de la cea din Turcia la cea din Brazilia, iau mãsuri pentru a menþine, pe de o parte, propriile dobânzi scãzute, iar pe de alta pentru a preveni aprecierea monedelor. O monedã mai slabã face ca exporturile unei þãri sã fie mai ieftine, însã are efectul invers pentru exporturile altui stat. Unii analiºti ºi chiar oficiali, mai ales din Brazilia ºi China, au atenþionat cã programele de relaxare cantitativã lansate de banca centralã a SUA au ca scop exact deprecierea dolarului. Fed este deja la cea de-a treia rundã, anunþatã sãptãmâna trecutã. În aceste condiþii, banca centralã a Turciei a redus marþi dobânda de politicã monetarã mai mult decât s-a anticipat, iar banca centralã a Braziliei a intervenit, luni, pe piaþa valutarã pentru a preveni aprecierea monedei naþio­nale, realul. Dupã anunþarea deciziei Fed, realul s-a apreciat cu 0,7%, dar a încheiat ºedinþa de tranzacþionare de miercuri în urcare cu 0,3%, comparativ cu aceeaºi zi a sãptãmânii anterioare. Totodatã, în ultima sãptãmânã peso-ul mexican s-a apreciat cu 2,7%, în timp ce zlotul, moneda Poloniei ºi wonul, moneda Coreei de Sud, au urcat cu 4,3%, respectiv 1,6%. În timpul celui de-al doilea program de relaxare cantitativã al Fed, de 600 miliarde dolari, dolarul s-a devalorizat semnificativ faþã de majoritatea monedelor. Un index al monedei americane realizat de The Wall Street Journal, care mãsoarã valoarea dolarului în raport cu un coº valutar, a scãzut cu 18% în 13 luni începând cu iunie 2010. Programul s-a încheiat în vara urmãtoare. Revenirea economiilor ar putea veni cu veºti rele Unii analiºti apreciazã cã datoritã încetinirii, aparente, a economiei globale, îngrijorãrile legate de inflaþia sau bulele speculative pe care injecþiile de lichiditãþi ale marilor bãnci centrale le-ar putea crea ar trebui trecute pe plan secund. Însã dacã activitatea economicã îºi revine, îngrijorãrile ar putea deveni întemeiate. Prima care a dat anul aceata startul freneziei lichiditãþilor este BCE. La începutul lunii instituþia a anunþat cã va achiziþiona, nelimitat, obligaþiuni ale þãrilor cu probleme din zona euro. Banca a mai fãcut astfel de achiziþii în trecut. Acum însã statele care vor sã fie sprijinite trebuie sã accepte acorduri de asistenþã financiarã cu ESM, fondul permanent de bailout al zonei euro, ceea ce presupune implementarea unor mãsuri de austeritate. BCE a injectat, de asemenea, aproape 1.000 miliarde euro pe piaþa interbancarã pentru a preveni o nouã crizã financiarã. Preºedintele Bundes­bank, Jens Weidmann, comparã banii ieftini cu care BCE hrãneºte pieþele cu un drog, doarece aceºtia ar putea face guvernele ºi bãncile dependente de lichiditatea oferitã de bancã. Apoi a urmat Fed, care va cheltui în fiecare lunã 40 miliarde dolari pe obligaþiuni ipotecare pânã când condiþiile de pe piaþa muncii se vor îmbunãtãþi “semnificativ”. Pe lângã “hazardul moral” – adicã încurajarea unor conduite riscante – pe care l-ar putea crea, spun analiºtii, noua rundã de relaxare cantitativã s-ar putea dovedi la fel de insuficientã pentru stimularea economiei cum au fost ºi cele anterioare. Nevoia sutelor de miliarde de dolari create electronic de Fed ar putea atrage atenþia pieþelor asupra slãbiciunilor economiei americane ºi a faptului cã programele de relaxare cantitativã împreunã cu cele 800 miliarde dolari în stimulente fiscale au produs cea mai slabã revenire economicã de dupã Marea Depresiune, noteazã CNBC. “Cea mai recentã acþiune a Fed ar putea ajuta marginal economia, dar va continua sã erodeze încrederea”, a afirmat Jim Paulsen, analist la Wells Capital Management. Banca Japoniei ºi-a extins programul de achiziþii de obligaþiuni din piaþã cu 10.000 miliarde yeni, echivalentul a 126 miliarde dolari, pentru a evita contracþia economiei. Schema de relaxare cantitativã a instituþiei a ajuns astfel la 55.000 miliarde yeni. Banca a lansat ºi un fond de 25.000 miliarde yeni pentru creditarea ieftinã a bãncilor. Cum funcþioneazã programul de ajustare cantitativã al Fed ºi cine beneficiazã Fed sperã cã prin cumpãrarea obligaþiunilor ipotecare vor reduce povara datoriilor care apasã pe bãnci, încurajând astfel creditarea. Companiile, având acces mai facil la finanþare, ar urma sã creeze locuri de muncã. De asemenea, achiziþiile de datorii ar reduce randamentele ºi ar majora preþurile, ceea ce ar determina investitorii sã se îndrepte cãtre obligaþiuni ale companiilor. În acest fel s-ar reduce costurile de finanþare ale afacerilor. Analiºtii avertizeazã cã, aºa cum a fost cazul programelor anterioare, marii câºtigãtori ai acestei din urmã runde vor fi investitorii bogaþi. Printre aceºtia se numãrã PIMCO, cel mai mare fond de obligaþiuni din lume, DoubleLine Capital ºi TCW. Aceste fonduri au achiziþionat masiv obligaþiuni ipotecare cu mult înainte ca Fed sã-ºi anunþe intenþiile, potrivit Thomson Reuters. sursa: zf.ro  ]]>