„Otomania”, interesul în masã pentru tot ceea ce este legat de Imperiul Otoman, a devenit un curent nou din Turcia ultimilor ani. Fenomenul nu este reflectat doar prin popularitatea crescutã a serialelor de televiziune precum „Secolul magnific”, care evocã viaþa sultanului Suleyman Magnificiul ºi a haremului sãu. De asemenea, acest curent este vizibil ºi în creºterea vânzãrilor de cãrþi de istorie referitoare la Imperiul Otoman, a bijuteriilor realizate în stilul acelei perioade, a vizitelor la muzee, a restaurãrii clãdirilor otomane ºi a caligrafiei. Deºi toatã nebunia ar avea ºi o anumitã dimensiune comercialã, moºtenirea otomanã a Turciei poate fi un punct de referinþã în cadrul strategiilor proactive ale politicilor diplomatice din regiune, a extinderii pieþelor ºi a depãºirii diviziunilor interne din cadrul societãþii. Conform celor spuse de Zeynep Ertug, profesor de istorie ºi culturã otomanã la Universitatea din Istanbul, existã douã mari surse care genereazã acest interes sporit. „Prima este cãutarea unei identitãþi de cãtre o societate profund impregnatã de culturã europeanã, iar cea de-a doua este cã burghezia actualã, devenind din ce în ce mai bogatã, a devenit foarte interesatã de stilul de viaþã aristocratic”. Cu toate acestea, experþii nu vãd acest curent ca o miºcare de îndepãrtare de la ideologia kemalistã a unui stat care a cãutat sã se rupã de trecutul otoman, la începutul erei republicane. Mai degrabã, aceste tendinþe sunt o reflectare a schimbãrilor de percepþie a populaþiei faþã de cultura otomanã. Dupã cum explicã ºi profesorul Emre Alkin de la Universitatea Kemerburgaz, pânã de curând, oamenii au fost învãþaþi cã Imperiul Otoman era doar o formã de organizare statalã. „Cu toate acestea, în ciuda tuturor omisiunilor forþate ºi a aspectelor uitate intenþionat, a devenit evident pentru toþi cã ideologia otomanã era de fapt o culturã de viaþã, ce acoperea un domeniu larg, de la haine la stil de viaþã cotidian ºi de la bucãtãrie la bijuterii ºi decoraþiuni”, a declarat el pentru SETimes. „De fapt, multã vreme, oamenii erau stânjeniþi de faptul cã trecutul lor era discreditat. Acum, ei sunt bucuroºi sã afle cã acest trecut nu era chiar aºa de rãu; ba dimpotrivã, a fost magnific”, a spus Ertug. Cu toate acestea, perioada otomanã nu poate fi perceputã ca un întreg monolitic, ci mai degrabã ca fiind formatã din stadii diferite, unele glorioase, altele marcate de înfrângeri. Astfel, oamenii pot fi mândri doar de anumite perioade din trecutul lor otoman, care poartã dupã sine ºi o anumitã nostalgie. „Pe termen lung, se pot naºte frustrãri la întrebãri precum: ªi atunci, de ce s-a încheiat o perioadã atât de glorioasã?”, a spus istoricul Ahmet Kuyas de la Universitatea Galatasaray. În timp ce anumiþi experþi, precum Kuyas, considerã aceastã tendinþã ca fiind maturizarea unor interese ce s-au tot dezvoltat în ultimele trei-patru decenii, alþii o considerã o dimensiune superficialã. „Deºi interesul în istoria Imperiului Otoman nu a fost niciodatã întrerupt, tendinþele actuale sunt mai degrabã superficiale, atunci când ne gândim la nuvelele din trecut care vorbeau despre Imperiul Otoman ca fiind o moºtenire politicã”, a declarat Selim Kuru, profesor asociat de Studii turceºti ºi otomane de la Universitatea din Washington. Pentru Kuru, interesul manifestat faþã de serialele de televiziune, designul produselor din magazine ºi a publicaþiilor vizuale, este doar o manierã de revitalizare a pieþelor locale ºi internaþionale ale Turciei. „Acest interes recent faþã de tot ceea ce este otoman poate fi explicat, mai degrabã, prin faptul cã acest subiect a dobândit o foarte mare valoare în cadrul economiei de piaþã”, a explicat el. Dupã pãrerea lui Kuru, acest interes pentru obþinerea de profit este dãunãtor lucrãrilor istorice din ultimii ani, susþinute de academicieni, cercetãtori ºi artiºti. Cu toate acestea, moºtenirea otomanã poate oferi Turciei un punct de referinþã în dezvoltarea politicilor externe ºi în depãºirea problemei de identitate. Adjunctul AKP Kayseri, Pelin Gundes Bakir, a declarat cã Imperiul Otoman era un creuzet de identitãþi ºi religii din Balcani ºi din Orientul Mijlociu. „Imperiul Otoman era un centru de toleranþã, pace ºi stabilitate politicã, pe toatã durata existenþei sale, care a durat aproape cinci secole, în Orientul Mijlociu ºi Balcani. Din acest punct de vedere, este logic ca modelul otoman sã ofere un punct de referinþã politicilor Turciei din Orientul Mijlociu ºi Balcani”, a declarat ea. „Istoria ne aratã clar cã Turcia are potenþialul de a juca un rol imens în urmãtorii ani, acela de a asigura pacea, stabilitatea ºi prosperitatea economicã, nu doar în Balcani, dar ºi în Orientul Mijlociu”, a spus Bakir. Cu toate acestea, noul interes faþã de moºtenirea otomanã nu este un curent imperialist, deºi este adesea denumit neo-otomanism. Mai degrabã, el este o consecinþã logicã a modificãrilor geopolitice ºi a nevoilor din perioada de dupã Rãzboiul Rece. Conform celor spuse de Kuyas, ceea ce este denumit pe nedrept neo-otomanism, este de fapt extinderea pe pieþele din imediata apropiere a Turciei. „Nu este o expansiune culturalã, ci o dorinþã de extindere economicã a propriului Lebensraum”. Mustafa Akyol, analist politic turc, de asemenea, nu considerã cã acest fenomen este o încercare neo-imperialistã. „Dimpotrivã, dacã este vãzutã într-o manierã rezonabilã, poate fi chiar o premizã bunã pentru legiuitorii þãrii”. Pentru Akyol, rememorarea legãturilor istorice cu Balcanii ºi Orientul Mijlociu „poate produce riscul supra-idealizãrii, dacã nu se face aºa cum trebuie”. În timp ce anumite persoane au interpretat politica proactivã a Turciei cãtre Orientul Mijlociu ca pe o îndepãrtare de Occident, Akyol nu vede interesul sporit faþã de moºtenirea otomanã a Turciei ca pe o respingere a Europei. „Imperiul Otoman era deja o parte importantã a politicilor europene, în baza alianþelor pe care le-a fondat cu puterile europene precum Franþa ºi Marea Britanie. Astfel, trecutul otoman nu poate exclude Europa, deºi drumul aderãrii Turciei la UE nu este unul atât de promiþãtor astãzi”, explicã Akyol. Poate cã cel mai important pentru stabilitatea localã este cã interesul crescut faþã de moºtenirea otomanã poate fi un pas pozitiv cãtre redescoperirea pluralismului din cadrul societãþii turceºti. „Cu alte cuvinte, trecutul otoman poate oferi societãþii referinþe importante pentru identificarea componentelor sale, precum populaþia kurdã sau populaþia non-musulmanã”, a adãugat el. sursa: SETimes]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap