Geniile pot fi împãrþite în douã mari categorii : malefice ºi benefice (nu ºtiu dacã acesta este cuvântul potrivit…), în funcþie de aportul adus umanitãþii ºi progresului ei. Personajul articolelor urmãtoare se înscrie cu toatã fiinþa ºi marele sãu IQ în prima categorie ! Pe numele sãu: Edward Louis Bernays, individul este foarte puþin cunoscut în þara noastrã. ªi pe nedrept sau din cauza intereselor de sub Steaua lui David, pentru cã el a fost una dintre cele mai diabolice persoane trãitoare pe acest pãmânt, iar efectele activitãþii sale se vãd ºi acum la tot pasul. Normal ar trebui admirat pentru inteligenþa sa, dar când îi descoperi rezultatele “muncii” nu poþi sã nu-l aºezi lângã un Stalin sau Hitler. Sunt exagerat de dur în aceastã afirmaþie ? Rãmâne ca dupã lectura urmãtoarelor rânduri, voi, dragi cititori, sã vã pronunþaþi… Edward L. Bernays (1891-1995) a fost un pionier în domeniul relațiilor publice și de propagandã, fiind descris în necrolog ca “pãrintele relațiilor publice“. Nãscut în 1891 în Viena din pãrinți evrei, Bernays a fost nepot dublu (?) al celebrului Sigmund Freud. Mama lui a fost Anna, sora lui Sigmund iar tatãl sãu a fost Ely Bernays, fratele soþiei lui Freud, Martha Bernays (un fel de cãsnicie între rude, nu ? dar la evrei totul este posibil ºi permis…). În 1892 familia s-a mutat la New York, unde a studiat la DeWitt Clinton High School. În anul 1912 a absolvit de la Universitatea Cornell, cu o diplomã în agriculturã, dar a ales jurnalismul ca prima sa carierã.. S-a cãsãtorit cu Doris E. Fleischman (mai trebuie menþionatã etnia ?) în 1922, o evreicã mare activistã în curentul feminist ºi membrã în “Lucy Stone League”, o grupare care activa pentru încurajarea femeilor spre a-ºi pãstra numele dupã cãsãtorie…  . Bernays, a lucrat pentru administraþia preºedintelui Woodrow Wilson, în timpul Primului Rãzboi Mondial la Comitetul pentru Informare Publicã, a fost foarte activ în promovarea ideii cã eforturile de rãzboi americane au vizat în primul rând la “aducerea democrației în toatã Europa”. Dupã rãzboi, el a fost invitat de Woodrow Wilson sã participe la Conferința de pace de la Paris în 1919. Surprins plãcut de gradul în care sloganul democrației a influențat publicului atât în state, cât și în strãinãtate, el s-a intrebat daca acest model de propagandã n-ar putea fi folosit ºi pe timp de pace. Datoritã implicațiilor negative legate de cuvântul “propagandã” folosit de germani în primul rãzboi mondial, el a promovat termenul de “relatii publice”. [6] Potrivit unui interviu la BBC cu fiica lui Anne, Bernays se temea cã “ei [americanii] ar putea vota foarte ușor pentru omul nepotrivit sau îºi doresc ceva greșit, astfel cã trebuie sã fie ghidaþi de sus”. Aceasta “orientare” a fost interpretatã de Anne în sensul cã tatãl ei a crezut, ideologic, într-un fel de “despotism luminat” . Eforturile depuse în relațiile publice (PR) de Bernays au contribuit la popularizarea teoriilor lui Freud în Statele Unite. Bernays de asemenea, s-a folosit în industria de PR de psihologie și alte științe sociale pentru a-ºi proiecta campaniile de persuasiune publicã. De altfel, el declara cã: “Dacã înțelegem mecanismul și motivele acþiunilor unui grup uman, nu este posibil sã controlãm și sã înregimentãm masele în funcție de voința noastrã fãrã ca acestea sã-ºi dea seama ? Practica recentã de propagandã a dovedit cã este posibil, cel puțin pânã la un anumit punct și în anumite limite.”  El a numit aceastã tehnicã științificã de manipulare a opiniei publice: “inginerie de consimțãmânt”. Bernays ºi-a inceput cariera ca agent de presã in 1913, fiind consilier de teatre, concerte și spectacole de balet. În 1917, președintele american Woodrow Wilson a fondat “Comitetul pentru Informare Publicã”. Bernays, a fost cooptat în echipã cu obiectivul de a influența opinia publicã spre susținerea participãrii americane în al doilea rãzboi mondial. În 1919 ºi-a deschis un birou de “Consilier de Relaþii Publice” în New York. Þine primul curs de Relații Publice la Universitatea din New York în 1923 ºi publicã prima carte despre relațiile publice, “Cristalizarea Opiniei Publice” în același an. Evreul Bernays a lucrat, cu un numãr foarte mare de clienți celebri, printre care: președintele Calvin Coolidge, Procter & Gamble, CBS, United Fruit Company, compania American Tobacco, General Electric, Dodge Motors, Health Service, etc. Dincolo de contribuția sa la campaniile publicitare pentru clienții sãi, Bernays a revoluționat domeniul relațiilor publice, prin combinarea presa tradiționale cu tehnici de psihologie și sociologie pentru a crea ceea ce se numeºte “știința reclamei agresive”. În celebra sa lucrare “Propaganda” (1928), evreul Bernays a susține cã manipularea opiniei publice este o parte necesarã a democrației: “Manipularea conștientã și inteligentã a obiceiurilor și opiniilor maselor este un element important într-o societate democraticã. Cei care manipuleazã acest mecanism nevãzut al societãții, constituie un guvern invizibil care este puterea realã a țãrii… Suntem guvernați, mințile noastre sunt modelate, gusturile noastre se formeazã, ideile noastre sunt sugerate, de oameni invizibili. Acesta este un rezultat logic al modului în care este organizatã societatea noastrã democraticã. Un numãr mare de ființe umane trebuie controlate în acest fel, pentru ca o societate sã funcționeze… Aproape fiecare act al vieții noastre de zi cu zi, comportamentul nostru social sau de gândire, trebuie sã fie dominate de un numãr relativ mic de persoane … care intelege procesele mentale și sociale ale maselor. Ei sunt cei care trag firele, cei care controleazã mintea publicului.”. Adânc ºi diabolic, nu ? Nu vi se pare cã seamãnã leit cu societatea în care trãim ? va urma Sursa: Istoria Incomoda]]>