Majoritatea elevilor nu vor vecini homosexuali. O parte dintre tineri îi resping pe maghiari, musulmani, evrei ºi romi ºi nu prea agreeazã democraþia. Mare parte din elevi nu se simt mândri cã sunt români ºi nu vor sã trãiascã aproape de persoane de altã orientare sexualã sau bolnave de SIDA. De asemenea, o treime dintre ei resping persoanele de altã etnie sau religie, dupã cum aratã rezultatele studiului “Implicarea civicã ºi politicã a tinerilor”, realizat de Fundaþia Soros România în urma chestionãrii a aproape 6.000 de tineri, din 86 de ºcoli din þarã. “Rezultatele sunt extrem de îngrijorãtoare deoarece aratã cã tinerii români sunt extrem de intoleranþi, o proporþie însemnatã dintre aceºtia putând fi caracterizaþi drept xenofobi ºi antisemiþi”, aratã autorii studiului. Astfel, trei sferturi dintre elevi nu ar dori sã aibã persoane de altã orientare sexualã ca vecini ºi douã treimi (peste 60%)dintre elevi resping persoanele bolnave de SIDA ºi romii. În plus, peste o treime evitã persoanele de altã etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor ºi 34% în cazul evreilor, mai aratã cercetarea. “Cu cât stocul educaþional al familiei din care provine elevul este mai crescut, cu atât intoleranþa elevilor faþã de romi este mai mare. Acest rezultat aratã cã intoleranþa faþã de romi, atitudine rãspânditã în societatea româneascã, nu are ºanse foarte mari de a fi redusã”, explicã autorii cercetãrii. 40% dintre elevi, atraºi de ideea unui regim militar Studiul mai aratã cã 26% dintre elevi considerã cã sistemul democratic nu este bun pentru România, comparativ cu doar 16% dintre adulþi. Mai mult, ideea de a avea la conducere un regim militar îi atrage pe 40% dintre ei, comparativ cu doar 26% în rândul adulþilor, potrivit cercetãrii.   În plus, 53% dintre cei chestionaþi spun cã a fi un bun cetãþean înseamnã doar sã respecþi legile þãrii, iar 39% dintre tineri cred cã un bun cetãþean nu se defineºte prin implicare socialã sau politicã. În plus, datele evidenþiazã cã elevii sunt mai puþin satisfãcuþi de funcþionarea democraþiei româneºti decât adulþii: 41% dintre adulþi se declarã mulþumiþi de funcþionarea democraþiei, pe când o opinie similarã au doar 19% dintre elevi.   De asemenea, 62% dintre elevii de clasa a VIII-a ºi a IX-a rãspund cã se simt destul de mândri sau foarte mândri cã sunt români, în timp ce 38% rãspund cã nu sunt prea mândri sau cã sunt deloc mândri, conform studiului. Prin comparaþie, 86% dintre adulþi declarã cã se simt destul de mândri sau foarte mândri cã sunt cetãþeni ai României. Dacã între elevii claselor a VIII-a ºi cei ai claselor a IX-a nu existã nicio diferenþã, procentul elevilor care se simt mândri cã sunt români scade de la 67%, în rândul elevilor din clasele VIII-IX, pânã la 54%, în rândul elevilor din ultimul an de liceu. Efectele migraþiei de muncã asupra performanþei ºcolare Nota medie a elevilor cu rude plecate din þarã are de suferit mai puþin în ºcolile cu performanþe scãzute ºi mai mult în cele cu performanþe ridicate, aratã cercetarea.   Mai mult, nivelul de moralitate civicã, dar ºi cel de intoleranþã tind sã fie mai ridicate în aceste ºcoli în cazul elevilor cu rude plecate decât al celorlalþi elevi. Asta în contextul în care peste 15% dintre gospodãriile din România au avut sau continuã sã aibã un membru plecat la muncã în strãinãtate. Iar o estimare recentã a Bãncii Mondiale indicã un numãr de 2,8 milioane de migranþi din România în 2010, reprezentând 13,1% din întreaga populaþie.   Studiul mai aratã ºi cã mai mult de un sfert dintre elevii de liceu din România aveau la începutul acestui an ºcolar cel puþin un membru al familiei plecat în strãinãtate. sursa: EVZ]]>