Georg Lukacs, urmasul unui bancher ungur bogat si agent al Internaþionalei Comuniste, considerat al doilea teoretician marxist de frunte dupã Marx, teoretiza desfiintarea culturii unui neam ocupat pentru ca o nouã culturã marxistã sã ia fiinþã prin distrugerea revoluþionarã a societãþii si rãsturnarea valorilor sale.

Devenit vicecomisar pentru culturã sub regimul rosu bolºevic al lui Bela Kun, în Ungaria anilor 1919, Lukacs a lansat ceea ce avea sã devinã cunoscut sub numele de „Terorism cultural”. La noi, komisarul pentru culturã al guvernãrii rosii a PSD, este Kelemen Hunor, care poate fi numit exact ca si consângeanul sãu bolsevic un adevãrat terorist cultural, care a actionat direct si nemijlocit pentru anihilarea istoriei românesti si deturnarea banilor românilor în vederea sustinerii “valorilor” propriei minoritãti. Este important de precizat cã Kelemen Hunor, liderul UDMR, a primit încã o datã pe mânã Ministerul Culturii, în urma avizãrii la limitã în comisiile de specialitate cu ajutorul votului a doi membri PDL.  PSD – PDL aceeasi mizerie – cât adevãr în acest slogan de stradã. Misiunea lui Hunor – pe mai departe, va fi continuarea a ceea ce a fãcut în cei doi ani jumãtate când a condus Ministerul. Documentele obtinute de Dan Tãnasã, un fel de Don Quijote ce luptã de unul singur cu legea în mânã pentru respectarea drepturilor românilor din Covasna Harghita, scot la ivealã incredibila nesimtire a lui Kelemen Hunor, acest demn urmas al komisarului bolsevic Georg Lukacs. Toti banii contribuabilului român, aflati pe mâna sa, au fost directionati exclusiv în beneficiul minoritãtii maghiare. Spre exemplu pentru monumentele apartinand minoritatii maghiare s-au alocat 7 milioane de lei. Pentru complexul Sarmisegetusa Regia, obiectiv de patrimoniu UNESCO de importantã mondialã, au fost alocati 90 000 lei. Adicã de vreo 78 de ori mai putin. La audierea sa, pentru avizarea în postul de ministru, Hunor a afirmat cu ipocrizie cã abia asteaptã ca un nou Cod al patrimoniului cultural sã ajungã pe masa Parlamentului. “Un Cod (…) care va fi un ghid pentru viaþa noastrã socialã, pentru instituþiile subordonate, pentru fiecare instituþie”, a mai spus acesta. Codul sãu îl cunoastem deja, reiese clar din documentele pomenite. Spre exemplu, un judet întreg –  Bacãul, a primit doar 100.000 lei pentru protejarea patrimoniului sãu, în timp ce Castelul Miko (actualmente Muzeul Secuiesc al Ciucului), a primit, via Hunor, peste 3.000.000 leim iar fostul Sediu al asa ziselor Scaune secuiesti, azi Biblioteca Judeteanã Covasna, municipiul Sfântul Gheorghe, a primit 1.015.000 lei. În Sãlaj toatã suma de 1.660.075,78 lei a fost alocatã pentru doar trei obiective, arespectiv trei biserici reformate. Judetul Harghita  a primit din bugetul Culturii 5.649.668,00 lei, si Covasna 5.521.644,69 lei adicã însumat mai mult decât sume media alocatã unui numãr de 10 judete ale României. Evident banii s-au îndreptat cãtre „obiective” maghiare din cele douã judete unde (încã) mai trãiesc si români, supusi de peste douã decenii unei presiuni constante si continue de deznationalizare. Kelemen Hunor este un campion al deznationalizãrii românilor, ca principiu. În august 2009, Kelemen Hunor declara ritos cã statul român nu are un caracter national, desi Hunor este la bazã veterinar nu istoric nici vreun expert în orice domeniu ar avea de-a face cu ideaa, cartea, cultura. De la mosirea si fãtarea scroafelor Hunor a ajuns expert (si) în politologie, sociologie, antroplogie si alte stiinte conexe. Jos cu statul national – singura temã a lui Hunor El a glãsuit astfel: “Noi de fiecare datã am spus cã avem o singurã problemã cu articolul 1 din Constituþie: sintagma de ‘stat national’. Noi spunem: Într-o tarã unde cam 10% din populaþie este de altã etnie decât cea româneascã nu poþi sã spui cã e un stat naþional. Poþi spune cã statul e multietnic, ºi atunci nu mai e naþional. În acest moment statul naþional e doar pe hârtie ºi în gândirea câtorva politicieni sau strategi.”…”Noi”? cine sunt “Ei”?. Simplu de aflat, din faptele lor, sunt komisari si promotori ai terorismului cultural în spiritul lui Lukacs si lui Antonio Gramsci, alt agent comunist, care propovãduia ocuparea culturii pentru a fi cîstigatã “hegemonia culturalã” în societatea ce trebuie minatã si distrusã din interior. Lenin teoretiza cucerirea societãtii prin cucerirea violentã a statului, Gramsci a propus, în completare procedura cuceririi statului prin ocuparea culturalã a societãtii. Prin desfiintarea reperelor identitare si distrugerea memoriei sale. Monumentele de patrimoniu neglijate complet sub Hunor fac parte din memoria identitarã româneascã. Ca un adevãrat komisar si terorist ce este el, Hunor a tãiat orice fel de fonduri pentru reabilitarea sau restaurarea monumentelor de importanþã maximã dintre care: Ansamblul Curþii Domneºti cu Biserica Domneascã, Sf. Nicolae, sec. XIV – XVI Curtea de Argeº; Conac Rosetti Balº, sec XVII, Pribeºti; cetãþile antice Halmyris, Argamum, Dinogeþia;  Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei: Sarmizegetusa Regia, sec I a.Chr-sec II p.Chr, obiectiv special UNESCO;  Forum Sarmizegetusa Ulpia Traiana, sec II,; Biserica AMD ºi Sf. Gheorghe a fostei Mânãstiri Humor, obiectiv special  UNESCO; Curþile Domneºti, sec. XIV – XVI, Suceava. În schimb desi a ignorat total Curtile domnesti Hunor a avut o pasiune specialã pentru dezgroparea rãmãsitelor domnitorii români ca sã-i verifice la ADN, pentru a se proba ne-românitatea lor. Premisã lansatã din start fãrã nicio bazã istoricã, o adevãratã dementã, deoarece ca sã verifici filonul ADN trebuie un referential, o probã martor de plecare. Ori de exemplu, pentru a compara mostrele prelevate pânã acum, asumate aprioric deja a apartine unor asa zisi cumani, teorie complet nestiintificã si lipsitã de orice suport, ar trebui sã ai probe de la o populaþie denumitã de istoricii contemporani ca fiind “cumanã” ce provenea dintr-un miliard de triburi asiatice, turcice, care, la rândul lor, s-au incrucisat de-a lungul secolelor (pânã sã ajungã pe plaiurile mioritice) cu o mie de alte populaþii din zonã. Tema principalã a lui Hunor nu era însã una stiintificã ci propagandisticã, în spiritul komisarilor bolsevici, ce tinteau anihilarea reperelor istorice si identitare. Acest tip de actiune reprezintã provocare serioasã pentru structurile statului român, minate de un continuu rãzboi axiologic. Studiul „Ubicuitatea rãzboiului axiologic”, publicat în volumul Starea societãþii româneºti dupã 10 ani de tranziþie, editat în urma Congresului Naþional de Sociologie, din 14-16 decembrie 2000, volum coordonat de Elena Zamfir, Ilie Bãdescu ºi Cãtãlin Zamfir. se referã pe larg la tema rãzboiului axiologic ºi mai toate anticipãrile enunþate atunci s-au adeverit. Elocvente, în acest sens, sunt temele dezvoltate în materialele privind denigrarea României prin fãcãtura „rom”, privind distrugerea þãrii prin politica de dezindustrializare, prin distrugerea deliberatã a agriculturii, prin înstrãinarea Patrimoniul Naþional cu ajutorul aplicãrii politicii vindicative restituþio în integrum, clamata, iniþial, de ex-greco-catolici ºi preluatã îndeosebi de minoritãþile etnice – care a generat atât fenomenul numit „rechinii imobiliari”, cât ºi pe cel al pretenþiilor restitutioniste formulate neîntemeiat de minoritarii maghiari, evrei, þigani s.a. Rãzboiul liderilor UDMR cu natiunea românã, cu românii care le plãtesc salariul Iar în aceste zile, odatã cu manifestrãrile violente de la Târgu Mures, se reliefeazã, o datã mai mult, atentatul la suveranitatea României comis, prin politica „paºilor mãrunþi”, de cãtre U.D.M.R., prin care militeazã la secesiunea teritorialã ºi, implicit, la destrãmarea þãrii     Rãzboiul axiologic reprezintã totalitatea formelor de luptã atipicã întreprinse pentru distrugerea valorilor economice, politice, morale, religioase, culturale ºi sociale ale unei naþiuni prin devalorizarea lor – prin bagatelizare, ridiculizare, denigrare, satanizare – ºi înlocuirea lor cu altele – cu non-valori –, impuse de anumite centre de putere strãine. În ultimii ani, la acest tip de rãzboiul atipic s-au referit în clar generalii Lucian Culda, Decebal llina, Ion Oros ºi alþii. „Conform teoriei rãzboiului «de tip special», acesta debuteazã sub umbrelã pãcii ºi exploateazã vulnerabilitatea statului. Potrivit opiniei generalului Oros, România se afla în pragul unui astfel de rãzboi. Practic, nu se urmãreºte ocuparea teritoriului, ci înlãturarea conducerii. Inamicul este necunoscut. (…) Practic, sunt folosite mijloace nemilitare ºi neconvenþionale. Imaginea aparenta este aceea a unei adunãri de evenimente haotice, declanºatã în medii diferite, care face cã România sã parã neguvernabila”t România este victima unui complex ºi permanent rãzboi axiologic – subsumat celui informaþional ce impune o încercare de dislocare a coordonatelor (vectorilor) prin care se defineºte sisteml clasic de valori patriotice ºi naþionale, respectiv de înlocuire a lui/a lor printr-o axiologie strãinã în totalitate de istoria (ºi de fiinþã) neamului românesc. Seamãnã ce se întâmplã României foarte mult cu vestitul concept de rãzboi psihopolitic, lansat ºi teoretizat de Beria. Fragmente din prelegerea þinutã la inaugurarea cursului de psihopoliticã de la Moscova în 1936, în cadrul Universitãtii Lenin, de cãtre Beria: “Psihopoliticã este o parte importantã, deºi mai puþin cunoscutã, a geopoliticii. Obiectivele noastre principale sunt promovate în mod eficient prin psihopoliticã. Primul nostru demers, ºi cel mai important, este sã producem maximum de haos în cultura duºmanului. Fructele noastre se dezvoltã în haos, neîncredere, depresiune economicã ºi nesiguranþa ºtiinþificã. Asemeni omului “individual”, statul este o colecþie de conglomerate. Când entitãþile politice din cadrul Statului nu mai colaboreaze spre binele Statului,  statul însuºi se prãbuºeºte ºi moare, cãci, odatã cu manifestarea chiar ºi a unei singure neîncrederi, descoperim un exemplu dat altor zone ºi în final asistãm la distrugerea întregului stat.” Comentariile sunt de prisos. Beria a avut studenti buni de la Budapesta. Ei sunt acum ministrii României ce aplicã principiile terorismului bolsevic asupra românilor. Chestiune parafatã si sustinutã la comun atât de PSD cât si de PDL, dupã cum se probeazã plenar în cazul special al teroristului cultural Kelemen Hunor. Si se mai meritã încã o precizare: actiunea de distrugere a patrimoniului românesc a debutat prin Andrei Plesu, cel cãruia i se datoreazã suspendarea legii patrimoniului si absenta  – pe mai bine de un deceniu – a unei alte legi de protectie a patrimoniului cultural, interval în care s-a jefuit în draci. Si aceasta nu este decât una singurã dintre multe alte mãsuri în spiritul lui Beria, initiate si sustinute de colegul lui Iliescu de complot moscovit, încã de pe vremea când era gãzduit la palatul de la Tescani, ghiftuit din rezervele speciale ale Partidului. sursa: roncea.net via curentul.ro
]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer