O cercetare fãcutã de australianul Ross Dawson aratã cã presa tipãritã va dispãrea pânã în 2020 în þãri precum Statele Unite, Marea Britanie, Irlanda sau Canada, iar în România, dupã 2040. Evoluþia tehnologiei este, în viziunea lui Ross Dawson, principalul motiv pentru care printul, aºa cum îl ºtim acum, va deveni un lux.

Australianul Ross Dawson a creat o hartã a dispariþiei ziarelor în varianta print, la nivel mondial. Ziarele americane vor fi primele care vor deveni istorie. Statele Unite vor fi urmate de Marea Britanie ºi Islanda în 2019, mai apoi de Canada ºi Norvegia (2020). Printul va avea o duratã mai lungã în alte regiuni precum Rusia (2036), Mongolia (2038) sau în majoritatea þãrilor din Africa în care presa va supravieþui pânã dupã 2040. La fel ºi în cazul României, Ucrainei ºi Indiei. Prin urmare, pânã în 2040, presa scrisã din 52 de þãri va înceta sã mai existe în forma în care este cunoscutã acum ºi va face loc noilor tehnologii. Totuºi, printul va supravieþui în þãri aflate în plinã dezvoltare precum Asia sau Africa. Conform aceleiaºi cercetãri, Dawson a þinut cont de mai multe elemente în realizarea acestei hãrþi a dispariþiei printului: factori globali ºi naþionali (evoluþia tehnologicã, economicã, structura industriei, comportamentul de consum, demografice ºi gradul de libertate de expresie). Cercetare contestatã Ross Dawson este un scriitor ºi antreprenor, fost agent la bursã. A scris în 2002 „Living Networks”, o carte care a prezis revoluþia reþelelor sociale. El este consultant în ceea ce priveºte evoluþia industriei digitale pentru companii precum Ernst & Young, Macquarie Bank, Microsoft ºi News Corp. La puþin timp dupã apariþia cercetãrii, au apãrut ºi contestatarii. Piet Bakker, deþinãtorul blogului newspaperinnovation.com, crede cã estimãrile lui Dawson sunt slabe. „Dawson a prezis chiar ºi moartea ziarelor din Rusia, lucru extraordinar, din moment ce aceste date sunt stabilite ºi în funcþie de evoluþia vânzãrilor ziarelor, iar în Rusia nu existã aºa ceva. El a prezis chiar cã ziarele vor dispãrea mai întâi în zonele metropolitane ºi apoi în cele rurale. Uimitor!”, spune Bakker pe blogul sãu. El mai atrage atenþie ºi asupra dispariþiei prea timpurie a ziarelor în þãri precum Canada, Australia ºi Noua Zeelandã – cunoscute ca având o piaþã a presei scrise destul de „sãnãtoasã” ºi care a înregistrat pierderi nesemnificative. „Cum a fãcut aceste estimãri? De unde ºi-a luat datele? Pe ce teorii s-a bazat? Nu existã informaþii doar cã evoluþia «mobile», «tabletelor», «demograficelor» ºi «tehnologiei» va influenþa aceastã piaþã”, mai spune Bakker. Publicitatea poate decide soarta ziarelor Analistul media, Iulian Comanescu, crede cã modelul lui Dawson este interesant: „Ia în calcul o mulþime de factori, dar lipsesc alþii, cum ar fi tradiþia specificã fiecãrei zone. De ce se citeºte mai multã presã localã în Moldova decât la Cluj, de exemplu?”. În ceea ce priveºte predicþia cã în România printul va dispãrea dupã 2040, Comanescu e de pãrere cã, la noi, modelul de afaceri numit presa tipãritã va dispãrea mai repede. „Acel «dupã 2040» poate fi adevãrat din motivul mai multor factori locali. Marii proprietari români au investit sute de milioane în presa scrisã din 2005 încoace; rezultatele pot fi discutate, dar trebuie sã ne amintim cã prin 2004 majoritatea cunoscãtorilor vedeau, în viitorul apropiat o piaþã cu trei-patru cotidiene. ªi în prezent tot sunt în jur de 10, dupã ce au fost vreo 15 ºi au dispãrut câteva. Au trecut vreo ºapte ani de atunci, deci dinamica datã de investitorii români a contat, ca balon de oxigen”, explicã Iulian Comanescu. Totodatã, analistul media e de pãrere cã existã loc de creºtere atunci când este vorba de publicitatea pe print. „În schimb, dacã ne gândim cã raportul dintre costurile de publishing autohtone ºi piaþa de reclamã este în defavoarea titlurilor autohtone, ne putem aºtepta la sufocarea mai multora, ca în cazul «Gândul». Deci ar trebui sã devansãm anunþul de deces. La fel cum pierderea de reputaþie prin care a trecut toatã presa quality este ºi ea o cauzã de «respiraþie scurtã»”, a încheiat Comanescu. De Iulia Bunea – Adevarul]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap