Actiunea Picasso 4 – De la Bucharest la Budapest de bindiribli 1475969_10202703009607550_2065682258_n   1475799_10202703016087712_900263261_n 1476477_10202703020367819_22273356_n 1524909_10202703022207865_811919560_n 1501757_10202703025327943_314551782_n 946079_10202703036568224_1847615434_n 1538732_10202703057528748_1456563878_n 1474458_10202703059368794_1841017415_n 1521382_10202703065768954_1563151453_n 1502550_10202703072329118_1623566436_n 1503915_10202703093849656_657733164_n 1509874_10202703109050036_652886686_n 1491734_10202703140090812_1023149819_n 1486750_10202703144370919_2059523201_n 1530383_10202703081729353_1819543658_n scurt istoric: În 4 august 2013 s-au împlinit 94 de ani de la eliberarea capitalei Ungariei de sub jugul regimului bolºevic condus de Bela Kun, odatã cu intrarea triumfalã în Budapesta a Armatei Române, în frunte cu generalul Gheorghe Mãrdãrescu. 1 anGeneralul Gheorghe Mãrdãrescu pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919 Anterior intrãrii oficiale în capitala Ungariei, Budapesta a fost ocupatã efectiv cu o zi înainte, în dupã-amiaza de 3 august, de cãtre 400 de trupe de cavalerie și douã mitraliere conduse de generalul Rusescu. Au mãrșãluit drept în centrul orașului și au ocupat cazarma Franz Josef, așteptând contra-atacul. În cazarma de peste drum erau 2.000 de soldați unguri iar în tot orașul erau în total circa 6.000 de soldați, plus 2.000 de volutari bolșevici înarmați. Aceastã forțã nu a cutezat însã sã-i atace pe cei 400 de cavaleriști români. Conflictul dintre România ºi Ungaria comunistã începe dupã terminarea Primului Rãzboi Mondial, în noaptea de 15-16 aprilie 1919 cu atacuri ale armatei maghiare, sprijinite de gãrzile roºii sau secuieºti, asupra unor posturi româneºti din Transilvania. Scopul acþiunilor militare a fost acela de prevenire a unirii românilor ardeleni cu fraþii de sânge de dincolo de Carpaþi. Contra-ofensiva armatei române a fost nãpraznicã, terminându-se cu intrarea în Budapesta în 4 august. La câteva zile dupã a cãzut ºi Republica Sovieticã Ungarã, care dacã ar fi rezistat ar fi devenit un cap de pod pentru propagarea comunismului în Europa centralã ºi de est. Armata Românã va pãrãsi Budapesta în 14 noiembrie 1919. Douã zile mai târziu intrã în oraº amiralul Horthy, care va instaura un regim conservator autoritar ºi iredentist, chiar revanºard faþã de români. Armata Românã pãrãseºte întreg teritoriul ungar în 25 februarie 1920, la cererea puterilor care au câºtigat prima conflagraþie mondialã. Sursa: FrontPress.ro ro 4 aug sursa: frontpress.ro]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap