Decizia Curþii Constituþionale a Republicii Moldova privind limba românã reprezintã un pas semnificativ în ceea ce priveºte recunoaºterea conºtiinþei naþionale române dincolo de Prut, a declarat liderul deputaþilor PP-DD, Daniel ‘Cred cã orice om în pieptul cãruia bate o inimã de român nu poate decât sã salute decizia Curþii Constituþionale din Republica Moldova. Pe de altã parte, eu cred cã pe lângã faptul cã produce o imensã bucurie aceastã decizie trebuie sã avem în vedere faptul cã, din perspectivã lingvisticã, existã o singurã limbã ºi anume limba românã. Faptul cã un numãr de ani, în speþã vreo 50 de ani, datoritã imperialismului sovietic s-a încercat acreditarea falsei teorii cã existã o limbã moldoveneascã este astãzi curmatã de aceastã decizie este un alt motiv de bucurie. Reprezintã victoria adevãrului în faþa minciunii’, a declarat liderul deputaþilor PP-DD. Daniel Fenechiu a adãugat cã îl bucurã, ca ºi român, faptul cã ‘fraþii mei de peste Prut vorbesc ºi în mod legal limba pe care o vorbesc ºi eu’. ‘ªi insist asupra termenului de legal pentru cã dacã ºi noi ºi ei ºtiam cã vorbim limba românã, în convorbirile oficiale ºi în sublinierile europene exista aceastã dublã definire a aceleiaºi limbi. Pe de altã parte, aºa cum am spus, mã bucurã cã adevãrul a triumfat. Este un prim pas foarte important în ceea ce priveºte recunoaºterea conºtiinþei naþionale române dincolo de Prut. ªi cred cã evoluþiile ulterioare vor fi pozitive în sensul cã în anii care vor urma, funcþie de inteligenþa ºi înþelepciunea guvernanþilor de pe ambele maluri ale Prutului aceastã conºtiinþã de limbã ºi de neam poate sã evolueze spre un ideal pentru care mulþi dintre strãmoºii noºtri au murit, în speþã idealul unitãþii naþionale. Nu ºtiu dacã se va putea face repede, însã este un prim pas foarte-foarte important (…) pentru cã în general identitatea între popoare se caracterizeazã printr-o comuniune de neam ºi printr-o comuniune de limbã. Comuniunea de neam este indiscutabilã. De asta constatãm cã a fost oficial recunoscutã ºi comuniunea de limbã ‘, a mai declarat liderul deputaþilor PP-DD. De asemenea, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlãþean, salutã decizia Curþii Constituþionale din Republica Moldova, prin care limba românã este recunoscutã drept limbã oficialã în Republica Moldova ºi considerã cã aceastã recunoaºtere reprezintã o decizie istoricã ºi un nou pas ”simbolic”, cu implicaþii importante, cãtre Uniunea Europeanã. ‘Salut cu cãldurã decizia Curþii Constituþionale de la Chiºinãu, prin care limba românã este recunoscutã ca limbã oficialã a Republicii Moldova. Este o decizie istoricã, aºa cum a fost ºi cea din 31 august 1989, când la Chiºinãu a fost legiferatã revenirea la grafia latinã. Acel moment, ca ºi acesta, sunt momente de cotiturã pe drumul urmat de Republica Moldova prin care aceasta s-a desprins de totalitarism, alegând calea democraþiei, libertãþii ºi prosperitãþii în parcursul sãu spre Uniunea Europeanã’, a afirmat Corlãþean, citat într-un comunicat de presã al MAE. Curtea Constituþionalã a Republicii Moldova a decis joicã textul Declaraþiei de Independenþã a Republicii Moldova care prevede cã limba de stat este cea românã prevaleazã asupra prevederilor Constituþiei, potrivit cãreia limba de stat este cea ‘moldoveneascã’. Preluare: RTV.NET]]>