Cruzime ºi carnagiu
Imobilul se aflã ºi astãzi pe strada Poarta ªchei nr. 14 ºi aparþine Bisericii Evanghelice. Pânã în urmã cu câþiva ani, aici a funcþionat o grãdiniþã. Þepeº îi comanda Katharinei cele mai frumoase rochii, din mãtãsuri ºi dantele aduse din Veneþia ºi Flandra. Cronica transilvanã din secolul al XVIII-lea aratã cã idila Prinþului Vlad, guvernator militar, ºi Duce de Fãgãraº ºi Amlaº, cu frumoasa Katharina a creat revoltã în rândurile pretendenþilor la mâna fetei, trei dintre ei provenind din familii înstãrite ale comunitãþii sãseºti. Conform cronicilor, la 2 aprilie 1459, supãrat pe taxele mari impuse de saºii din Braºov ºi intrigile capilor cetãþii, Vlad Þepeº a distrus toate recoltele de grâne din Þara Bârsei. A poruncit sã fie prinºi sute de târgoveþi ºi negustori care veneau cu marfã în cetate, pe care i-a dus lângã mahalaua oraºului, în zona Bartolomeului de astãzi ºi i-a tras în þeapã. Dimineaþa, sângerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau traºi în þeapã. Dupã moartea acestora, a poruncit jefuirea ºi incendierea Bisericii Bartolomeu, precum ºi arderea satului Codlea. În timpul carnagiului, la urechile domnitorului a ajuns vestea cã nevestele negustorilor din cetate au atacat casa unde locuia Katharina. Au bãtut-o ºi au pus-o la Stâlpul Infamiei. Pentru cã i-au tãiat cozile, domnitorul a ameninþat cã va da foc întregii cetãþi. Ca s-o scape pe iubita sa, i-a eliberat pe ceilalþi negustori saºi ce urmau sã fie uciºi.Pe o pernuþã de catifea
Legenda spune cã Þepeº ar fi reuºit sã recupereze una dintre cosiþele Katharinei, pe care apoi a pãstrat-o pe o pernuþã de catifea. Legenda spune cã, într-o zi, a surprins-o pe soþia sa cã umbla în dulapul în care îºi þinea, ca pe un obiect sacru, cosiþa. S-a supãrat foc ºi a bãtut-o. Vlad Țepeș vroia sã o ia în cãsãtorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau, deºi avea mai mulþi copii cu amanta din Braºov. I-a scris, chiar, de douã ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându-i o scrisoare de indulgențã pentru a i se anula cãsãtoria cu prima soþie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. În 1462, cetatea de la sud de Carpaþi, unde s-a refugiat Þepeº, este asediatã de turci. Boierii l-au trãdat, trecând de partea fratelui sãu, Radu cel Frumos, care era sprijinit de otomani. Legende locale relateazã cã, în 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncându-se dintr-un turn în râul ce înconjura cetatea. Vlad Þepeș era liber sã se cãsãtoreascã, în sfârºit, cu Katharina, cu care avea deja trei copii: Vladislav „Laszlo” (n. 1456), Catherina (n. 1459) ºi Christian (n. 1461). Însã un complot al foºtilor sãi rivali sfârºeºte prin întemniþarea lui Þepeº la Buda, unde Matei Corvin i-a spus atunci cã îl elibereazã cu condiþia sã o ia în cãsãtorie pe mãtuºa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi. Astfel, Þepeº a ratat oficializarea relaþiei cu Katharina. Însã a mai avut cu aceasta încã doi copii – Hanna (n. 1463) ºi Sigismund (n. 1468). Katharina i-a ramas aproape lui Dracula chiar ºi dupã cãderea acestuia de pe tron, în 1462, iar Þepeº s-a îngrijit de toþi descendenþii sãi, aºa cum atestã cãrþile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo sau Siegel. Asasinarea voievodului, în 1477, a pus capãt celei de-a doua domnii ºi dragostei dintre el si Katharina. Iar frumoasa care l-a cucerit pânã la moarte pe Dracula s-ar fi întors la mânãstire. De ce sã nu recunoaºtem, o poveste de dragoste spectaculoasã, pe mãsura fascinantei personalitãþi al lui Vlad Þepeº. sursa: evz.ro ![]()
