Cine ar fi crezut cã inima de gheaþã a crudului voievod valah Vlad Țepeº a fost cuceritã? De fiica unui þesãtor sas din Corona, numele cetãþii Braºovului din acele timpuri.
Katharina este numele femeii care a fost copleºitã cu…multã tandreþe de cãtre cel intrat în memoria colectivã sub numele de Dracula. Timp de peste 20 de ani a durat aceastã relaþie, din care au rezultat cinci copii. Se pare cã aceastã femeie a fost singura fiinþã pentru care Dracula a fãcut crize de gelozie… Se spune cã din momentul în care a vãzut-o pe Katharina, Vlad Þepeº a uitat complet de celelalte aventuri galante, printre care Ursulla din Schassburg/Sighiºoara, Erika din Bistriþa ºi Lize din Hermannstadt/Sibiu. Conform unor relatãri ale cronicilor, se pare cã multe din actele pline de cruzime ale voievodului se datorau frustrãrilor, geloziei ºi furiei pe care le resimþea Dracula departe de Katharina. Atunci când s-au cunoscut, frumoasa sãsoaicã avea doar 17 ani, iar Þepeº 34. În apropierea Crãciunului anului 1465, câteva fete foarte tinere se chinuiau sã tragã la deal, prin zãpadã, o sanie mare, plinã cu provizii pentru soldaþii din Bastionul Þesãtorilor, aflat în apropierea casei lui Vlad. Fiind împreunã cu ofiþerii sãi la baza dealului, a sãrit sã le ajute. Galanteria voivodului li s-a pãrut tuturor ciudatã, pânã au înþeles cã acesta nu-ºi mai lua ochii de la codana blondã cu ochi albaºtri.
Era vorba despre Katharina Siegel, care se remarca printr-o frumuseþe ieºitã din comun. Fata starostelui (zunftmeister) breslei þesãtorilor, Thomas Siegel, copilãrise la Mânãstirea Franciscanelor din Mahlersdorf, dupã ce un incendiu cumplit îi lãsase pe pãrinþii ei sãraci lipiþi. Sãrac, bolnav ºi rãmas fãrã casã, fostul conducãtor al breslei þesãtorilor locuia împreunã cu familia sa la rudele soþiei, Susanna, nãscutã Fronius, în aºa-numita Casã Tartler.

Cruzime ºi carnagiu

Imobilul se aflã ºi astãzi pe strada Poarta ªchei nr. 14 ºi aparþine Bisericii Evanghelice. Pânã în urmã cu câþiva ani, aici a funcþionat o grãdiniþã. Þepeº îi comanda Katharinei cele mai frumoase rochii, din mãtãsuri ºi dantele aduse din Veneþia ºi Flandra. Cronica transilvanã din secolul al XVIII-lea aratã cã idila Prinþului Vlad, guvernator militar, ºi Duce de Fãgãraº ºi Amlaº, cu frumoasa Katharina a creat revoltã în rândurile pretendenþilor la mâna fetei, trei dintre ei provenind din familii înstãrite ale comunitãþii sãseºti. Conform cronicilor, la 2 aprilie 1459, supãrat pe taxele mari impuse de saºii din Braºov ºi intrigile capilor cetãþii, Vlad Þepeº a distrus toate recoltele de grâne din Þara Bârsei. A poruncit sã fie prinºi sute de târgoveþi ºi negustori care veneau cu marfã în cetate, pe care i-a dus lângã mahalaua oraºului, în zona Bartolomeului de astãzi ºi i-a tras în þeapã. Dimineaþa, sângerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau traºi în þeapã. Dupã moartea acestora, a poruncit jefuirea ºi incendierea Bisericii Bartolomeu, precum ºi arderea satului Codlea. În timpul carnagiului, la urechile domnitorului a ajuns vestea cã nevestele negustorilor din cetate au atacat casa unde locuia Katharina. Au bãtut-o ºi au pus-o la Stâlpul Infamiei. Pentru cã i-au tãiat cozile, domnitorul a ameninþat cã va da foc întregii cetãþi. Ca s-o scape pe iubita sa, i-a eliberat pe ceilalþi negustori saºi ce urmau sã fie uciºi.

Pe o pernuþã de catifea

Legenda spune cã Þepeº ar fi reuºit sã recupereze una dintre cosiþele Katharinei, pe care apoi a pãstrat-o pe o pernuþã de catifea. Legenda spune cã, într-o zi, a surprins-o pe soþia sa cã umbla în dulapul în care îºi þinea, ca pe un obiect sacru, cosiþa. S-a supãrat foc ºi a bãtut-o. Vlad Țepeș vroia sã o ia în cãsãtorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau, deºi avea mai mulþi copii cu amanta din Braºov. I-a scris, chiar, de douã ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându-i o scrisoare de indulgențã pentru a i se anula cãsãtoria cu prima soþie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. În 1462, cetatea de la sud de Carpaþi, unde s-a refugiat Þepeº, este asediatã de turci. Boierii l-au trãdat, trecând de partea fratelui sãu, Radu cel Frumos, care era sprijinit de otomani. Legende locale relateazã cã, în 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncându-se dintr-un turn în râul ce înconjura cetatea. Vlad Þepeș era liber sã se cãsãtoreascã, în sfârºit, cu Katharina, cu care avea deja trei copii: Vladislav „Laszlo” (n. 1456), Catherina (n. 1459) ºi Christian (n. 1461). Însã un complot al foºtilor sãi rivali sfârºeºte prin întemniþarea lui Þepeº la Buda, unde Matei Corvin i-a spus atunci cã îl elibereazã cu condiþia sã o ia în cãsãtorie pe mãtuºa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi. Astfel, Þepeº a ratat oficializarea relaþiei cu Katharina. Însã a mai avut cu aceasta încã doi copii – Hanna (n. 1463) ºi Sigismund (n. 1468). Katharina i-a ramas aproape lui Dracula chiar ºi dupã cãderea acestuia de pe tron, în 1462, iar Þepeº s-a îngrijit de toþi descendenþii sãi, aºa cum atestã cãrþile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo sau Siegel. Asasinarea voievodului, în 1477, a pus capãt celei de-a doua domnii ºi dragostei dintre el si Katharina. Iar frumoasa care l-a cucerit pânã la moarte pe Dracula s-ar fi întors la mânãstire. De ce sã nu recunoaºtem, o poveste de dragoste spectaculoasã, pe mãsura fascinantei personalitãþi al lui Vlad Þepeº. sursa: evz.ro
]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap