17 Iunie 2011 / Romania Libera
CAP-ul capitalist de la Curtici are o cifrã de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plãteºte asociaþilor câte 1500 de kilograme de grâu la hectar, un record naþional, iar tractoriºtii câºtigã 2300 de euro pe lunã.
În 1987 inginerul agronom Dimitrie Muscã a fost numit preºedinte ºi inginer ºef la “CAP Lumea Nouã” din localitatea arãdeanã Curtici. În doar doi ani, cooperativa a trecut de la 500.000 lei pierdere la 9 milioane lei profit ºi le-a fãcut þãranilor brutãrie în sat. Apoi a venit Revoluþia ºi marea împroprietãrire postdecembristã. Într-o zi, Muscã s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeþilor proprietari de terenuri. “«Noi nu vrem sã se desfiinþeze CAP-ul nostru. Cu ce o sã ne alegem fiecare? Cu o cãrãmidã din grajd pe care s-o ducem acasã? Vrem sã rãmânem în continuare în asociaþie, iar tu sã ne conduci pe mai departe, cã ai fãcut treabã bunã pânã acum»”, îºi aminteºte inginerul.
Douãzeci ºi unu de ani mai târziu, Dimitrie Muscã conduce practic acelaºi CAP, convertit însã într-o întreprindere agricolã capitalistã numitã Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI Curtici). Asociaþia obþine producþii record ºi desfãºoarã o mulþime de afaceri colaterale care, toate la un loc, genereazã o cifrã de afaceri anualã de aproape 10 milioane de euro. Membrii asociaþiei sunt cei 2200 de þãrani din Curtici ºi din satele învecinate care au acceptat sã-ºi lucreze mai departe pãmânturile la comun: “Pãmântul este al oamenilor ca ºi tot patrimonial de aici. În 1989, lucram o suprafaþã de 2200 de hectare de pãmânt ºi din asociaþie au ieºit vreo 240 ha. La început, lumea a fost reticentã ºi ne-a acuzat cã facem CAP în democraþie. Pe ãia i-am despãgubit cu exact partea care le-a revenit în funcþie de suprafaþa de pãmânt ºi capitalul pe care-l deþineau. Pe parcurs, mulþi dintre þãranii din zonã ºi-au dat seama de utilitatea intrãrii în asociaþie astfel încât, Combinatul Agroindustrial Curtici lucreazã astãzi 5.850 hectare de pãmânt”, spune Muscã care pe lângã funcþia de director general este ºi asociat cu un hectar de teren în CAI Curtici.
Ce dividende primeºte un asociat la CAI Curtici
În contextul în care în majoritatea satelor României cantitatea de grâne pe care un þãran o primeºte când îºi arendeazã pãmântul nu depãºeºte 600 kg/ha, þãranii de la asociaþia din Curtici au beneficii de 2,5 ori mai mari: “Omul primeºte în medie 1500 de kilograme de cereale pe hectarul de pãmânt adus în societate. Cantitatea de o tonã ºi jumãtate la hectar nu se dã nici în þarã, nici în Europa ºi nu se dã nicãieri în lume. Cu toate cã am dat atât de mult ne-a rãmas ºi profit substanþial în fiecare an, fiindcã noi avem niºte performanþe deosebite ºi ne-a dat mâna. Doar anul trecut am fãcut sub 6 tone de grâu pentru cã ne-a lovit o grindinã puternicã pe 1260 hectare cu grâu ºi pe 860 hectare de porumb. În rest, în ultimii 10 ani, noi am fãcut în medie aproximativ 7000 de kilograme de grâu la hectar, porumb boabe între 11 ºi 12 tone la hectar ºi floarea soarelui peste 3200 kg/ha”, spune Muscã.
Forma de platã e flexibilã. Pentru fiecare hectar de teren adus în asociaþie, un membru poate opta sã primeascã fie 750 de kilograme de porumb boabe uscat ºi 750 de kilograme de grâu, fie contravaloarea în bani a grânelor la preþul pieþei. De asemenea, în locul celor 750 de kilograme de grâu poate alege sã primeascã 300 de kilograme de pâine: “Primeºte bonuri ºi vine ºi îºi ia de ele în fiecare zi pâinea proaspãtã de la brutãriile noastre”, explicã inginerul.
În ciuda ratei de profit mari, între asociaþi ºi directorul “CAP-ului” mai apar uneori divergenþe: “Au venit oameni ºi mi-au spus: .Atunci m-am supãrat ºi am vrut sã plec pentru cã nu mai era o pretenþie normalã. Dar au înþeles cã e nevoie ºi de bani pentru investiþii ºi s-au potolit”, mai spune Muscã.
Cum a crescut averea pusã “la comun”
Din profit, asociaþia agricolã de la Curtici investeºte anual în utilaje aproximativ un milion de euro: “În ’90 am început cu 4 camioane ºi un tractor. Acum numai în mecanizare avem bãgate 8,5 milioane de euro. În parcul de utilaje avem numai supercombine Class, tractoare Fendt, maºini de semãnat pãioase ºi prãºitoare marca Horsch din Germania. Toatã tehnica este de calitate nemþeascã. Chiar acum am cumpãrat ºi 3 tiruri Scania”.
În prezent, asociaþia þãranilor din Curtici a dezvoltat o paletã de afaceri integrate care transformã producþia agricolã primarã în produse alimentare cu valoare adãugatã ridicatã: “Producþia vegetalã e folositã ca nutreþ pentru animale ºi pentru obþinerea de produse de panificaþie-patiserie. Avem o fermã cu 200 de vaci de carne ºi 860 de capete de vaci Holstein cu producþii mari de lapte, astfel încât la ora actualã facem 9500-10.000 de litri de lapte producþie medie pe cap de animal. Am construit o fabricã cu 17 produse ale laptelui. Avem ºi un complex ultramodern cu 25.000 de capete de porci ºi am deschis o unitate de abatorizare cu ºtampilã ovalã, care ne permite sã ne vindem marfa oriunde în UE. Deþinem ºi o reþea de 27 de magazine proprii în judeþele Arad ºi Timiº în care desfacem exclusiv produsele noastre: pâine, cozonaci, produse de patiserie, lactate, carne, salam ºi cârnaþi, pepeni ºi legume. Încasãrile zilnice acum sunt în medie de 40.000 euro, bani care se adunã cash ºi care ne ajutã sã nu avem probleme de lichiditate. În plus suntem ºi proprietarii unui restaurant ºi ai unei mini-grãdini zoologice pentru copiii din Curtici”, susþine directorul CAP-ului.
Inginerul Muscã ºi-a ridicat în cap satul natal
Dimitrie Muscã e de loc din comuna Olari, aflatã la doar 15 kilometri de Curtici: “Mã ºtiau oamenii, cã între cele douã localitãþi e o aruncãturã de bãþ ºi nu sunt lucruri care sã nu se audã ºi sã se ºtie ce am fãcut ºi cã oamenii sunt foarte mulþumiþi. La sfârºit de sãptãmânã obiºnuiam sã mã duc la pãrinþi în vizitã ºi am ajuns ca duminicile sã nu mai puteam închide uºa, cã dãdeau oamenii din comunã buzna peste mine în casã: «De ce tot timpul ai fãcut treabã la Curtici ºi nouã, pentru cã eºti de aici, nu ne faci. Sã ne faci ºi nouã asociaþie». Aºa cã acum 6 ani le-am fãcut ºi lor o societate tot pe principiul acesta al asocierii þãranilor. Într-o singurã duminicã s-au înscris 300 de hectare de teren ºi în primul an am ajuns la 1270 de hectare. Acum lucrez acolo aproape 2400 de hectare ºi am 1100 de acþionari. Înainte sã vin eu, în comuna mea natalã se fãceau 2-3 tone de grâu la hectar. La ora actualã producþiile de acolo sunt la fel ca ºi cele de la Curtici, le-am creat ºi consãtenilor mei o bazã materialã cu tractoare, combine, spaþii de depozitare ºi o brutãrie”. În prezent «CAI Olari» este al doilea combinat agroindustrial din judeþul Arad, dupã «CAI Curtici». La CAI Olari Dimitrie Muscã nu e doar director, ci ºi asociat: “Am adus ca aport tot pãmântul pe care l-am cumpãrat în timp, din 1990 încoace”.
Salariu de tractorist: 9600 lei/lunã
Dimitrie Muscã spune cã la cele douã asociaþii agricole lucreazã în total 500 de angajaþi. “Cel mai bine sunt plãtiþi tractoriºtii, fiindcã în mâna lor e calitatea lucrãrilor agricole. Ei conduc zi luminã tractoare care costã 200.000 euro bucata ºi sã ºtiþi cã nu e uºor sã þii de dimineaþã pânã seara linia dreaptã având în faþa ta acelaºi câmp care nu se mai sfârºeºte. În sezon, care dureazã 3 luni pe an, cel mai bun tractorist al meu ia în mânã 9600 lei/lunã, iar ºeful tractoriºtilor câºtigã 15.000 lei”, explicã directorul.
Pe Teodor Þigan, ºeful parcului de tractoare, l-am întrebat cum se simte la final de lunã când þine în mânã o leafã de 15.000 lei. Rãspunsul lui: “Nu ºtiu. Cardul este la soþie”. Cât despre salariul de director general al celui mai mare “CAP” care a rezistat în capitalism, Dimitrie Muscã precizeazã doar atât: “Salariul lui Muscã nu-l dau pe salariul lui Bãsescu”.
Cum se împacã ºeful de CAP cu maºinile capitaliste
La 59 de ani fostul ºi actualul “preºedinte” de CAP conduce succesiv douã Mercedesuri de teren: unul clasa G, celãlalt clasa M cu cutie automatã. Agronomul are pe unul din pereþii biroului o plasmã împãrþitã în 16, pe care monitorizeazã în acelaºi timp imaginile transmise de 16 camere de supraveghere montate în fabrica de lapte, abator ºi fabrica de produse de carmangerie, ca sã-i depisteze pe muncitorii care furã: “Sã nu vã mire: am prins femei care ascunseserã punguþe cu carne la chiloþi”. Acum vreau sã montez alte 16 camere video ca sã supraveghez ce se petrece în câmp. În vitrina din birou, alãturi de o mulþime de cupe obþinute de-a lungul anilor pentru performanþa în agriculturã, ardeleanul Dimitrie Muscã are ºi o gravurã cu chipul lui ªtefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Poate de la ªtefan a împrumutat ºi atitudinea autoritarã, care fac ca angajaþii sã stea în poziþia de drepþi în faþa lui. Chiar ºi poliþistul care opreºte maºini pe marginea ºoselei, când îi vede Mercedesul apropiindu-se, îl salutã reverenþios. Îl întreb dacã s-a gândit vreodatã sã candideze la primãrie, având în vedere cât e de popular în zonã: “Eu? Niciodatã. Primar poate ajunge ºi unul cu 4 clase, pe când agricultura cere ºtiinþã. Nu oricine o poate face”, a venit rãspunsul. Însã unul din angajaþii sãi ne-a ºoptit cã deºi nu e activ politic, mai cocheteazã cu ideea: “Domnul director Muscã e cel care l-a pus pe actualul primar. Dacã nu-l susþinea el credeþi cã mai ieºea?”.
La Curtici ºi la Olari pãmântul nu se vinde
Urmare a asociaþiilor þãrãneºti extrem de profitabile constituite în jurul inginerului agronom Dimitrie Muscã, pe raza localitãþilor Curtici ºi Olari nu se mai vând parcele de teren agricol: “De câþiva ani, deºi preþul a ajuns la 3000 euro hectarul, la noi terenurile nu se mai vând. Pãmântul este ultimul lucru la care trebuie sã renunþe orice om în viaþa lui, cã pãmântul e cel care îþi asigurã mâncarea. Când omul renunþã la pãmânt, înseamnã cã nu i-a mai rãmas nimic, decât un acoperiº deasupra capului”.
__________________________________________________
2 milioane de lei contribuþie la bugetul local
Primarul oraºului Curtici, Nicolae Aniþei, care este la rându-i membru al “CAP-ului” condus de Muscã , evalueazã impactul acestei forme de asociere a þãranilor, asupra comunitãþii locale: “Toatã lumea e acþionar în Curtici. Eu am adus în asociaþie în jur de 7 hectare. Impactul Combinatului Agroindustrial Curtici e enorm în special pe partea de terenuri pentru cã toate pãmânturile sunt lucrate la cel mai profesionist nivel. Asociaþia þãranilor e al treilea mare contributor la bugetul consiliului local, cu peste 2 milioane de lei anual”.
__________________________________________________
Cum se înfiinþeazã un CAP capitalist
Legea societãþilor agricole nr. 36/1991 prevede cã douã sau mai multe familii se pot asocia pe bazã de înþelegere verbalã sau scrisã, avind ca scop exploatarea terenurilor agricole, creºterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condiþionarea, prelucrarea si vânzarea produselor, prestarea unor servicii, precum ºi alte activitãþi.
În cazul în care asociaþii doresc, pot constitui ºi societãþi comerciale in conditiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale.
__________________________________________________
3172 – numãrul de CAP-uri înainte de Revoluþie
411 – numãrul de IAS-uri înainte de Revoluþie
sub 20 – numãrul de CAP-uri care au rezistat pânã în 2011 ca asociaþii ale þãranilor
Sursa: Gheorghe Sin, preºedintele Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice
]]>
