Baile Felix in pericol de disparitie datorita exploatarii gazelor de sist

Domnule viceprimar, aþi intrat într-o bãtãlie nu tocmai uºoarã cu „magnaþii” gazelor de ºist, dar ºi cu instituþii ale statului care ne pregãtesc o „surprizã”, atunci când aþi aflat cã ºi zona Bãilor Felix va fi datã spre exploatare. Rãmâneþi „pe baricade”? Sã ºtiþi cã noi am început în forþã, deºi am fost luaþi prin surprindere de aceastã ºtire neplãcutã privind acþiunile care se pregãtesc în zona noastrã. Cetãþenii de aici, patronii de hoteluri, de restaurante, de pensiuni sau vile, sunt efectiv consternaþi de vestea asta nãucitoare. E ceva nou în þara noastrã, ºi în toatã lumea existã mari probleme cu acest tip de exploatãri. Încercãm prin toate metodele posibile sã ne opunem unei asemenea metode, întrucât ne va fi afectat acviferul termal care se gãseºte în subsolul acestor staþiuni, Bãile Felix ºi 1 Mai. Aº vrea sã vã aduc ceva la cunoºtinþã: nu ºtiu dacã aþi fost în Cehia, unde existã celebra staþiune Karlovy Vary… Acolo, la izvorul din centru, unde turiºtii beau apã termalã cu efecte vindecãtoare pentru multe afecþiuni ale corpului uman, existã o tãbliþã pe care scrie: ”Cea mai bunã apã termalã din Europa, dupã cea de la Bãile Felix!”. Oricum puteam spune cu certitudine cã apa termalã de la Bãile Felix este cea mai cristalinã ºi mai preþioasã apã termalã din Europa. Prin exploatãrile ce utilizeazã metoda fracturãrii, pânza freaticã va fi distrusã? Absolut! Dupã experienþa americanã, am citit studiul întocmit la solicitarea Parlamentului European de cãtre Lorenzo Vicario ºi acolo sunt prezentate toate exploatãrile din America de acest gen ºi dezastrul pe care l-au lãsat în urmã. Este descris faptul cã la 2.200 de puþuri forate au fost 1.600 de plângeri referitoare la accidente ºi la scurgeri de metan, de substanþe cancerigene, de substanþe chimice interzise. Dupã cum ºtim, din cele peste 200 de substanþe care compun fluidul ce se introduce în pãmânt, 58 sunt foarte periculoase La refluxul gazului, acea substanþã revine la suprafaþã în proporþie de 30-35%. Restul rãmâne infiltratã în sol ºi polueazã pânza freaticã. Vãd cã aþi învãþat ºi lecþia cu gazele de ºist, cã prea stãteaþi liniºtiþi aici. Se adevereºte ceea ce se spunea de curând la Bârlad, cã existã un plan de transformare a unei însemnate pãrþi a þãrii într-un peisaj selenar prin secãtuirea resurselor ºi distrugerea mediului înconjurãtor? Reprezentanþii ANRM care au avut aceste perimetre în faþã ºi au propus spre avizare celor patru ministere notele de fundamentare în vederea emiterii unui act normativ de cãtre guvern, cred cã acele persoane sunt persoane fãrã niciun fel de judecatã, fãrã scrupule. Sã dai un asemenea perimetru când ºtii cã e de interes naþional, unde sunt licenþe acordate pentru apã termalã ºi sã te suprapui cu asemenea tip de exploatãri, este un act de inconºtienþã. Pentru copiii noºtri suntem dispuºi la orice. Vom împiedica exploatãrile gazelor de ºist la Bãile Felix, cu orice preþ! Am organizat acum o sãptãmânã un miting la Oradea, în faþa Prefecturii, cu cetãþenii din Bãile Felix. În paralel am început ºi o campanie de strângere de semnãturi în comuna noastrã, împotriva acestor proiecte cu gazele de ºist. Într-un singur weekend am strâns peste 4.000 de semnãturi ºi am întocmit un memoriu cãtre guvern, prin care solicitãm sã nu se adopte actul normativ privind explorãrile de la noi, pânã nu va fi prea târziu. ANRM a propus patru perimetre în Bihor: comuna Tulca, comuna Derna, pentru care s-a ºi dat actul normativ privind acordarea concesiunilor, iar acum se încearcã pentru Bãile Felix ºi Voivozi – Popeºti. Prin Moldova, un om care a ajuns preºedinte de Consiliu Judeþean, pânã sã ocupe aceastã funcþie a fost în stradã alãturi de demonstranþi. Acum a stat la masã cu cei de la Chevron susþinând cã gazele de ºist vor aduce o grãmadã de beneficii… Beneficii probabil cã vor avea proprietarii terenurilor, terenuri pe care le vor vinde, ºi companiile care vor veni sã le exploateze… E românul nostru capabil sã ducã un protest pânã la capãt? Eu sunt convins cã la nivelul comunei noastre ºi al acestor frumoase staþiuni, Bãile Felix ºi Bãile 1 Mai, suntem dispuºi sã mergem pânã în pânzele albe. Vom demonstra, vom face mitinguri. Cetãþenii sunt hotãrâþi, ne trimit mesaje, ne dau telefoane. Reacþia oamenilor este una bunã. Vã daþi seama cã aici toatã lumea trãieºte din turism, turismul se face de 300 de ani ºi se va mai face încã pe atât de aici înainte, fiind o activitate care va genera profit mult timp de acum încolo. Chestiunile astea cu gazele sunt de scurtã duratã. Dupã 10 ani îºi iau sondele ºi se mutã în altã parte. Lasã pentru urmãtorii 50 de ani doar pânze freatice afectate, substanþe otrãvitoare, oameni bolnavi de cancer ºi o economie în domeniul turismului în ruinã. Ne vor depãºi cu mult Ungaria ºi Austria cu staþiunile turistice. Ar fi bine sã dezvoltãm mult mai mult aceastã zonã. La Bãile Felix totuºi au mai fost renovate ºtrandurile, hotelurile, s-a dat recent în folosinþã un Aqua Park de dimensiuni mai mici, mai este unul, încã în construcþie, la care se va da drumul în varã, ºi mai existã încã unul mare care deocamdatã e la faza de proiect. Iar dacã guvernanþii vor aproba aceastã extracþie a gazelor de ºist, vor îngropa practic ºi staþiunea ºi turismul din zonã.

Tehnologia folositã pentru exploatare este fracturarea hidraulicã, adicã pomparea în adâncul pãmântului a milioane de litri de apã amestecatã cu substanþe chimice menite sã dizloce rocile ºi sã elibereze gazul. În Bihor sunt vizate patru perimetere în care se presupune cã se aflã gaze de ºist în cantitãþi importante. Deocamdatã, Guvernul a dat aprobare pentru perimetrele din localitãþile Tulca ºi Tria.