Avertisment despre canabisul sintetic. Hai mai repede cu legalizarea !

Am purtat astãzi o discuþie profesionalã, de tip avocat-client, cu un consumator înrãit de marijuana, pe care îl pasc  niscava probleme penale. Discuþiile cu astfel de oameni sunt întotdeauna instructive, cãci poþi afla lucruri noi despre ce se mai întâmplã în lumea producerii, distribuirii ºi consumului de iarbã de la noi. Voi publica un rezumat parþial al lucrurilor aflate de la client în speranþa cã vor lua seama la aceste informaþii atât poliþiºtii care îmi citesc cu interes blogul, cât ºi consumatorii de cânepã – a cãror sãnãtate este în pericol. Iatã cum stau lucrurile. Întrebându-l pe respectivul dacã nu i se pare cã calitatea ierbii de pe piaþã a scãzut în ultimul timp (opinie emisã de un alt client de-al meu), el mi-a rãspuns cã observaþia este corectã, însã nu în sensul în care mã aºteptam. Întrucât totul se falsificã pe lumea asta, furnizorii de iarbã au descoperit o metodã prin care îºi pot maximiza profitul ºi scãdea riscurile.  Una este sã creºti o plantã naturalã, bogatã în THC, transpirând de emoþie sã nu fii prins, întrebându-te mereu dacã nu cumva putoarea de miros ce precede înflorirea a trezit suspiciunile vreunui vecin care a alertat poliþia, ºi alta este sã creºti niºte buruieni fãrã THC, aºa, de-amorul artei. Cu buruienile dacã eºti prins, nu iese nimic la analizã ºi scapi curat. Însã la plantele bune, dacã eºti prins în timp ce le creºti, ele ies naºpa la analize ºi te leagã. ªi-atunci ce credeþi cã le-a bubuit prin creier sparþilor respectivi ?! Se vede treaba cã unul dintre ei avea ceva cunoºtiinþe de farmacologie, cã a testat ºi din pãcate s-a generalizat urmãtorul sistem:  a cumpãrat din comerþ THC sintetic, sub formã lichidã, pe care apoi o spreyazã pe mugurii de canabis ordinar, fãrã THC, ºi îi transformã astfel în „iarbã de calitate”. Cicã o dozã de astfel de canabis artificial costã cam 7 milioane ºi îþi ajunge suficient ca sã stropeºti cam 300 de grame de iarbã sterilã. Evident, profitul dealerului este imens cãci investeºte de fapt doar 7 milioane, fãrã riscuri, ºi scoate o sutã optezeci de milioane – dacã vinde la preþul pieþii – 60 lei gramul. Cu aceastã metodã de “cultivare”, riscurile sunt incomensurabil mai mici, cãci mai uºor ascunzi  o sticluþã cu lichid decât o plantaþie care “cântã” cu putere pe toate notele portativului olfactiv. Ei bine, de aceea s-a umplut piaþa de aºazisele haze-uri care îl sparg de cap pe consumator de la primele trei fumuri. THC-ul de de sintezã, fabricat în laborator, nu îl imitã perfect pe cel din naturã, fiind de multe ori doar similar cu cel natural, consumul lui producând efecte secundare negative asupra sãnãtãþii.  Adicã ajungi sã cumperi “iarbã” triplu X, cum se vindea (ºi se mai vinde) pe net salvia divinorum 10x, produsã în China. Adicã de 10 ori mai puternicã decât planta originalã, fapt care îi “sparge” instantaneu, de la primul fum, pe unii. Amintesc faptul cîn formã naturalã, frunzele de salvia divinorum erau consummate ritualic, în diverse religii, ºi produceau experienþe religioase, fãrã efectele brutaale a chimicalei care se gãseºte azi pe net sub forme concentrate (se gãseºte ºi 30X sau chiar 6X, adicã de 30 sau chiar 60 de ori mai puternicã decât salvinorinul produs de naturã).  Astfel, ajungi sã nu te mai “vindeci de cancer” dacã ai început sã fumezi preventiv cannabis, crezând cã treaba asta îl blocheazã, ci dimpotrivã, te otrãveºti singur, mai ales dacã ajungi sã fumezi zilnic, de ani de zile – cum o fac atât de mulþi consumatori – în special cei tineri. Practic, în loc de iarbã ajungi sã cumperi iarbã falsificatã cu legale, ceea ce e naºpa din douã motive: primul constã în faptul cã iarba naturalã a cãlãtorit cu omul prin istorie, vreme ze zeci de mii de ani, poate mai mult. În toþi anii ãºtia, organismul uman ºi-a adaptat receptorii la compusul complex de substanþe pe care îl conþine canabisul.  Ori, dacã bagi o chestie chimicã, pe care organismul nu o prea recunoaºte (exact ca o cheie falsã bãgatã în broascã), riºti sã te blochezi, sã experimentezi tripuri naºpa. Consumând iarbã stropitã cu THC de sintezã, creºte exponenþial riscul declanºãrii unei psihoze, dovadã ºi faptul cã sunt tot mai multe cazuri tineri internaþi la Obrejia, cu psihoze declanºate de consumul de “iarbã” falsificatã.  În al doilea rând, cannabinolul solubil este însoþit ºi de alte chimicale cu rol de suport  ºi conservare, pentru THC. Este exact povestea tutunului din þigãri. Nu te omoarã planta în sine cât chimicalele care o însoþesc în forma finitã, de þigarã. Deci pe lângã cannabiol de sintezã, mai bagi ºi alte cãcaturi, fãrã sã ºtii. Respectivul îmi povestea cã majoritatea consumatorilor cu experienþã s-au prins de ºmecherie ºi consumã numai haºiº, care vine într-o formã care nu prea poate fi falsificatã, sau poate nu atât de uºor. Ideea este cã devine din ce în ce mai periculos sã te droghezi în cãcatul ãsta de þarã de ipocriþi, iar în frezã ºi-o încaseazã rãu de tot în special consumatorii tineri, care sunt cei mai entuziaºti fumãtori de iarbã, pentru cã fumeazã des.  Adicã, în mod paradoxal o pãþesc tocmai puºtii, ãia pe care Statul pretinde cã îi protejeazã pentru binele lor ºi al societãþii, interzicând consumul de cannabis. Statul, parlamentarii, factorii de decizie, ar trebui sã înþeleagã cã lupta cu consumul de iarbã a fost pierdutã. O spun statisticile, este cel mai comun drog consumat nu doar de români, ci ºi la nivel mondial. ªi atunci, pentru a înlãtura sau micºora daunele, problemele produse de consum, consumul de canabis ar trebui dezincriminat, iar Statul ar trebui sã exercite un control atent asupra producãtorilor, dupã modelul olandez. Atunci, consumatorii de iarbã nu s-ar mai otrãvi cu falsificate, spre profitul imoral al unor furnizori escroci. Pe aceºti jegoºi, care falsificã unul dintre cele mai frumoase daruri lãsate Umanitãþii de cãtre Creator, le-aº da pedeapsa maximã, dacã i-aº prinde cã la analize iese iarbã falsificatã. Pentru cã ei chiar reprezintã un pericol pentru sãnãtatea populaþiei. Soluþia este una evidentã pentru toatã lumea. Legalizarea consumului sub controlul autoritãþilor. Ca ºi în cazul prostituþiei, atent monitorizatã în statele unde ea este legalã, cum e Germania. Sper ca în faþa acestor argumente raþionale, bravii noºtri parlamentari sã înþeleagã ºi sã sustinã ideea legalizãrii consumului de canabis, cu stabilirea unor reguli foarte stricte pentru producerea lui, ºi eventual cu pedepsirea foarte asprã a celor care vând canabis sintetic.]]>