comentariu rapcea.ro: Apostolul Pavel ne îndeamnã “Cercetați totul și luați ceea ce este bun”. În același spirit, preiau și eu partea bunã a informațiilor de pe  site-ul MISA, cãci pericolul mondializãrii sub tirania Noii Ordini Mondiale este la fel pentru toatã lumea.

Manifestaþiile de protest ale crescãtorilor de animale din Franþa sunt trecute sub tãcere de mass-media aservitã ocultei mondiale

Începând cu anul 2006, mulþi crescãtori de animale din Franþa ºi-au exprimat îngrijorarea cu privire la instituirea obligativitãþii de a introduce cipuri la animale, mãsurã care la vremea respectivã se prefigura a fi introdusã de cãtre statul francez. Anul urmãtor, în mod explicit, Parlamentul european a susþinut utilitatea ºi eficacitatea cipãrii animalelor, aspect consemnat în raportul consultativ din 13 decembrie 2007: „deputaþii solicitã Comisiei europene sã prezinte cel mai târziu la finele anului 2009 un raport referitor la trasabilitatea electronicã individualã din domeniul agroindustrial din perspectiva combaterii maladiilor.“

Trasabilitatea, noul termen introdus pentru inducerea ideii de securitate ºi calitate în domeniul creºterii animalelor se referã însã mai degrabã la posibilitatea identificãrii ºi urmãririi animalelor pe tot parcursul vieþii lor, prin ataºarea unor sisteme de urmãrire. Aºa cum afirmã Christine Foissac, membrã a organizaþiei franceze Sã nu cipãm (Faut pas pucer), „tehnologia pune accentul pe ideea inviolabilitãþii pentru a oferi garanþii asupra trasabilitãþii, o noþiune totalmente artificialã ºi care în realitate se substituie calitãþii. Trasabilitatea, despre care se afirmã cã ar fi indispensabilã agroindustriei, oferã însã o siguranþã iluzorie, deoarece însãºi aceastã industrie este deseori la originea crizelor sanitare (de exemplu: boala vacii nebune).“

Dupã trei ani, la 1 iulie 2010, crescãtorilor francezi de oi ºi capre li s-a impus ataºarea „cerceilor“ electronici la urechile animalelor pe care le cresc. Aceºti „cercei“ conþin un cip RFID – în mod semnificativ, cuvântul francez pentru „cip“ este „pouce“ care mai înseamnã ºi „purice“. Reglementãrile franceze oficiale prevãd ca pânã în anul 2013 toate animalele aflate sub îngrijirea crescãtorilor particulari sã aibã obligatoriu astfel de cipuri, ceea ce echivaleazã cu implementarea unui control total al producþiei de carne ºi lapte. Aceasta se va produce sub paravanul oficial al necesitãþii de supraveghere sanitarã, pretinzându-se totodatã cã existã ºi unele avantaje ºi facilitãþi convenabile pentru crescãtorii de vite.

Trasabilitatea, o super-cireaºã pe tortul controlului global

Trasabilitatea (de la verbul  to trace, „a urmãri“ din limba englezã) este un nou concept din domeniul securitãþii, nãscut odatã cu crizele sanitare ºi asociat ideii de siguranþã a consumatorilor ºi a populaþiei în general, în contextul unor posibile epidemii de origine animalã. Acesta este argumentul fluturat cu generozitate pentru a justifica toate mãsurile de identificare în creºterea animalelor: tatuaj, însemnare cu „cercei“, dublã însemnare cu „cercei“ ºi acum… cipare. Trasabilitatea administrativã, sub toate formele ei, este de fapt o pãcãlealã: oferã o securitate iluzorie, dar în schimb îi deposedeazã pe crescãtorii de animale de propriile mecanisme de control.

Toate reglementãrile ºi obligaþiile instituite timp de 20 de ani în domeniul creºterii animalelor au avut drept consecinþã directã creºterea taliei animalelor, diminuarea numãrului ºi rãspândirii lor geografice. Aceastã ocupaþie a fost profund modificatã prin aceastã „evoluþie“ forþatã. Crescãtorii particulari au fost practic somaþi sã uite toate cunoºtinþele acumulate ºi transmise din generaþie în generaþie de mai bine de 1000 de ani, în favoarea unor metodologii aºa-zis „moderne“, prea puþin verificate prin experienþã. În prezent, mulþi crescãtori de animale francezi refuzã din principiu implementarea cipurilor ºi conceptul de trasabilitate, considerând cã o producþie strict localizatã la fermele ºi circuitele scurte de distribuþie proprie sunt mult mai adecvate pentru a conferi o siguranþã alimentarã certã pentru consumatori. Unii crescãtorii de animale sunt de pãrere cã prin introducerea cipurilor ºi mecanizarea pe care aceasta o induce, guvernul francez îi obligã sã renunþe la principalul motiv pentru care au ales aceastã meserie: acela de a avea o viaþã independentã, cât mai puþin constrânsã de reglementãri industriale.

Lobby-ul pentru cipare

Grupurile de oameni de ºtiinþã ºi firme care dezvoltã ºi comercializeazã aceste sisteme RFID sunt foarte active la nivel european ºi fac presiuni în toate domeniile: sãnãtate, securitate, comerþ de animale de companie, iar mai nou ºi creºterea animalelor, pentru a incita instanþele decizionale sã ia mãsuri ce impun ciparea.

Refuzul cipãrii Crescãtorii de animale francezi sunt convinºi cã dacã sunt uniþi ºi bine organizaþi vor putea fi  ascultaþi de administraþie ºi Comisia Europeanã ºi, de asemenea, vor putea convinge ºi alte organizaþii profesionale sã spunã „NU“ cipãrii animalelor: „Sã creãm grupe de crescãtori, sã facem presiuni prin toate mijloacele (în departamentele noastre, mai sus), informându-i pe toþi asupra refuzului nostru categoric de a introduce cipuri animalelor. Sã ne organizãm pentru a-i susþine în faþa administraþiei pe toþi cei care vor refuza ciparea.“

În 2012, la invitaþia colectivului Sã nu cipãm, la Tarn s-a þinut reuniunea naþionalã francezã pentru refuzul cipãrii animalelor care a avut ca scop crearea de legãturi cu alte miºcãri similare. Cu aceastã ocazie a fost lansatã o campanie împotriva cipãrii (în corelaþie cu revoltele împotriva cardurilor cu cipuri RFID utilizate în transporturile în comun sau împotriva nanotehnologiilor) ºi s-a stabilit o zi naþionalã a acestor acþiuni: 17 februarie 2012.

La 20 aprilie 2011, colectivul Sã nu cipãm a elaborat trei documente: – apel pentru a refuza „puricii electronici“, – declaraþie colectivã a crescãtorilor de animale faþã de cipare ºi – luarea individualã de poziþie a crescãtorilor. Grupul Sã nu cipãm a declarat: „În aceste zile, mai mulþi crescãtori de animale din sud-vestul Franþei ºi-au declarat public refuzul de a instala noii «cercei» de identificare electronicã la urechile caprelor ºi oilor lor.“ Grupul susþine în totalitate acest demers ºi îi invitã ºi pe alþi crescãtori de animale sã se sustragã obligaþiei legale de a cipa animalele.
Aºadar, cei care îºi vor manifesta dezacordul în legãturã cu respectiva lege vor trebui sã se aºtepte atât la represalii financiare (reducerea primelor care constituie o parte importantã a veniturilor lor) cât ºi judiciare (diverse procese). Astfel, ei vor avea nevoie de susþinere materialã, politicã ºi moralã. Cel mai mare serviciu care li se poate face este de a solicita, oriunde este posibil, „dezbateri în legãturã cu ravagiile pe care informatizarea le face în societate, la muncã sau în viaþa personalã.“ Existã la ora actualã dezbateri cu privire la multiplele constrângeri birocratice ce se materializeazã prin dispozitive de „înaltã tehnologie“ (cum ar fi chipurile RFID sau bornele biometrice etc) ºi a cãror utilizare este ferm respinsã.
În buletinul de iarnã din 2011, editat de asociaþia Sã nu cipãm, intitulat Roboþii viseazã la oi electronice? se spune: „O turmã echipatã cu «purici» electronici este o turmã care va fi administratã de un computer. Dar nimeni nu devine cioban sau crescãtor de vite pentru a ajunge sã lucreze în spatele unui ecran ºi nici pentru a urma procedurile standard inventate de pretinºi experþi. Creºterea animalelor nu este o uzinã de carne destinatã sã producã în permanenþã cât mai mult ºi cât mai repede.“
Aceastã problemã nu-i priveºte doar pe crescãtorii de animale: puþin câte puþin, pretutindeni (la locurile de muncã, în ºcoli, spitale) totul se automatizeazã, în detrimentul grijei ºi al atenþiei de care ar trebui sã dea dovadã lucrãtorii. ªi toate acestea pentru ca oamenii sã fie cât mai uºor de controlat.
În maternitãþi, nou-nãscuþii sunt echipaþi cu brãþãri electronice dotate cu aceiaºi „purici“ electronici. În anumite ºcoli, elevii care au card „fãrã contact“ [Contactless Card – smart card ce realizeazã comunicarea cu cititorul de carduri (ex. E-POS, ATM, cititor de bilete transport în comun etc.) ºi care este folosit pentru plãþi rapide, deoarece cardul trebuie doar apropiat de cititorul de card, de unde ºi denumirea de „contactless“ din limba englezã] sunt verificaþi la intrarea ºi la ieºirea din ºcoalã, iar software-ul din dotarea ºcolii de care aparþin le trimite automat mesaje pãrinþilor acestora pe telefonul mobil.
Cu aceste inovaþii care vizeazã „modernizarea“ ºi realizarea de salturi în productivitate, activitãþile umane sunt profund denaturate. Cei care le utilizeazã sunt mai uºor de controlat iar competenþa lor este pusã la îndoialã. Într-o bunã zi, clientului / administratului / pacientului / oii / caprei etc. i se va spune: „Îmi pare rãu, dar computerul nu vrea“. La aceasta, noi rãspundem: „Pardon, dar eu nu vreau computerul!“
La toate acestea ar trebui sã declarãm încã de acum: „Nu dorim niciun fel de urmãrire ca remediu la patologiile unui sistem aberant. Respingem ferm ideea de producþie în masã, fie cã este vorba despre alimente sau de falsele nevoi pe care capitalismul industrial le-a creat. Dacã nu puteþi garanta cã mâncarea vândutã pe piaþa mondialã nu este otravã, atunci piaþa este cea care trebuie restructuratã, nu practicile agricole tradiþionale care nu sunt compatibile cu logica industrialã. Dacã pare imposibil sã ai încredere în ceea ce produc cei 900 000 de agricultori (ceva mai mult de 3% din populaþia activã din Franþa), nu considerãm cã trebuie sã fie controlaþi ºi mai strict aceºti 3%, ci mai degrabã ar trebui sã ne preocupe faptul cã o societate în care atât de puþini oameni se ocupã de producerea hranei se aflã într-o stare de dezechilibru profund. Iar acest fapt pune totul sub semnul întrebãrii.“
Bineînþeles cã este dificil sã modificãm reglementãrile dictate de birocraþiile de care am devenit profund dependenþi din punct de vedere material. Însã ar trebui sã ne îngrijoreze în egalã mãsurã problema acestei dependenþe care apare în situaþia implementãrii cipurilor. În prezent, suntem cu toþii supravegheaþi: de la patron la beneficiar, de la agricultor la sportiv, de la funcþionar la artist. Totul este o formã de control ºi supraveghere generalizatã.
(va urma)
]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap