Sunt câteva dintre concluziile studiului „Health Benefits of Christian Faith”, ai cãrui autori sunt Alex Bunn ºi David Randall. Datele analizate de autori din peste 1.200 de studii despre spiritualitate ºi efectele sale asupra vieþii au arãtat cã existã asocieri clare între credinþã ºi o serie de efecte pozitive asupra stãrii de sãnãtate. „În majoritatea studiilor, implicarea religioasã este corelatã cu bunãstarea, cu fericirea ºi satisfacþia vieþii, cu speranþa ºi optimismul, cu scopul ºi sensul vieþii, cu o bunã stimã de sine, cu adaptarea mai bunã la cazurile de deces, cu implicare socialã mai mare ºi singurãtate mai puþin accentuatã, cu rate mai mici de depresie ºi o recuperare mai mare dupã stãrile de depresie, cu rate mai mici ale sinuciderii ºi interes mai mic pentru sinucidere, cu anxietate scãzutã, cu mai puþine psihoze ºi tendinþe mai scãzute spre psihoze, cu rate mai scãzute de alcoolism ºi de consum de droguri, cu mai puþine cazuri de delincvenþã ºi activitãþi infracþionale, cu o mai mare stabilitate ºi satisfacþie în cãsnicie”, se aratã în studiul realizat de Bunn ºi Randall. Unul dintre studiile luate în considerare de cercetãtori a investigat rata mortalitãþii în rândul a 21.204 de adulþi din Statele Unite ºi a încercat descopere dacã sunt corelaþii între aceastã ratã ºi o serie de factori precum participarea regulatã la serviciile religioase ale bisericilor, nivelul de educaþie ºi salariul. În timp ce venitul ºi educaþia s-au dovedit a avea un impact destul de redus asupra longevitãþii, participarea regulatã la bisericã a fost asociatã cu o speranþã de viaþã cu 7 ani mai mare decât în cazul celor care nu merg la bisericã. În rândul populaþiei de culoare aceastã speranþã de viaþã s-a dovedit cu 14 ani mai mare comparativ cu cei care nu frecventeazã biserica. Realizatorii acestui studiu au atribuit aceastã speranþã mai mare de viaþã relaþiilor interumane de o calitate mai bunã, care se dezvoltã în bisericã, precum ºi unui stil de viaþã mai sãnãtos. Bunn ºi Randall susþin cã existã corelaþii între interesul omului pentru spiritualitate ºi modul în care acesta face faþã bolilor incurabile. Dacã persoanele care nu au un interes special pentru spiritualitate ºi care nu au un scop anume în viaþã sunt asociate cu cazuri de insomnie, anxietate sau lipsã de speranþã, credinþa ºi interesul pentru religie sunt asociate cu perspective mai optimiste asupra vieþii, chiar ºi în cazurile în care persoanele respectivã se confruntã cu diferite boli. Autorii studiului au subliniat cã studiul lor nu demonstreazã cã religia ºi credinþa au efecte miraculoase asupra vieþii ºi sãnãtãþii omului, însã ele îi oferã un sens în viaþã, îl ajutã sã fie optimist, sã aibã o perspectivã pozitivã asupra vieþii, iar acestea „pot sã aibã un impact substanþial asupra sãnãtãþii fizice”. Bunn ºi Randall citeazã, de exemplu, un studiu conform cãruia lipsa de speranþã creºte riscul de a face un atac cardiac sau o formã de cancer. Pe de altã parte, interesul pentru credinþã ºi implicarea în viaþa ºi activitãþile unei biserici sunt asociate cu comportamente care favorizeazã o viaþã mai lungã ºi mai sãnãtoasã: abstinenþã sau consum redus de alcool, abstinenþã de la fumat sau comportament sexual mai sãnãtos. Medicii ar trebui sã acorde o importanþã mai mare vieþii spirituale a pacienþilor ºi sã încerce sã descopere dacã bolile acestora nu sunt determinate ºi de anumite perspective asupra vieþii, care ar trebui corectate, cred autorii studiului. În opinia lor, tratamentul nu trebuie sã aibã în vedere doar dimensiunea fizicã, ci ºi pe cea spiritualã a omului.]]>