Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zãcãmintele sunt epuizate. Totuºi, opt firme strãine au primit licenþe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conþin aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaþia: “Au avut hãrþile geologice ale statului român”, ne-a spus dr. ing. Florea Neagu (foto mic).

Zãcãmintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” – adicã perimetrul Baia de Criº, Sãcãrâmb, Zlatna ºi Baia de Arieº, din Munþii Apuseni – dar ºi în Maramureº, sunt exploatate, cu eficienþã, de foarte mult timp. “Pe timpul lui Ceauºescu se scoteau între 14 ºi 20 de tone de aur pe an. Dar, dupã 1990, extracþia a scãzut dramatic, iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus cã sunt epuizate”, a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectãri Miniere, omul care a proiectat ºi realizat mine de aur în “patrulaterul aurului”. Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naþionalã a refuzat sã mai cumpere aur de la minele româneºti pe motiv cã nu poate avea o rezervã mai mare de metal preþios decât 15% din tot ce înseamnã rezervã valutarã. Cum aceste mine nu aveau voie sã vândã metalul extras decât Bãncii Naþionale, au dat, cum era de aºteptat, faliment. Dacã vechile firme româneºti care se ocupau de metalul preþios au dispãrut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii strãine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecþiunea ºi exploatarea zãcãmintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaserã”. 250 de tone, doar la Roºia Montanã Potrivit declaraþiilor fãcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanþii firmei Gabriel Resources, la Roºia Montanã s-a gãsit un zãcãmânt de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adicã de aproximativ 250 de tone de metal preþios. De asemenea, firma Carpatian Gold a gãsit la mina Barza, în Munþii Zarandului, închisã pentru cã “nu mai era rentabilã”, un zãcãmânt de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, ªtefan Marincea, preºedintele Institutului Geologic Român, a declarat cã în þara noastrã mai sunt zãcãminte în valoare de cel puþin 54 de miliarde de dolari. Interesant este ºi faptul cã toate firmele strãine au mers la “punct ochit – punct lovit”, adicã au obþinut licenþe de prospecþiuni ºi exploatare exact pe zonele cele mai bogate… Cum? «Încã este mult aur în subteran» “Firmele strãine nu au descoperit nimic, datele aparþin ºcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectãri Miniere ºi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam ºi producþii de 40 de kilograme de aur pe tonã de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot sã spun cã încã este mult aur în subteran, dar nu ºtiu de ce nu le exploateazã direct statul. Pe vremea mea, informaþiile aveau caracter secret, dar acum le are toatã lumea. Firmele strãine «au gãsit» metale preþioase în România consultând hãrþile geologice realizate pe vremea lui Ceauºescu. Acum, statul, prin reprezentanþii sãi, a ºtiut perfect ce dã în concesie”, ne-a spus dr. ing. Neagu. Prima hartã a «bogãþiilor» româneºti dateazã din 1925 În 1925, în România s-a realizat o bazã solidã de date privind toate zãcãmintele naþionale. ªcoala româneascã de prospecþiuni geologice a crescut constant. Zãcãmintele din þarã au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialiºti ºi înregistrate pe “profile”, adicã secþiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate ºi într-un calculator adus de la americani ºi instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecþiuni ºi Foraje “Geofizica”, în strada Biserica Amzei din Bucureºti. În 1971, cei de la prospecþiuni au mai cumpãrat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din Capitalã, unde se gãseau ºi profile geologice realizate în toatã þara. Pe baza acestor informaþii, Ceauºescu fãcuse un plan de extracþie pânã în anul 2050. Dupã 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevãrul. Ulterior, imobilul a fost cumpãrat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfãºoarã activitãþi în domeniul prospecþiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispãruserã toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus cã preþul vânzãrii documentaþiei secrete a fost de 10.000 de dolari… Privatizarea rezervelor este þinutã «la secret» Am cerut Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licenþele primite de firmele strãine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României. Rãspuns: “Informaþiile solicitate nu se încadreazã în categoria informaþiilor de interes public. (…) Sunt documentaþii care fac parte din categoria informaþiilor clasificate”. Iatã ce scrie în Constituþia României, art. 136: “Bogãþiile de interes public ale subsolului, spaþiul aerian, apele cu potenþial energetic valorificabil, de interes naþional, plajele, marea teritorialã, resursele naturale ale zonei economice ºi ale platoului continental, precum ºi alte bunuri stabilite de legea organicã fac obiectul exclusiv al proprietãþii publice”. Iatã ce spune Legea 544/2001: “Accesul liber ºi neîngrãdit al persoanei la orice informaþii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaþiilor dintre persoane ºi autoritãþile publice, în conformitate cu Constituþia României”. Datorie externã, 92,1 miliarde € În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externã. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Bãncii Naþionale, publicate cu patru luni în urmã, þara noastrã a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externã de 92,1 miliarde de euro. Record pentru preþul aurului Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie (n.r.-unitate de mãsurã egalã cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacþionat la 1.502,96 dolari, faþã de 1.493,9 cu cât fusese vândut marþi. Economiºtii apreciazã cã preþul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar putea continua, metalele preþioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri. sursa: Libertatea]]>