O substanþã controversatã, care ajutã legumele sã creascã mai repede, este folositã în exces de legumicultorii cu tradiþie din þara noastrã.  Românii abia aºteaptã la fiecare început de varã sã dea bani pe o min­ciunã, aceea cã roºiile cultivate de grãdinarii noºtrii sunt mai sãnãtoase decât cele din import. Cumpãrã­tori au plãtit ºi 20 de lei pe kilogram luna trecutã, convinºi cã tomatele din zone cu tradiþie, ca sudul þãrii sau Galaþiul, sunt cultivate natural. Ce nu ºtiu consumatorii este cã legumicul­torii români folosesc în exces o substanþã controversatã, nu­mitã Ethrel. Rolul acesteia este de a grãbi coacerea legumelor, dar chiar ºi reprezentantul pro­du­cã­torului afirmã cã în mod normal ar trebui interzisã. Miracolul numit Ethrel Trei zile. De atât au avut nevoie reporterii „României libere” pentru ca o roºie crudã, care abia a crescut pe fir, sã se înroºeascã ºi sã fie gata de vânzare. Secretul coacerii rapide, chiar ºi când vremea e rece ºi ploioasã, stã în Ethrel, un produs interzis în unele þãri, dar care este folosit pe scarã largã de grãdinarii români care se grãbesc  sã ajungã la piaþã la începutul sezonului, când roºiile sunt mai scumpe. Orice grãdinar cinstit  recu­noaºte cã în condiþiile climaterice din þara noastrã roºiile nu au cum sã se coacã natural pânã în luna mai chiar dacã au fost plantate în sere încãlzite. În schimb, cei mai mulþi dintre legumicultori folosesc Ethrel, un produs chimic care face ca o roºie stropitã sã se coacã aproape pe loc. Deºi, în România, utilizarea sa este strict reglementatã, þãranii abuzeazã de aceastã substanþã pentru a ajunge cât mai devreme în pieþele din oraºe. Reporterii României libere au descoperit cã legumicultorii cumpãrã la liber Ethrel ºi îl aruncã pe roºii fãrã nici un discernãmânt ºi fãrã sã respecte indicaþiile producãtorului, punând astfel în pericol sãnãtatea consumatorilor. „Mai rapid ca Ethrel nu existã” Am mers în mai multe comune din judeþul Olt ºi ne-am oprit la magazinele care vând pesticide ºi îngrãºãminte pentru agriculturã. Am cerut sã cumpãrãm Ethrel ºi am fost serviþi încã de la prima unitate unde am intrat. Reporter: Mai aveþi Ethrel? Vânzãtoare: Numai la suta de grame. Costã 70 de lei un flacon. R.: Cât ajunge ãsta? V.: Depinde cum vreþi sã îl daþi. R.: La roºii, cã nu se mai încãlzeºte. V.: Merge 5 mililitri. R.: Mai aveþi ºi alte substanþe similare? V.: Da, pentru coacere naturalã, dar nu la fel de rapidã ºi se numeºte Drister. R.: Vreau de ãsta rapid. V.: Mai rapid ca Ethrel nu existã. Ethrelul se vinde la discreþie ºi în târgurile organizate sãptãmânal în comune. Unii vânzãtori sunt totuºi mai precauþi. “Nu mai avem voie sã comercializãm acest produs de cinci ani de zile”, ne-a rãspuns un comerciant. Totuºi, legumicultorii din Olt ne-au declarat cã multe magazine oferã aceastã substanþã numai dacã vânzãtorul îl cunoaºte pe cumpãrãtor. „Plantele se usucã, dar ne convine” Cum funcþioneazã Ethrelul? Hormonul chimic din produs stimuleazã apariþia mai devreme a unei substanþe care se gãseºte în mod natural în legume ºi fructe atunci când se coc.  Unii specialiºti afirmã cã dacã s-ar respecta regulile pentru stropire – diluarea atentã a soluþiei ºi acordarea unui timp de pauzã de zece zile, necesar ca hormonul sã iasã din roºie – Ethrelul nu ar fi toxic. Numai cã legumicultorii români, dornici sã prindã preþurile mari care se practicã la începutul verii, utilizeazã o soluþie mai concentratã decât cea recomandatã ºi nu mai aºteaptã sã treacã perioada de volatizare a substanþei chimic. Roºia este recoltatã ºi ajunge pe masa consumatorului cu tot cu hormonii de stimulare a creºterii. „La începutul luni mai, a vândut un vecin roºiile cu 18 lei kilogramul. A venit un angrosist ºi i le-a luat de la poartã. Când am vãzut aºa, ne-am pus toþi pe cãutat Ethrel”, ne-a povestit un grãdinar din Teleorman. Acesta ne-a explicat cã majoritatea cultivatorilor de roºii aplicã urmãtoarea reþetã. “Plantele sunt în serã. Omul stropeºte plantele ºi apoi închide ermetic sera, pentru ca substanþa sã nu se piardã în aer. În trei zile, roºia e coaptã, dar restul plantei se usucã. Dar pe producãtor nu-l deranjeazã. Vinde roºiile la preþ mare, acum la început de sezon, dupã care planteazã în acelaºi loc vinete sau gogoºari. Nu aºteaptã nimeni 10 zile, pentru cã tocmai asta e ºi ideea, sã ajungem cât mai repede pe piaþã”, a explicat grãdinarul. „E interzis, aveþi grijã” Am încercat sã obþinem Ethrel chiar de la producãtorul acestei substanþe, compania Bayer. L-am sunat pe unul dintre  distribuitorii oficiali pentru zona Teleorman, Nicuºor Þãroiu, cãruia i-am spus sã suntem legumicultori începãtori care vor sã ajungã repede pe piaþã cu roºiile.  “Nu se mai foloseºte în România la tomate. A fost scoasã de la omologare ºi este practic interzisã. Atenþie mare la lucrul ãsta, pentru cã substanþa se aduce pe diverse cãi din Moldova, Ucraina sau alte þãri ºi se vinde în unele magazine”, ne-a explicat Nicuºor Þãroiu. Acesta a precizat cã Ethrelul a fost interzis în þara noastrã deoarece a fost folosit în exces de legumicultorii români. “Totul a pornit de la utilizarea excesivã. De dragul de a le face mari ºi numai bune de piaþã s-a folosit foarte mult ºi la analizele de laborator a fost gãsit în cantitãþi foarte mari”, ne-a explicat distribuitorul Bayer. Totuºi, acesta a admis cã agricultorii români nu au renunþat la practica grãbirii coacerii roºiilor. “Ethrelul e în continuare cãutat, foarte mulþi mã sunã, dar este un produs care nu mai poate fi folosit în România, mai ales dacã produceþi pentru vânzare”. Am dorit sã aflãm care sunt, concret, rezultatele analizelor de laborator despre care vorbeºte Nicuºor Þãroiu. Din pãcate, am fost purtaþi de la o instituþie a statului la alta, fãrã nici un rezultat. Astfel, Ministerul Agriculturii ne-a rãspuns: „pentru detalii vã recomandãm sã vã adresaþi Institutului Naþional de Sãnãtate Publicã”. De la acest institut, ni s-a transmis cã despre analize trebuie sã ne interesãm la Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinatã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA). Doar cã ºi nici aici nu am obþinut vreun rezultat. „Vã comunicãm cã în cadrul laboratoarelor din reþeaua ANSVSA care realizeazã analize din produse alimentare de origine vegetalã, nu se efectueazã determinarea prezenþei produsului Ethrel sau a altui produs utilizat pentru maturizarea rapidã a legumelor”. În fine, am încercat sã obþinem o poziþie oficialã de la conducerea centralã a companiei. Deºi am aºteptam douã sãptãmâni un rãspuns, nu am primit nimic. „Problema e sã nu se greºeascã concentraþia” Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã, susþine cã substanþele care grãbesc maturizarea legumelor nu sunt nocive în sine. “Faptul cã se grãbeºte maturarea, mai ales acolo unde se valorificã roºiile mai rapid, nu este un lucru rãu, pentru cã aceste substanþe nu se acumuleazã în roºii.  Toate aceste substanþe se gãsesc ºi în mod natural în legumele ºi fructele aflate la maturitate. Practic, când se creºte artificial aceastã concentraþie, se grãbeºte maturizarea”, a afirmat Valeriu Tabãrã. Fostul ministru a menþionat totuºi cã e important ca producãtorii sã nu exagereze cu folosirea acestei substanþe.  “Problema este sã nu se greºeascã la concentraþie, apoi sã se aeriseascã foarte bine încãperea sau, în câmp, sã nu se foloseascã substanþe care se acumuleazã în plantã, pe care le gãseºte ºi peste zece zile. Pentru cã pe principiul ãsta nu ar trebui sã mai folosim substanþe împotriva dãunãtorilor. De exemplu, sulfatul de cupru, limitat ca utilizare, este mai periculos decât ethrelul”, a menþionat Valeriu Tabãrã. De asemenea, acesta a menþionat cã e esenþialã sã se respecte perioada de aºteptare, ca substanþa sã disparã din plantã, înainte de recoltare. Controverse mondiale Dezbateri legate de folosirea Ethrelului au avut loc în toatã lumea. Substanþa a fost interzisã în India, unde era folositã în exces pentru coacerea rapidã a bananelor. De asemenea, reglementãri au fost impuse inclusiv în þãri precum Ghana, unde hormonul este utilizat pentru coacerea rapidã a ananasului. Uniunea Europeanã permite ca în legumele ce se vând pe teritoriul sãu se se gãseascã o cantitate infimã din aceastã substanþã, respectiv 0.5 pãrþi la un milion dintr-un litru. Una dintre þãrile în care Ethrelul a fost declarat sigur este Vietnamul. Ethrel este interzis în India, unde era folosit pentru coacerea rapidã a bananelor. Efecte secundare pentru oameni În stare nediluatã, Ethrelul este coroziv ºi poate cauza rãni grave ale ochilor, se aratã într-un pliant internaþional al acestui produs. “Este periculos dacã este înghiþit, inhalat sau absorbit prin piele. Chiar în specificaþiile pentru România se menþioneazã cã “cele mai importante simptome ºi efecte, atât acute, cât ºi întârziate sunt arsuri ale pielii si ale þesutului membranelor mucoase, iritaþie gastro-intestinalã”. Cum recunoºti o roºie coaptã cu Ethrel Consumatorii au o singurã metodã de a descoperi cu ochiul liber dacã leguma pe care o cumpãrã  este sau nu coaptã mai repede decât normal. Astfel, tomatele, deºi sunt roºii pe dinafarã, în general sunt verzui în interior, iar miezul este încã tare ºi cu gust de necopt. sursa: romanialiberã]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap