Încă un episod umilitor al ofesinivei sioniste la adresa valorilor românești, care demonstrează cum ne distrug valorile sioniștii haustologi:

Președintele Academiei Române Ioan Aurel Pop anulează evenimentul dedicat lui Nicolae Paulescu după ce a fost amenințat cu reclamația la organismele evreiești internaționale: Fiindcă a fost antisemit, Nicolae Paulescu, n-a mai inventat insulina.

Ideea că Nicolae Paulescu – profesor emerit al Facultății de Medicină din București și membru post mortem al Academiei Române, este descoperitorul insulinei este falsă și dăunătoare pentru România, susține profesorul de medicină Peter Manu din Statele Unite. Intervenția sa a contribuit la anularea unei sesiuni a Academiei Române consacrate lui Paulescu, care a fost făcut membru post-mortem al Academiei Române în anul 1990, ca o dovadă de recunoaștere a valorii descoperirilor sale. 

Pe 21 iulie 2021, Academia Română a organizat adunare informală în care a fost marcat centenarul descoperirii insulinei, atribuită savantului român Nicolae Paulescu (8 noiembrie 1869 – 19 iulie 1931), acuzat de antisemitism datorită publicării cărții ”Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria” în care își exprima poziția față de manifestările inumane și imorale ale comunităților evreiești de-a lungul istoriei. Manifestarea a declanșat reacții prompte de condamnare.

  • 26 iulie: un grup de intelectuali publici critică Academia Română și cer destituirea Irinei Cajal, care a participat la adunare, din funcția de subsecretar de stat la ministerul culturii. Irina Cajal este fiica fostului președinte al Federației Comunităților Evreiești din România (1994 – 2004), academicianul Nicolae Cajal;

  • 26 iulie: președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care nu a participat la adunarea din 21 iulie, declara la G4Media: „Mi se pare o acțiune decentă față de descoperirea stiințifică epocala pe care a făcut-o un român acum o sută de ani, el are intâietate, chiar dacă datele Nobel au consemnat alți doi oameni de știință„;

  • 27 iulie: Reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru a condamnat și el adunarea din 21 iulie într-un comunicat: Este nevoie de o delimitare fermă și rapidă a conducerii Academiei Române față de această abordare necritică asupra operei și vieții omului de știință Nicolae Paulescu, un notoriu ideolog și activist antisemit”;

  • 1 august: preofesorul de medicină de la Univesitatea Hofstra din statul New York, Peter Manu, i-a scris un email, vice-președintelui Academiei Române, Victor Voicu, în care-i cerea să anuleze anunțata sesiune omagială consacrată lui Paulescu, programată pe 1 – 3 septembrie 2021: „Vă spun deci, cu regret, că dacă delimitarea Academiei de această persoană, cerută de guvernul Romaniei, nu va fi publicată cât mai curând, voi notifica Anti-Defamation League, American Jewish Committee și United Nations Commission for Human Rights.” scria profesorul Manu în acel email;

  • 5 august: Ioan Aurel Pop face o întoarcere de 180 de grade, scriindu-i profesorului Manu într-un email: „Nu va avea loc în acest an, la Academia Română sau sub egida Academiei, nicio conferință despre descoperirea insulinei. Evident, o astfel de conferință nu ar fi inutilă, dacă ar fi fost pregătită, dacă ar fi fost invitați specialiști reputați de la mari universități ale lumii. Este clar că descoperitorii insulinei sunt laureații premiului Nobel. S-au afirmat și alții pe drumul anevoios al descoperirii, dar o manifestare encomiastică la adresa lui Paulescu ar fi rușinoasă, de neacceptat.

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, s-a delimitat de manifestările omagiale la adresa lui Nicolae Paulescu, autorul lucrării ”Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria” datorită căreia comunitatea științifică internațională i-a marginalizat și minimalizat aportul științific în descoperirea insulinei.

Într-un interviu acordat exclusiv RFI România, profesorul Manu a comentat această secvență de evenimente și declarații petrecute într-un interval de două săptămâni.

Peter Manu: Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, președintele Academiei Române, care prin statut este singura voce oficială a acestui for, a spus foarte clar: insulina  fost descoperită de laureații Premiului Nobel. Or laureații Premiului Nobel sunt cercetători din Canada.

Reporter: Dar atunci într-o declarație pe 26 iulie, de ce nu a spus acest lucru? De ce a așteptat până pe 5 august când a făcut o întoarcere de 180 de grade, după ce dumneavoastră i-ați scris pe 1 august?

Peter Manu: S-a mai întâmplat ceva: pe 27 iulie reprezentantul guvernului în chestiunea antisemitismului, Alexandru Muraru, a luat poziție și s-a publicat pe larg, un comunicat extrem de ne-echivoc cum nu am mai văzut până acum, prin care guvernul României se delimitează total, irevocabil și permanent de activitatea antisemită a lui Paulescu, care este explicată în întregime în acea declarație.

E un fapt de mare însemnătate, cred eu, pentru poporul român, pentru relația poporului român cu propria lui istorie, un fapt care nu s-a mai întâmplat până acum, deși Paulescu a fost inclus în Raportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, publicat în 2004, această ruptură, această delimitare guvernamentală față de activitatea antisemită a lui Paulescu nu s-a mai întâmplat până acum. (evident, unde putea fi publicat interviul în altă parde decât pe cea mai filo-sionistă publicație, Radio France International. Interviul complet în RFI)

Sursa: newsweek.ro

CINE A FOST NICOLAE PAULESCU !?

Paulescu a fost, pe lângă multe altele, adevăratul descoperitor al insulinei, iar descoperirea sa a salvat milioane de vieti. Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi „eroi canadieni” Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase in revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul „Recherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive”. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. Insa, in 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.

De ce nu a fost recunoscut meritul lui Paulescu? Exista un complex de factori, dar doi dintre acestia prevaleaza:

1. Nicolae Paulescu figureaza in Raportul privind holocaustul in Romania pe lista „antisemitilor”. Iata cum il prezinta un fragment din acest raport:

„După primul război mondial, Cuza [e vorba de A. C. Cuza, lierul Ligii Apararii National-Crestine, n.a.] a împletit în litaniile sale teme din antisemitismul creştin şi noi interpretări bazate pe teologia creştină şi pe filosofie. În acest sens a fost influenţat de Nicolae C. Paulescu (1869-1931), profesor de fiziologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti, specialist de talie mondială în domeniul biochimiei şi al psihologiei. Paulescu era de asemenea un autodidact într-ale filosofiei, pe care a folosit-o ca armă antisemită, şi, ca şi Cuza, a semnat diverse lucrări pseudo-ştiinţifice care au servit drept vehicule pentru răspândirea urii rasiale şi religioase. Paulescu a fost co-director la ziarul lui Cuza inaugurat în 1922, Apărarea Naţională, unde a şi publicat articole regulat. Cărţile şi articolele scrise de el urmăreau să contopească teologia, medicina şi ştiinţa într-o „fiziologie filozofică”, care în realitate era doar o cale prin care îşi putea exprima antisemitismul obsesiv, făcând ca aceste puncte de vedere să fie foarte atrăgătoare pentru Cuza. Paulescu a găsit originea perfidiei evreieşti în Talmud, stabilit de el ca fiind instrumentul de exterminare a celorlalte naţiuni („exterminarea sistematică şi totală”), dar şi în Cahal, care punea la cale în secret dezastrele ce afectează restul omenirii. Deşi nu putea să anticipeze existenţa lagărelor de exterminare naziste, condamnarea evreilor era la Paulescu atât de totală încât a ridicat posibilitatea ‘exterminării paraziţilor nefaşti’, la fel cum ‘sunt omorâţi păduchii’. (‘Putem oare să-i exterminăm – cum bunăoară se ucid ploşniţele? Acesta ar fi mijlocul cel mai comod de a ne scăpa repede de ei’) . Este interesant că nu numai Cuza a fost influenţat de Paulescu, ci şi tânărul Codreanu, viitor fondator al Gărzii de Fier, a recunoscut puternicul impact al ideilor lui Paulescu în dezvoltarea sa.”

In 1923, el a fost co-fondator al L.A.N.C. alaturi de profesorul A.C. Cuza, de la care se va forma mai tarziu Legiunea Arhanghelului Mihail a lui Codreanu. Paulescu era un erudit in adevaratul sens al cuvantului, cunostea mai multe limbi straine si canta la pian. Cercetarile sale medicale l-au condus, printre altele, la concluzii privind rasele umane, publicand studiul „Degenerarea rasei evreiesti” (1930). A scris numeroase articole pe tema „chestiunii evreiesti”, dar si cartea „Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria”. In prefata unei editii a aceastei carti, Gh Buzatu scrie :”Paulescu si-a atras nu numai fulgerele cercurilor interesate ori vizate, dar, mai grav, a fost pur si simplu monitorizat in planul lumii stiintifice internationale, fiind eliminat din cursa pentru Premiul Nobel. (…) Este interesant ca, si dupa 1989, s-a incercat si se incearca, precum si in cazurile Nae Ionescu, Mircea Eliade, Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica, inclusiv Mihai Eminescu – mentinerea savantului pe aceeasi lista infama si pentru acelasi motiv. Dar totul a fost si este in zadar! Caci reinstalarea lui N.C. Paulescu in centrul atentiei noastre nu a mai putut fi blocata, iar argumentele contrarii, tinand de ridicolul limbaj al intrarii Romaniei in Europa, s-au dovedit facil de demontat si false”.

In 2004 trebuia sa se dezveleasca o placa comemorativa si un bust la spitalul parisian unde profesorul Paulescu lucrase între 1891-1894. Aparitia in ziarul Le Monde a unui articol in care se arata ca profesorul Paulescu a avut atitudini antisemite au zadarnicit toate aceste eforturi . In articol, se recunoaste totusi ca el a descoperit insulina (sic!).

2. Brevetarea insulinei ca descoperire a lui N. C. Paulescu si acordarea premiului Nobel ar fi adus uriase sume de bani lui si statului romanpentru ca brevetul trebuia cumparat de o companie producatoare de medicamente. Ca intotdeauna, acuzatiile de „antisemitism” si „negare a holocaustului” ascund importante interese materiale si strategice. Brevetul obtinut de cei doi canadieni a fost cedat pentru 1$ Universitatii din Toronto, care a acordat contractul pentru testarea si producerea insulinei companiei Eli Lily&co., o importanta companie farmaceutica avand de-a lungul timpului legaturi cu „clanuri” precum Rockefeller si Bush (George Bush Sr. a fost intre 1977-1980 membru in consiliul de administratie al acestei corporatii, dupa ce a fost director al CIA). In 1940, Eli Lilly & Company a realizat sub directivele CIA experimente pentru controlul mintii umane, inclusiv cu arme psihotronice primitive. In prezent, Eli Lily&co. este un important sustinator financiar al lui Bush (a contribuit cu peste 3 mil $ in ultima campanie electorala a acestuia) primind in schimb imunitate totala in fata legii. Acuzatiile aduse societatii nu au fost putine, compania fiind suspectata chiar ca realizeaza experimente ilegale pe oamenii fara adapost. In plus, prin fundatiile Eli Lily este finantata Hadassah, Organizatia Femeilor Sioniste din America, proprietara inclusiv a unei divizii in domeniul medical.

Urmarind evolutia de aproape un secol a fabricarii insulinei, vedem cum uriasele sume de bani de care ar fi trebuit sa beneficieze Romania si profesorul Paulescu au ajuns sa finanteze organizatiile evreiesti. Este un caz tipic, dar extrem de moralizator privind situatia economica actuala a României. Nu este vorba numai de prestigiu ci si de bani! (Miliarde dolari au fost platite de diverse state drept „compensatii” privind Holocaustul…)

Restabilirea prestigiului profesorului N. C. Paulescu

Nicolae Paulescu a studiat medicina la Paris, începând cu anul 1888, obţinând în 1897 titlul de Doctor în Medicină cu teza „Recherches sur la structure de la rate” („Cercetări asupra structurii splinei”). A lucrat în spitalele din Paris, (1891 – 1894) cu Étienne Lancereaux – cel mai ilustru clinician si anatomo-patolog al epocii. Ulterior a mai obtinut inca doua titluri de Doctor in stiinte. Desi se bucura de un imens interes in cercurile stiintifice internationale si de sustinere materiala in cercetarile sale, a preferat sa se intoarca in tara, unde a fost numit profesor de fiziologie la Facultatea de Medicina din Bucuresti (1900-1931), calitate in care a desfasurat o ampla activitate stiintifica in fiziologia medicala, metabolismul glicogenului, diabetul, rolul pancreasului in asimilatia nutritiva, coagularea sangelui hepatic, mecanismul mortii subite, anevrismele, etc. Pe baza cercetarilor asupra fiziologiei hipofizei şi epifizei, a elaborat o metoda originală (1906) de extirpare a hipofizei la caine, pe cale temporala, care ulterior va fi aplicata in chirurgia hipofizei la om. De asemenea, a obtinut rezultate extrem de importante privind structura splinei.

Demn de remarcat că deschiderea cursurilor sale la Facultatea de Medicină din Bucuresti s-a facut cu o severa, dar bine documentata, critica a darvinismului. Mai marii timpului s-au simtit clatinati, si nici astazi aceasta absurda teorie a „evolutiei omului din maimuta” nu a fost desfiintata. S-a cerut chiar, în Parlamentul vremii, inlaturarea lui Paulescu de la catedra de Fiziologie a Facultatii, intrucat nu convenea glasul suu autentic stiintific, ce darama templul scientismului materialist.

Timp de 30 de ani a muncit consecvent in cercetarile sale, si, desi nu a beneficiat de dotarile necesare, nimic nu l-a putut opri. In sesiunea din 23 iulie 1921 a Societatii de BiologieNicolae Paulescu prezinta in patru comunicari rezultatele cercetarilor sale privind actiunea extractului pancreatic în cazurile de diabet. Brevetul cu titlul „Pancreina si procedeul fabricatiei ei” din 19 aprilie 1922 si articolul publicat de revista de fiziologie belgiana in august 1921 aveau sa serveasca drept probe in incercarea acestuia de a dovedi ca este adevaratul descoperitor al acestui leac miraculos al secolului al XX-lea. In zadar insa: Premiul Nobel a revenit celor doi „eroi” canadieni… La fel patise si un alt roman, Nicolae Tesla care, in 1915, a refuzat sa imparta premiul Nobel cu Edison. Si pentru ca a refuzat, nu l-a mai primit niciodata…

Profesorul Paulescu declara cu amaraciune „(…)unii m-au devalizat, altii incearca sa-mi inabuse plangerile. Si aceasta se petrece in sanul cinstitei familii a oamenilor de stiinta. Odinioara credeam ca un cercetator poate munci in liniste, caci eram convins ca publicatiile sale il pun la adapost de orice nedreptate. Din nefericire, astazi sunt silit sa marturisesc ca m-am inselat cu desavarsire”. A murit neimpacat in 1931, fiind inmormantat in cimitirul Bellu. In 1990 Dr. Nicolae C. Paulescu a fost numit membru post-mortem al Academiei Romane.

Între Monumentul Artileristilor Români si Facultatea de Medicină, se afla statuia ridicată în memoria celui care a fost Nicolae Constantin Paulescu.

In 1969, raspunzand campaniei internationale de restabilire a adevarului, initiata de fiziologistul scotian Ian Murray in 1968 (in continuitatea careia se inscriu si eforturile unor specialisti romani, in frunte cu prof. dr. Ioan Pavel), Comitetul Nobel recunoaste meritele si prioritatea lui N.C. Paulescu in descoperirea tratamentului antidiabetic. Profesorul A.W.K. Tiselius (1902-1971), directorul Institutului Nobel, deplange situatia din 1923, dar exclude posibilitatea unei reparatii oficiale. „Reparatie oficiala” ar fi presupus si importante despagubiri materiale…

Intr-un articol din 1971, Ian Murray scria Lui Paulescu, distinsul om de stiinta roman, i s-a acordat o recunoastere insuficienta. Cand echipa din Toronto isi incepea cercetarile, profesorul roman reusise deja sa extraga hormonul antidiabetic din pancreas (insulina n.a.) si sa-i demonstreze eficienta in reducerea hiperglicemiei diabetice. Banting si Best sunt considerati a fi primii care au reusit sa izoleze insulina. Ei fost numiti ‘descoperitorii insulinei’. Renalizandu-se toate circumstantele, este sa ironic sa vezi cum Paulescu, cu toata experienta sa, este in pericol de oblivion, in timp ce tanarul si neexperimentatul Banting este prezentat ca si cum ar fi descoperit singur insulina”. La fel se pronunta si Roif Luft, presedintele Fundatiei Internationale de Diabet si Director al Comitetului Nobel pentru Fiziologie si Medicina (1971).

Orice incercare de distrugere si deconstructie a identitatii unui popor in functie de interesele vremii, se face actionand mai cu seama asupra numelor cu rezonanta, fie trecandu-le sub uitare, fie schimbandu-le reprezentarea. Se produce astfel o dezradacinare, insotita de o labilitate morala, care cu greu mai poate fi combatuta. Este de datoria noastra nu numai de a ne cunoaste marile valori personificate in mari romani, ci si de a le promova in contextul mondial. „Nosce te ipsum” nu numai ca individ dar si ca popor, ca suflet colectiv!

sursa: protocronism.wordpress.com

  1. August 19, 2021

    BS declaratie preluata de pe https://www.crestinortodox.ro/sanatate-stiinta/ideea-dumnezeu-stiinta-72638.html
    si atribuita lui Paulescu! E ca nuca in perete sa-ti critici idiot colegii si implicit sa te critici pe tine.
    Ce de-a comunismul si autocritica pe autorul asta!
    Mergand d-amboulea, rapcica? Hahaha!
    Tu ar trebui sa-ti iei refugiu in budism si in fapt faci totul pe dos. Se pare ca budismul e ceva fleeting prin fata ochilor tai la tine, era sa vorbesc si urat.

    “Pe baza cercetarilor asupra fiziologiei hipofizei şi epifizei, a elaborat o metoda originală (1906) de extirpare a hipofizei la caine, pe cale temporala, care ulterior va fi aplicata in chirurgia hipofizei la om.”
    L-au apucat dracii in spital si pentru ca avea juramantul lui Hipocrat s-a dus sa extirpe hipofiza la caini.
    Si dupa ce a omorat la caini glanda transei lui guru, dupa ce s-a linistit, a revenit la om ca gata, stie sa-l scoata din moarte, adica din transa indusa de zahar. Dar ca a omorat cainii nu se mai pune?
    “își exprima poziția față de manifestările inumane și imorale ale comunităților evreiești de-a lungul istoriei”
    Adica el era Izabel,
    cu cainii dupa el …

    “In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase in revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul „Recherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive”. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. ”

    Eu nu cred.
    “On July 30, 1921, they injected the hormone into a diabetic dog”
    E vorba de cei doi: F. Banting si C. Best.
    https://www.biusante.parisdescartes.fr/sfhm/hsm/HSMx1993x027x001/HSMx1993x027x001x0061.pdf
    “Recherche sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive”, article qui est reçu le 22 juin 1921, et publié le 21 août 1921 dans les Archives Internationales de Physiologie qui sont éditées simultanément à Liège, et à Paris chez Doin, c’est la revue”
    Adica au primit articolul lui in 22 iunie si a fost publicat in 21 august. Si vrei sa spui ca in acest interval i s-a furat inventia. Well, unde-i dovada? Adu dovada furtului!
    De ce n-a tinut legatura cu fostii colegi?
    Multe semne de intrebare si inca n-am citit articolul.

    Asimilatia nutritiva ca exista si nenutritiva. Mai are multe? Era sa mi se fure telecomanda tot citind la articolul tau.
    Si va mandriti cu el ca si-a facut studiile in Franta. Si mai ales biserica ortodoxa romana trage foloase din asta. Unbelivable! Au murit cainii lui Paulescu pentru Daniel.

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer