Mai mulți preoți și credincioși din Eparhia de Cahul și Comrat, Gãgãuzia, au lansat azi un comunicat prin care își exprimã îngrijorarea fațã de înregistrarea Ligii islamice în Moldova. ”Intrarea islamului pe arena religioasã va afecta, în primul rînd, minoritãțile etnice din zona sudicã a țãrii, bunaoarã, populația gagauzã, care va fi pusã în situația de a-și revendica iarãși creștinismul în fața prozeliților ce nu se vor lãsa așteptați. În condițiile în care identitatea și demnitatea etnicã a gãgãuzilor abia de douã decenii a cãpãtat o posibilitate de autodeterminare, prozelitismul islamic ar putea crea situații de conflict în zonã”, se spune în comunicat.

”Inregistrarea Cultului Islamic din Republica Moldova a actualizat problema istoricã a relațiilor statului nostru cu expansiunea islamicã. Din vremea, cînd Ștefan cel Mare lupta cu turcii și tãtarii pentru neatîrnarea neamului sãu, pînã în zilele de azi, libertatea a avut o conotație de credințã. Nici în cele mai grele cumpene nu s-a comercializat de dragul cuiva esența credinței unui popor, spre deosebire de ceea ce se face azi”, declarã reprezentanții Eparhiei de Sud. Totodatã, preoții și credincioșii din Gãgãuzia considerã cã situația creatã se datoreazã lacunelor din noua lege a cultelor: ”Imperfecțiunea legii cultelor a generat de mai multe ori situații de conflict în societate. Înregistrarea Ligii Islamice din Moldova poate crea tensiuni iminente, ceea ce ne îngrijoreazã profund. Eparhia de Cahul și Comrat are o vastã experiențã în medierea dialogului intercultural și interetnic. Singurul garant viabil al bunelor relații dintre etniile ce locuiesc în sudul țãrii îl reprezintã Biserica Ortodoxã”. Nu se exclud nici ciocnirile fizice dintre musulmani și creștini. ”Intrarea islamului pe arena religioasã va afecta, în primul rînd, minoritãțile etnice din zona sudicã a țãrii, bunaoarã, populația gagauzã, care va fi pusã în situația de a-și revendica iarãși creștinismul în fața prozeliților ce nu se vor lãsa așteptați. În condițiile în care identitatea și demnitatea etnicã a gãgãuzilor abia de douã decenii a cãpãtat o posibilitate de autodeterminare, prozelitismul islamic ar putea crea situații de conflict în zonã. Suntem îngrijorați de faptul cã islamul se lanseazã profitînd de lacune legislative, or, odatã instituit, islamul nu va mai respecta nicio lege, conform preceptelor islamice, care situeazã îndemnurile Coranului mai presus de orice Constituție. Textele lor sacre cheamã la masacrarea necredincioșilor, iar noi sîntem, în viziunea lor, necredincioși”. În final, semnatarii comunicatului îndeamnã autoritãțile moldovenești sã revadã legea cultelor în lumina legislației europene în vigoare, ținînd cont de experiența unor state precum Franța, Germania sau Marea Britanie. ”Existã un șir de chestiuni referitoare la cultul islamic care era imperios necesar sã fie discutate, negociate preventiv. Existã o conjuncturã, existã circumstanțe istorice ce ne obligã la o examinare foarte atentã a ofertei musulmane. Înregistrarea oricãrui cult, în particular, a celui musulman, necesitã cel puțin niște negocieri exhaustive, ce ar exclude riscurile iminente și ar oferi garanții solide privitoare la securitatea statului, la securitatea mediului cultural, valoare pe care, cu regret, nimeni se pare cã nu o mai ia în considerație. Mai presus de orice statul trebuie sã urmãreascã și sã asigure pacea și buna conviețuire dintre cetãțenii sãi și abia dupã aceea sã se îngrijeascã de reprezentanții altor state și culturi pe teritoriul Moldovei. Aceasta este și concluzia exprimatã recent de cãtre state precum Franța, Germania și Marea Britanie care au anunțat eșecul politicii multiculturaliste în defavoarea valorilor tradiționale în Europa”. De pe Moldova Ortodoxã]]>