prezentare rapcea.ro: problematica documentelor cu cip de proximitate continuã sã suscite o serie de temeri și întrebãri  rãmase pânã în prezent fãrã rãspuns. Am primit pe email acest material din partea dlui. Ștefan Alexandrescu, cu rugãmintea de a-l publica și promova în mediul on-line. Consider cã trebuie sã atragem atenția opiniei publice și sã relansãm dezbaterea pe tema pericolului reprezentat de documentele electronice, atât din punct de vedere religios cât și al dreptului la intimitate al cetãțeanului.

Expunere de motive

Acesta este un prim articol documentat pe subiectul cardului biometric ca instrument de identificare în România, atât sub formã de card naþional pentru asigurãri de sãnãtate, cât ºi drept carte de identitate.

În ultimii 12 ani, introducerea acestor documente în România a fost speculatã, planificatã, însã insuficient dezbãtutã din punctul de vedere al transparenþei ºi al democraþiei. Ca urmare, este un subiect extrem de sensibil în legãturã cu care aproape fiecare persoanã are o pãrere foarte vehementã.

Scopul cu care am redactat acest articol NU este sã expun pãrerea mea personalã cu privire la acest subiect, ci sã prezint o serie de fapte ºi date pe care le consider informatii de interes public. Poziþia mea în procesul de obþinere a acestor informaþii a fost de cetãþean român care îºi exercitã drepturile civile. Sunt convins cã unele din cele de mai jos sunt cunoscute, altele pot fi informaþii noi. Mãsura în care ele sunt utile poate fi judecatã de fiecare cititor în parte.

Am sã încerc, drept urmare, sã fiu obiectiv ºi cât mai corect în prezentarea acestora.

În acelaºi timp, trebuie specificat cã ceea ce am scris mai jos sunt rezultatele documentãrii personale. Am specificat sursele. Nu am pregãtire juridicã ºi nu îmi asum rãspunderea, nici responsabilitatea pentru deciziile pe care cititorii acestui articol le-ar putea lua, în baza acestuia. Nu garantez cã ceea ce am scris aici este 100% sigur sau complet dar, pe baza cunoºtinþelor mele, am încercat sã creez o imagine cât mai completã.

Cadrul legal

În primul rând, în România nu mai existã buletine de identitate. Actele de identitate cunoscute în secolul trecut drept „buletine de identitate” se numesc cãrþi de identitate ºi se prezintã sub formã de carduri de plastic. Legea ce reglementeazã cãrþile de identitate ce se emit cetãþenilor români este ordonanþa de urgenþã a guvernului OUG nr. 97/14 iulie 2005 privind evidenþa, domiciliul, reºedinþa ºi actele de identitate ale cetãþenilor români , republicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 719 din 12 octombrie 2011 . Versiunea consolidatã completã a acestei legi se poate gãsi aici în format PDF. Versiunea simplã în format PHP poate fi cititã aici.

Dar aceastã lege nu mai este valabilã în forma aceasta, deoarece aceasta a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 82 din 4 decembrie 2012 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind evidenta persoanelor, actele de identitate ale cetatenilor romani, precum si actele de rezidenta ale cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European rezidenti in Romania, publicatã înMONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012 . Seria de petece legislative numitã OUG nr 82/2012 poate fi consultatã în format .aspx aici.

Peste acestea, se mai adaugã o serie de petece sub forma legii nr. 235 din 15 iulie 2013 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative privind evidenþa persoanelor, actele de identitate ale cetãþenilor români, precum ºi actele de rezidenþã ale cetãþenilor statelor membre ale Uniunii Europene ºi Spaþiului Economic European rezidenþi în România, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013. Aceasta se poate gãsi în format .html aici.

În decembrie 2012, s-a propus o nouã modificare a acestora, prin adãugarea a ceea ce se numeºte „hotãrârea pentru modificarea ºi completarea unor acte normative privind aplicarea dispoziþiilor legale din domeniul evidenþei persoanelor, actelor de identitate ale cetãþenilor români, precum ºi actelor de rezidenþã ale cetãþenilor statelor membre ale Uniunii Europene ºi Spaþiului Economic European rezidenþi în România, precum ºi pentru aprobarea procedurilor de preluare a datelor biometrice pentru emiterea documentelor electronice ºi a condiþiilor tehnice ºi aspectelor procedurale ºi legale privind accesul operatorilor de date cu caracter personal la conþinutul cip-ului cãrþii electronice de identitate ºi cãrþii electronice de rezidenþã”. Am scris despre asta aici. Pânã acum, aceasta nu a fost trecutã în stadiul de lege, deci este doar un proiect (deocamdatã).

Pentru cineva care doreºte sã ºtie ce anume este valabil ºi ce anume nu este valabil din ce s-a planificat prin aceste legi, este foarte dificil sã gãseascã o versiune consolidatã a tuturor acestora, probabil pentru cã nu existã. Aºadar, lectura se face de la cap la coadã, astfel:

OUG 82/2012 care modificã

OUG 97/2005 versiunea 2011

Toatã aceastã legislaþie trebuie sã fie coroboratã ºi cu legea reformei în sãnãtate, adicã Legea nr 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, publicatã în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006. Versiunea actualizatã pânã în 2012 a acestei legi poate fi cititã aici în format PDF. Aceastã reformã se completeazã cu hotãrârea guvernamentalã nr. 900/31 decembrie 2012 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicarea prevederilor referitoare la cardul national de asigurari sociale de sanatate din titlul IX Cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare. HG 900/2012 poate fi cititã în format .php aici.

Statul este obligat sã ofere informaþii cetãþenilor care le formuleazã corespunzãtor

În tot acest proces, mai multe instituþii ºi companii ale statului sunt implicate. Toate aceste instituþii ºi companii sunt obligate sã rãspundã solicitãrilor de informaþii ale cetãþenilor pe baza a douã legi fundamentale.

Prima este Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. L. 677/2001 poate fi consultatã în format .html aici. Rãspunsurile la cererile adresate de cetãþeni trebuie comunicate în termen de maxim 15 zile de la data primirii solicitãrii de cãtre instituþia respectivã. Dacã instituþia refuzã sã rãspundã cererii, atunci cetãþeanul are dreptul sã adreseze o plângere la Autoritatea Naționalã de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal, nu mai devreme de 15 zile faþã de momentul în care o plângere similarã a fost adresatã instituþiei ce refuzã rãspunsul. Instituþiile sunt obligate sã rãspundã la o cerere de acest tip, pe an.

A doua este Legea nr. 544/12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, actualizatã pânã în 2006, al cãrei text îl puteþi citi în format .pdf aici. În mod normal, rãspunsul trebuie comunicat în termen de 10 zile. Dacã rãspunsul solicitat este unul mai elaborat, atunci instituþia trebuie sã comunice aceasta ºi sã livreze rãspunsul în termen de 30 de zile de la primire. În cazul în care instituþia refuzã sã rãspundã, cetãþeanul poate adresa o plangere oficiala catre sectia de contencios administrativ a Tribunalului in ale carei competente ca instanta de fond intra aceasta. În cazul de faþã, este vorba despre Tribunalul Municipiului Bucureºti.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare „Orice persoana care se considera vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atât privat, cât si public.”.

Plângerea se formuleazã cf. L. 544/ 2001 în termen de 30 de zile de la expirarea termenului la care instituþia trebuia sã rãspundã.

În ceea ce priveste modalitatea de transmitere a unei cereri de chemare în judecata, trebuie þinut cont ºi de dispozitiile art. 199 din Noul Cod de procedura civila, conform carora: „Cererea de chemare în judecata, depusa personal sau prin reprezentant, sosita prin posta, curier, fax sau scanata si transmisa prin posta electronica ori prin înscris în forma electronica, se înregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare. Dupa înregistrare, cererea si înscrisurile care o însotesc, la care sunt atasate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise catre instanta, se predau presedintelui instantei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndata masuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecata, potrivit legii.”.

Aºadar, trimiterea în judecatã a instituþiei pentru încãlcarea legii prin refuzul tacit se poate face ºi prin e-mail.

Instituþiile implicate

Instituþiile ºi companiile statului care sunt implicate în procesul cãrþilor de identitate ºi a cardului naþional de asigurat sunt:

Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS), cu sediul în Bucureºti, Calea Calarasilor 248, Bl. S19, Sector 3, 030634. Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate are în mod oficial adresa media [at] casan.ro, care nu funcþioneazã. În schimb, existã o listã de telefoane care poate fi consultatã aici. Din când în când, existã posibilitãþi sã gãsiþi pe cineva care sã rãspundã la vreounul din aceste telefoane. Vã recvomand sã nu folosiþi numãrul tel verde. Nici acela nu funcþioneazã. Site-ul instituþiei: http://www.cnas.ro/

Casele de asigurãri de sãnãtate judeþene, respectiv a Municipiului Bucureºti

CASMB are sediul principal în Str. Sergent Matei Dumitru nr 1-3, sector 2, Bucureºti, cod poºtal: 020321. Solicitãrile privind datele cu caracter personal pot fi înaintate d-nei Cristina Cãlinoiu la adresa publicã cristina [punct] calinoiu[at] casmb.ro. Am constatat cã este singura persoanã din toatã instituþia care chiar rãspunde. Site-ul instituþiei:https://www.casmb.ro/ .

Sediul operaþional CASMB se gãseºte în Str. Gheorghe Titeica nr. 142. La parter, este o registraturã/birou de informaþii, la care se fac zilnic douã cozi pentru informaþii. Persoanele care lucreazã în acest birou nu dau informaþii de calitate. Puteþi sã faceþi ºi plângeri scrise, nu le ia nimeni în serios.

Compania Naþionalã „Imprimeria Naþionalã S.A.”, B-dul. Iuliu Maniu nr. 244D, sect. 6, Bucuresti 061099, Romania. Solicitãrile privind datele cu caracter personal ºi informaþiile publice pot fi solicitate la adresa corina.ozon [at] cnin.ro. Site-ul oficial estewww.cnin.ro

Centrul Unic de personalizare a paºapoartelor din cadrul Direcþiei Generale pentru Paºapoarte (DGP) din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor. Solicitãrile privind datele cu caracter personal se trimit la dgp.integrare [at] mai.gov.ro, iar solicitãrile de informaþii publice la dgp[punct] relatiipublice [at] mai[punct] gov.ro. Site-ul DGP estewww.pasapoarte.mai.gov.ro/‎

Oficiile consulare române din strãinãtate care aparþin de Direcþia Generalã Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe  (MAE). Solicitãrile privind datele cu caracter personal pot fi înaintate MAE pe adresa relatii_cu_publicul [at] mae[punct] ro. Site general: www.mae.ro

Solicitãrile privind informaþii publice pot fi adresate fiecãrui serviciu consular în parte, prin e-mail. Informaþiile de contact se gãsesc pe paginile fiecãrui serviciu consular în parte.

Direcþia pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date a României (DEPABD), str. Obcina Mare nr. 2, sector 6, Bucureºti. Adresa de e-mail la care se trimit solicitãri cu privire la datele cu caracter personal este schengen.depabd [at] mai[punct] gov.ro. Site: depabd.mai.gov.ro/

Direcþia Generalã de Evidenþã a Persoanelor, care opereazã Registrului Naþional de Evidenþã a Persoanelor (RNEP) ºi a Registrului Permanent de Evidenþã a Populaþiei (RPEP).

Pentru Municipiul Bucureºti (DGEPMB), adresa este Str. Dimitrie Cantemir nr.1, secor 4, cod postal 040231, Bucuresti. Solicitãrile privind datele cu caracter personal pot fi înaintate pe adresa relatiipublice [at] dgepmb[punct] ro. Site oficial:http://www.dgepmb.ro/‎

Poliþia Românã

Dacã nu vi se rãspunde petiþiilor scrise

Nu intru în detalii cu privire la cum se formuleazã o cerere conform legilor de mai sus, pentru cã mi se pare prea banal. În general, modelele de pe internet sunt orientative ºi utile, dar în conþinutul legilor 677 ºi 544 pe 2001 gãsiþi toate informaþiile necesare.

Cum puteþi formula o plângere adresatã conducãtorului instituþiei, în cazul în care nu vi s-a rãspuns deloc petiþiei în termenul corespunzãtor (15 zile pt datele cu caracter personal, legea 677/2001, ºi 30 de zile pt. Informaþiile publice, legea 544/2001).

1. Legea 677/2001

Buna ziua.

Ma numesc ________________ ºi sunt cetatean roman. Va scriu in baza legii nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

In data de ___________ am expediat prin e-mail formularea de mai jos, cãtre adresa ____________ indicatã la secþiunea „contact” pe site-ul instituþiei ____________

2. Legea nr. 544/2001

Buna ziua.

Ma numesc Stefan Alexandrescu ºi sunt cetatean roman. Va scriu in baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public

In data de _________________ am expediat prin e-mail formularea de mai jos, cãtre adresa ____________ indicatã la secþiunea „contact” pe site-ul instituþiei ___________________

VA URMA

Articol scris de ªtefan Alexandrescu