Curtea Supremã a motivat într-o decizie definitivã de ce membrii Miºcãrii Legionare, care au fãcut închisoare în perioada comunistã, nu vor primi daune morale. De asemenea, condamnãrile date de instanþele comuniste, în cazul legionarilor, nu au un caracter politic. “Miºcarea Legionarã a fost, în esenþã, o organizaþie de tip paramilitar terorist, de orientare naþionalist fascistã, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, ºi antisemit”, aratã magistraþii. Gheorghe Stãnicã a fost a fost condamnat prin sentinþa penalã nr. 190 din 20 aprilie 1960 a Tribunalului Militar Bucureºti la 16 ani muncã silnicã ºi 8 ani degradare civicã, cu confiscarea totalã a averii, pentru crima de uneltire contra ordinii sociale, reþinându-se, în concret, în sarcina sa cã a desfãºurat activitate legionarã. Astfel, în considerentele hotãrârii de condamnare s-a reþinut cã acesta, împreunã cu mai mulþi acuzaþi, au activat în cadrul organizaþiei legionare din oraºul Slãnic,„deþinând funcþii de rãspundere, dovedind un fanatism caracteristic organizaþiilor de tip fascist, intensificându-ºi activitatea legionarã clandestinã împotriva regimului democrat popular, în special dupã 23 august 1944”. În anul 1942, el a fost arestat pentru activitate legionarã ºi internat în lagãrul Tg. Jiu, unde„a continuat activitatea de îndoctrinare în vederea menþinerii moralului ºi poziþiei legionare”. În anul 1945, dupã întoarcerea de pe front, „ºi-a reluat vechile legãturi cu legionarii cunoscuþi din activitate ºi detenþie, cu care a continuat în anii care au urmat activitatea de propagandã legionarã, în sensul cã a þinut legãtura de la om la om în vederea menþinerii moralului legionar ºi a comentat evenimentele interne ºi internaþionale în mod defavorabil regimului democrat-popular din þarã”. Gheorghe Stãnicã a executat în închisorile comuniste patru ani, nouã luni ºi 15 zile.
A cerut daune de 840.000 de euro La data de 07 octombrie 2009, Gheorghe Stãnicã a solicitat statului se constate caracterul politic al condamnãrii sale ºi sã primascã despãgubiri în cuantum de 840.000 de euro, pentru prejudiciului moral cauzat prin aceastã condamnare.Tribunalul Bucureºti a decis, la 29 martie 2010, plata unor despãgubiri de 55.000 de euro. Tribunalul a apreciat cã, în în acet caz, nu este aplicabil art. 7 din Legea nr. 221/2009, din probele administrate în cauzã ºi chiar din expunerea motivelor hotãrârii de condamnare rezultã cã atitudinea reclamantului (þãran cu gospodãrie micã, decorat pentru participarea sa la al doilea rãzboi mondial), anterior condamnãrii, nu a fost una de promovare a concepþiilor sau doctrinelor rasiste ºi xenofobe, ci doar de exprimare a unor opinii ºi simpatii personale care se circumscriu libertãþii de exprimare de care trebuie sã se bucure fiecare individ. „Miºcarea Legionarã a fost, în esenþã, o organizaþie de tip paramilitar terorist” Statul, prin ministerul de Finanþe, a fãcut recurs, iar Curtea de Apel Bucureºti ºi Curtea Supremã au decis cã în acest caz nu este vorba de o condamnare politicã, iar Gheorghe Stãnicã nu are dreptul la despãgubiri morale. „În speþã, conform celor anterior arãtate, condamnarea reclamantului s-a dispus pentru activitatea legionarã desfãºuratã de acesta.Or, Miºcarea Legionarã a fost, în esenþã, o organizaþie de tip paramilitar terorist, de orientare naþionalist fascistã, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, ºi antisemit. Ca atare, raportat la dispoziþiile art. 7 din Legea nr. 221/2009, condamnarea pentru activitatea legionarã nu intrã în sfera de aplicare a acestei legi”, susþin judecãtorii Curþii Supreme de Justiþie. Legea despãgubirilor are un articol care exclude mai multe categorii Conform art. 7 din Legea 221/2009, „Prevederile prezentei legi nu se aplicã persoanelor condamnate pentru infracþiuni contra umanitãþii ºi persoanelor condamnate pentru cã au desfãºurat o activitate de promovare a ideilor, concepþiilor sau doctrinelor rasiste ºi xenofobe, precum ura sau violenþa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase ºi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie”. Legea 221 din 2 iunie 2009 (Legea 221/2009) privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 este cea care reglementeazã plata daunelor morale ºi constatarea condamnãrilor politice. Activitatea legionarã nu poate fundamenta dreptul la despãgubiri Magistraþii de la Curtea Supremã aratã, în decizia din 9 martie 2012, cã în consecinþã, „faþã de motivul pentru care reclamantul a fost condamnat, potrivit dispoziþiilor art. 7 din Legea nr. 221/2009, incidenþa acestei legi este exclusã în cauza de faþã, activitatea legionarã neputând fundamenta dreptul la despãgubiri în condiþiile actului normativ în discuþie. Altfel spus, nu se poate considera cã, condamnarea reclamantului pentru activitatea desfãºuratã în regimul trecut are caracter politic în sensul Legii nr. 221/2009 ºi, pe cale de consecinþã, nu îi dã dreptul la mãsurile reparatorii stabilite de aceastã lege, cererea sa de chemare în judecatã, întemeiatã pe prevederile Legii nr. 221/2009, fiind astfel neîntemeiatã.” Decizia Curþii Supreme are numãrul 1709 ºi este din data de 9 martie 2012. „Caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, ºi antisemit” La data de 23 martie 2012, Curtea Supremã a mai dat o decizie similarã. Una din urmaºele unui legionar care a participat la asaltul asupra postului de jandarmi cin comuna Teregova, din noaptea de 9-10 ianuarie 1949, a cerut daune morale. Judecãtorii au respins definitiv aceste cereri. „Miºcarea Legionarã a fost, în esenþã, o organizaþie de orientare naþionalist fascistã, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, ºi antisemit. În consecinþã, nu se poate considera cã mãsurile aplicate autorului reclamantei pentru activitatea desfãºuratã în regimul trecut au caracter politic în sensul Legii nr. 221/2009 ºi nici nu dau dreptul la mãsurile reparatorii stabilite de aceastã lege”,se aratã în decizie.
 

Nota noastra:

Cel putin la prima vedere, fara a cunoaste foarte bine despre ce e vorba, decizia Curtii Supreme are o problema de grava logica juridica: anume, simpla apartenenta la Miscarea Legionara, indiferent de actele persoanei in cauza, ar fi suficienta pentru a justifica arestarea si, de ce nu, si torturarea victimei!Or asa ceva cel mai probabil tine de un principiu al responsabilitatii colective, principiu inadmisibil in procesele juridice. Cel mult ar fi trebuit ca tribunalul sa lase fiecare caz in parte sa fie judecat in speta sa, pe baza dovezilor istorice care au inceput, tot mai mult, sa iasa la suprafata. Mai rau este ca aceasta culpabilizare se extinde inclusiv asupra celor arestati si condamnati in timpul comunismului, cand nici macar nu erau necesare probe de apartenenta sau activitate legionara! Aceasta decizie arata ca nu are caracter juridic, ci politicCorect politic, mai precis. O tentativa similara a avut loc in parlament, cand s-a incercat impunerea unei prevederi legale prin care legionarii arestati inainte de instaurarea regimului comunist nu ar fi avut dreptul la daune morale. Pe atunci prezenta unora ca regretatul Constantin Iulian, supravietuitor al experimentului Pitesti, a facut ca initiativa sa ramana fara urmari concrete. Despre Gheorghe Stanica, cel caruia Curtea Suprema i-a refuzat daunele morale, el insusi un supravietuitor al experimentului Pitesti, ase vedea aici, o marturie video data de el insusi: A se vedea si comentariul fratelui utzu:
Chiar de am presupune cã legiunea a fost al-quaida la pãtrat, din punct de vedere juridic lucrurile se pun simplu: au fost respectate deþinutului X drepturile procesuale ºi procedurale? A sãvârºit deþinutul X o faptã prevãzutã de legea penalã, cu vinovãþie, care sã prezinte pericol social? Fapta penalã în baza cãreia s-a pronunþat condamnarea a fost incriminatã din raþiune de represiune politicã? Presupunând chiar cã am vorbi de un legionar, terorist, care a ucis, care a fost condamnat respectându-i-se toate drepturile procesuale ºi procedurale, despãgubirile au fost solicitate plecându-se de la realitatea regimului de exterminare la care au fost supuºi aceºtia în perioada comunistã. Deci, chiar dacã aº fi fost bin laden, nu aveau dreptul sã mã supunã unui experiment piteºti, aiud, gherla, tg.ocna etc. Legea însã invitã judecãtorul la o interpretare laºã, facilã în care sã nu se împiedice prea mult de principiile de drept ºi, dupã cum e moda, sã aleagã litera legii în dauna spiritului legii. O dovadã în plus cã tehnica juridicã a rãmas muuuuuult în urma omeniei ºi a bunului simþ.
sursa: razboiintrucuvant
]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap