gândul a fãcut un experiment ºi a pãstrat timp de 6 luni, la temperatura camerei (care a variat între 18 ºi 24 grade Celsius), un hamburger ºi o porþie de cartofi prãjiþi cumpãraþi, pe 14 octombrie 2010, de la McDonald’s. Deºi, în aceastã perioadã produsele nu au fost acoperite ºi nici stropite cu aditivi alimentari sau condimente, care sã le prelungeascã termenul de valabilitate, acestea ºi-au pãstrat aspectul comercial. Nu au început sã dezvolte mucegaiuri, nu au fãcut viermi ºi nici musculiþe, ci doar s-au deshidratat ºi au început sã miroasã a rânced. Fotografiile realizate periodic au demonstrat cã meniul nu ºi-a modificat vizibil aspectul, din data de 14 octombrie 2010 pânã pe data de 14 aprilie 2011. Dupã ce am terminat experimentul, am luat reacþii din partea companiei, am vorbit cu specialiºti în nutriþie ºi am comparat datele noastre cu date obþinute în urma unor experimente similare realizate în alte þãri unde lanþul McDonald’s este reprezentat.

Hamburgerul ºi cartofii prãjiþi, la trei zile dupã ce au fost cumpãraþi Contactaþi de gândul , reprezentanþii McDonald’s au declarat cã rezistenþa în timp a meniului “este o probã a calitãþii produselor” lor: “Uscarea este una dintre cele mai vechi tehnici de conservare a alimentelor. Cele mai simple exemple sunt uscarea pâinii ºi a diverselor tipuri de salamuri. Prin urmare nu este un fapt exceptional acela cã alimentele lãsate în condiþii normale într-o camerã, se vor usca. Din aceastã perspectivã, experimentul este o probã de calitate pentru produsele noastre.”Vezi aici rãspunsul integral al McDonald’s. În schimb, nutriþioniºtii care au aflat de experiment, fãrã a ºti numele restaurantului de unde provin hamburgerul ºi cartofii prãjiþi, spun altceva. “Faptul cã bacteriile din atmosferã nu au reuºit sã distrugã produsele pãstrate timp de ºase luni aratã efortul pe care organismul uman trebuie sã îl depunã pentru a descompune un astfel de aliment”, crede, de pildã, Livia Nena, de profesie biolog. Hamburgerul ºi cartofii prãjiþi la o lunã de la cumpãrare   Cum a rezistat un meniu Happy Meal nealterat timp de 365 de zile în SUA Experimentul nu este primul de acest gen. În aprilie anul trecut, o fotografã britanicã, Sally Davies, ºi-a cumpãrat un hamburger cu cartofi prãjiþi de la McDonald’s ºi a pãstrat produsele pe o etajerã din locuinþã timp de 6 luni, a relatat Daily Mail. “Singura schimbare pe care am observat-o a fost cã hamburgerul a devenit tare ca piatra”, a mãrturisit fotografa citatã, toamna trecutã, de publicaþia britanicã. Înaintea ei, Joann Bruso, o nutriþionistã din SUA, a pãstrat pe un raft un meniu Happy Meal timp de un an fãrã ca acesta sã se altereze vizibil. “Am deschis geamul de mai multe ori în aceastã perioadã, dar muºtele ºi alte insecte au ignorat pur ºi simplu meniul. Ce vã spune asta?” se întreba în martie 2010, la sfârºitul experimentului ei, nutriþionista. Hamburgerul ºi cartofii prãjiþi în a doua lunã de la cumpãrare   McDonald’s România: “Produsele noastre sunt destinate consumului imediat” Informaþi despre testul gândulreprezentanþii companiei McDonald’s au declarat cã acesta este “o dovadã în plus a calitãþii produselor“. “Uscarea este una dintre cele mai vechi tehnici de conservare a alimentelor. Cele mai simple exemple sunt uscarea pâinii ºi a diferitelor tipuri de salamuri”, susþine Alexandra Olaru, director de resurse umane ºi comunicare McDonald’s România. “Nu este un fapt excepþional acela cã alimentele lãsate în condiþii normale se vor usca. Cartofii noºti sunt feliaþi din cartofi întregi ºi prãjiþi în uleiuri vegetale. Carnea folositã în preparate este 100% carne de vitã, fãrã conservanþi ºi aditivi alimentari, cãreia i se adaugã, dupã finalizarea pregãtirii, sare ºi piper. Din aceastã perspectivã, experimentul este de a proba calitatea produselor noastre”, a mai spus aceasta. Potrivit Alexandrei Olaru, preparatele McDonald’s “conþin cantitãþi minime de conservanþi care contribuie la siguranþa produselor”, iar în ceea ce priveºte valabilitatea acestora – ele sunt destinate consumului imediat. “De aceea, nu sunt relevante cercetãrile legate de durata de viaþã a produselor pentru o perioadã mai îndelungatã decât aceea necesarã fiecãrui produs sau ingredient“, susþine Alexandra Olaru. “Timpul de menþinere pentru fiecare ingredient în parte este subiectul unei analize individuale”, mai spune aceasta. Hamburgerul ºi cartofii prãjiþi în a treia lunã de la cumpãrare   Aditivii sunt cei care inhibã dezvoltarea bacteriilor Doi nutriþioniºti ºi un ºef de restaurant au comentat experimentul gândul, afirmând la unison cã aditivii sunt cei care pãstreazã alimentele intacte pe perioade mari de timp. “Dupã douã-trei zile, alimentele depozitate la temperatura camerei sunt atacate de bacterii, drojdii ºi mucegaiuri ºi, uneori, de insecte. Astfel, produsele încep sã se altereze. De cele mai multe ori, preparatele de tip fast-food sunt fabricate utilizând aditivi care inhibã dezvoltarea bacteriilor, drojdiilor ºi mucegaiurilor“, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare. Potrivit specialistului, “problema substanþelor chimice folosite în industria alimentarã este cã nu sunt selective. Ele pot distruge flora intestinalã, deoarece inhibã atât microflora periculoasã, cât ºi pe cea beneficã”. Întrebat dacã mãnâncã la restaurante de tip fast-food, Mencinicopschi a precizat cã fructele, salatele ºi fresh-urile sunt singurele produse pe care le cumpãrã dintr-un astfel de local. Hamburgerul ºi cartofii prãjiþi în a patra lunã de la cumpãrare “Preparatele de tip fast-food sunt tratate cu tot felul de aditivi alimentari pentru a rezista cât mai mult timp”, susþine ºi biologul Livia Nena. “Substanþele folosite au menirea de a pãstra aspectul produsului pe o perioadã mai lungã de timp, dar nu ºi a calitãþilor nutritive. Experimentul realizat degândul este o dovadã în plus cã astfel de produse nu conþin nicio proteinã sau vitaminã beneficã organismului”, mai spune aceasta. Dr. Nena afirmã cã organismul depunde eforturi mari pentru a descompune astfel de alimente. “Faptul cã bacteriile din atmosferã nu au reuºit sã distrugã produsele pãstrate timp de ºase luni aratã efortul pe care organismul uman trebuie sã îl depunã pentru a descompune un astfel de aliment“. Hamburgerul ºi cartofii prãjiþi în a cincea lunã de la cumpãrare   Cum ai putea conserva alimentele în mod natural fãrã aditivi Jakob Hausmann, bucãtar la un restaurant de lux din Capitalã, dezvãluie câteva metode de conservare naturalã a alimentelor. “Alcoolul, în special vinul, sarea ºi piperul sunt condimente care ajutã la pãstrarea alimentelor pe o perioadã mai lungã de timp. Atunci când prepar carnea, o las la macerat în vin, sare ºi piper, pentru a-i da un gust aparte. Aceste condimente au capacitatea de a proteja alimentul împotriva bacteriilor din atmosferã, fãrã a ataca organismul. În industria fast-food-ului sunt folosite chimicale pentru a asigura longevitatea alimentelor. Aceste chimicale atacã organismul”, spune Hausmann. Hamburgerul ºi cartofii prãjiþi în a ºasea lunã de la cumpãrare CITEªTE ªI: 250.000 de români pun gura pe fast-food zilnic   INFO Reþeta meniului McDonald’s: cartofi prefierþi ºi preprãjiþi ºi ceapã deshidratatã ºi rehidratatã ● Reprezentanþii lanþului de fast-food susþin cã nu folosesc conservanþi pentru cartofii prãjiþi. “Cartofii sunt prãjiþi la o temperaturã de 168 de grade Celsius, care este un pas în distrugerea oricãrei forme de mucegai sau drojdie. Cartofii sunt prefierþi ºi preprãjiþi în procesul de producþie, iar apoi sunt pãstraþi congelaþi pânã când sunt folosiþi pentru preparare ºi servire. Ei sunt tãiaþi mai subþire decât alþi cartofi prãjiþi, ceea ce duce la obþinerea unei cruste cu un conþinut de apã mai scãzut”. ● Hamburgerul nu conþine conservanþi. Carnea de vitã este 100% naturalã, peste care se adaugã sare ºi piper dupã preparare, spun reprezentanþii McDonald’s. ● Chiflele, muºtarul ºi ketchupul nu conþin conservanþi, potrivit reprezentanþilor lanþului fast-food. ● Ceapa este rehidratatã din 100% ceapã deshidratatã, susþin oficialii citaþi. Sursa: Gândul]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer