Un alt actor celebru, Peter Coyote, de aceastã datã, dând dovadã de o verticalitate exemplarã, riscã sã prezinte acest excepþional documentar, What If Cannabis Cured Cancer, lansat în vara lui 2010 ºi care a câºtigat 2010 Stony Awarddin partea High Times Magazine, premiu ce a fost înmânat luna trecutã ºi, de asemenea, “Best Documentary” laWilliamsburg Film Festival ºi “Reel Peace Award” laBerkeley Film Festival, având în distribuþie un grup de doctori ºi cercetãtori minunaþi, ce ºi-au asumat curajos sarcina de a dovedi, întregii lumi, care sunt virtuþile curative ale hulitei marijuana: dr. Robert Melamede, dr. Sean McAllister, dr. Jeffrey Hergenrather, dr. David Bearman, dr. Manuel Guzman, dr. Raphael Mechoulam ºi dr. Donald Abrams.
În 2007, era lansat un alt documentar superb, The Union: The Business Behind Getting High, care argumenta, mai degrabã, stupiditatea impunerii unui regim de prohibiþie, evident neeficient, care nu face decât sã îmbogãþeascã traficanþii ºi sã subvenþioneze aparatele represive statale, menþinând în funcþiune vaste forþe poliþieneºti implicate în impunerea “legii” ºi imorale închisori private care storc profit de pe urma celor ce au riscat sã sfideze regulile.
Ceva extrem de important pãrea sã fi rãmas nespus, pe atunci, vârful aisbergului fiind doar sugerat de efectul marijuanei asupra unui bolnav de sclerozã multiplã, fãrã a se insista însã pe latura medicinalã a canabisului, problemã extrem de complexã care este elucidatã, magistral, de documentarul de faþã.
La fel ca ºi în cazul DMT, în interiorul organismului uman dar ºi al multor animale, existã substanþe înrudite cu ingredientele chimice esenþiale din canabis, încorporate într-un sistem complex, numit sistemul endocanabinoid, ai cãrui receptori CB1 (prezenþi în creier, þesut gras, tract gastrointestinal, ficat ºi muºchi scheletic) mediazã funcþii importante ale sistemului (reglarea aportului alimentar, implicarea în metabolismul lipidic ºi glucidic) blocarea lor pe cale medicamentoasã, aºa cum s-a încercat prin drogul Rimonabant, al firmei Sanofi-Aventis, având efecte dezastruoase, putând induce chiar un comportament suicidar.
Canabisul – un nume generic pentru trei specii înrudite, Cannabis sativa, indica ºi ruderalis – s-a dovedit a fi o plantã extrem de complexã, având peste 400 de compuºi chimici, toþi cu efecte mai mult decât benefice asupra organismului uman.
Una dintre componentele de bazã, THC sau delta 9 tetrahidrocanabinol, a fost izolatã pentru prima datã în 1964, de Yechiel Gaoni ºi Raphael Mechoulam (care apare ºi în documentar) de la Weizmann Institute of Science, din Rehovot, Israel ºi sã nu uitãm cã tot Weizmann Institute – împreunã cu douã departamente ale Universitãþii Bar-Ilan – a analizat ºi componentele mirului (Shemen Afarshimon) ºi ale tãmâiei (Ha Ketoret), folosite în Sfânta Sfintelor (Beit HaMikdash) de cãtre cei care se apropiau de Chivotul Legii, ingrediente descoperite în cavernele din Qumran de Vendyl Jones, pe baza indicaþiilor din Sulurile de Cupru, fiind posibil ca tocmai prezenþa THC, în componenþa mirului sfânt, sã fi trezit interesul celor doi cercetãtori pentru aceastã plantã extrem de importantã, pentru noi oamenii.
Raphael Mechoulam face o afirmaþie cu care nu sunt de acord, însã, considerând prezenta canabinoizilor într-o plantã o simplã problemã evolutivã ºi din nou mã vãd obligat sã combat “teoria” masonului materialist Darwin, argumentând prin douã experimente ale lui Bruce Lipton, mai mult decât relevante pentru excluderea argumentelor genetice ºi aºa-zis evoluþioniste, din orice conversaþie:
1. Un prim experiment, efectuat cu celule stem, genetic identice, dar puse în trei vase de culturã ce au fost supuse la condiþii de mediu diferite, au condus la crearea, de cãtre acestea, a trei tipuri diferite de þesuturi: osos, muscular ºi gras.
Concluzia experimentului exclude ideea predeterminismului genetic, care susþine cã ADN-ul, moºtenit parental, este cel ce ne dicteazã, din start, evoluþia ulterioarã, din moment ce, plecând de la celule absolut identice, s-au obþinut rezultate total diferite, numai datoritã factorilor de mediu.
2. Un al doilea experiment a supus aceleaºi bacterii, aflate în cinci medii identice, la aceleaºi condiþii de mediu, toate dezvoltând exact aceleaºi mutaþii genetice, pentru a supravieþui condiþiilor exterioare.
Experimentul demoleazã teoria de bazã a evoluþionismului darwinist, conform cãreia mutaþiile genetice sunt, pur ºi simplu, aleatoare, cele mai “reuºite” fiind selectate de evoluþia naturalã, pentru a fi transmise ulterior urmaºilor.
O plantã perfect complementarã omului, prin întreaga sa compoziþie chimicã, într-un moment al civilizaþiei când fiinþa acestuia este copleºitã de radicali liberi, poluanþi ºi, mai ales, droguri farmaceutice, mi se pare mult prea mult ca sã fie o simplã coincidenþã, iar, pe de altã parte, sper sã fie lãmuritã cândva ºi problema interacþiunilor complexe – tratatã tangenþial în documentar – dintre endocanabinoizi ºi neurotransmiþãtorii despre care am spus, cândva, cã sunt înrudiþi cu DMT: dopamina ºi serotonina.
Marijuana este prezentã din vremuri imemoriale alãturi de om, una dintre cele mai vechi atestãri, de circa 5.000 de ani, provenind din România, unde au fost descoperite, într-un mormânt antic, un vas cu mangal ºi seminþe de canabis, asocierea celor douã “articole” spunând multe despre scopul lor, un fapt ce contrazice teoria oficialã a rãspândirii acestei plante doar în arealul asiatic ºi nu este deloc exclus ca vechii Kapnobatai sã fi folosit fumul marijuanei pentru inducerea unor stãri de transã.
Începând din 1937, sub presiunea SUA, corporaþia Satanei, aproape toate þãrile din lume au restricþionat sau interzis utilizarea marijuanei ºi, nouã muritorilor de rând, nu ne mai rãmân decât douã opþiuni: fie sã sfârºim în chinuri – în condiþiile unei epidemii mondiale de cancer, nerecunoscutã însã – fie sã riscãm sã consumãm ºi sã trãim sãnãtoºi… în închisori.
O datã cu marijuana a fost demonizatã ºi cânepa, aparent inexplicabil, dacã þinem cont de cele peste 25.000 de produse industriale ce o pot avea la origine, dacã nu începem sã rãscolim puþin în viaþa lui Harry Anslinger, fost comisar al Biroului Federal al Prohibiþiei, care nu putea fi lãsat pe drumuri, fiind numit, la relegalizarea alcoolului, prim comisar al Trezoreriei ºi ºef al Biroului Federal al Narcoticelor, post de care nici un preºedinte american nu va mai reuºi sã-l dezlipeascã, timp de 32 de ani.
Înalta “competenþã” a impostorului rasist este datã de un mariaj inspirat, cu Martha Kind Denniston, nepoata Secretarului Trezoreriei, Andrew J. Mellon, cel mai bogat om al Americii, care fãcuse investiþii masive în noua fibrã minune a industriei chimice, nylon-ul ºi pe care, desigur, concurenþa datã de produsele superioare din cânepã îl deranja cumplit.
Unui astfel de escroc nu-i rãmânea altã cale, pentru a scãpa de cânepã ºi de canabis, decât sã inventeze “calitãþi” de drog marijuanei, care devine, subit, din medicament minune, o otravã numai bunã de consumat de afro-americani ºi latino – în viziunea lui – deºi, cu tot talentul mai marilor lumii la falsificat statistici ºi impus minciuni prin mass media, nu s-a putut proba nici un deces produs de marijuana, vreme de mii de ani, toxicitatea ei realã fiind nesemnificativã, dupã cum veþi constata ºi din film.
În fapt, “rata terapeuticã” a THC este de 1000:1, incomparabil de mare faþã de alcool (10:1), cocainã (15:1) sau heroinã (6:1), toxicitatea THC fiind mult sub cea a cafeinei.
Actualmente, DEA recunoaºte  efectele benefice ale THC (fiindcã altfel nu ar mai primi asasinii chimici din industria farmaceuticã aprobarea de vânzare a Marinol, care a ºi reuºit sã omoare câteva persoane, între timp) argumentând menþinerea prohibiþiei prin efectele nocive ale fumatului.
Hmmm… oare ce altceva se mai poate fuma ºi provoacã 400.000 de decese, anual, numai în SUA ºi 5.000.000 în întreaga lume, dar continuã sã se vândã la orice colþ de stradã, fãrã ca mincinoasele guverne “umanitare” sã se mai scandalizeze de efectul avut asupra sãnãtãþii noastre ?
În ce priveºte susþinerea acestei teorii stupide – nãscutã din neant, între 1937 ºi 1942, a toxicitãþii canabisului rebotezat peiorativ, marijuana – de cãtre aproape întreg aparatul farmaceutic ºi medical internaþional – cu excepþiile notabile menþionate în documentar – cred cã ne este cunoscutã tuturor autosuficienþa cretinã a acelor doctori, care trãiesc cu senzaþia cã ºtiinþa s-a oprit la ei, cu care, pur ºi simplu, nici mãcar nu poþi dialoga pe o temã ce þine de profesia lor, fiindcã nu te considerã calificat ºi demn sã aduci în discuþie un astfel de subiect.
Am ajuns sã simt profundã repulsie pentru cuvântul ºtiinþã ºi toate asocierile cu el – “om de ºtiinþã”, “cercetare ºtiinþificã” º.a.m.d. – fiindcã este mai mult decât evident cã ceea ce se aflã în cãrþile noastre poate fi catalogat ca orice altceva, dar nu ºtiinþã: propagandã, dezinformare, minciunã ºi toate sinonimele posibile, George Bernard Shaw având perfectã dreptate sã afirme:
“De mic am fost obligat sã-mi abandonez educaþia… pentru a merge la ºcoalã.”
Vreme de ani de zile am fost deopotrivã uimit ºi întristat de incapacitatea “ºtiinþei” actuale de a descoperi un leac eficient contra cancerului, în pofida fondurilor  imense alocate, începând de la declanºarea oficialã a “rãzboiului” anticancer, prin OMS ºi ONU, pe la jumãtatea secolului trecut.
ªi, acum, aflãm stupefiaþi cã aceste lepre academice nu doar s-au îmbuibat, zeci de ani, pe seama nenorocirii unor condamnaþi la una dintre cele mai umilitoare ºi dureroase morþi, strângând averi ºi titluri rãsunãtoare, dar ei ºacalii nemernici – ºi sã mã ierte bietele animale inocente, cu care fac pãcatul de a-i compara – au ºtiut dintotdeauna de existenþa unei simple plante minune ºi au luptat din rãsputeri sã o scoatã în afara legii lor infecte, umplând închisorile cu cei ce au îndrãznit sã le încalce embargoul ºi lãsând sã moarã, în chinuri cumplite, zeci de milioane de fiinþe nevinovate.
Se spune cã este creºtineºte sã ierþi ºi sã nu judeci ºi exact aºa voi proceda… de a doua zi dupã ce, aceºti criminali demenþi, cu halate albe ºi politicienii mizerabili care le fac jocul, vor fi dispãrut de pe faþa Pãmântului, de preferat, de pe urma aceleiaºi boli neiertãtoare.
Aºa sã ne ajute Dumnezeu !
Dar daca marijuana a vindecat cancerul[sub] from Anti Iluzii on Vimeo.]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap