Societatea Inginerilor Agronomi: adoptați urgent legi pentru stoparea vânzãrii pãmântului cãtre strãini Scrisoare deschisã adresatã de Societatea Inginerilor Agronomi din România(SIAR), Comisiilor pentru Agriculturã din Parlamentul României, Guvernului României, Ministerului Agriculturii. Societatea Inginerilor Agronomi din România, filiala Mureº, în cadrul adunãrii din 22.02.2013, luând în discuþie cele mai neplãcute, mai grave aspecte: economice, sociale, organi­zatorice ºi chiar politice ale agriculturii din zonã, a hotãrât sã vã relateze unele dintre ele, cu câteva sugestii de rezolvare. Considerãm cã una dintre cele mai grave situaþii este modul de miºcare, gospodãrire, organizare, întreþinere ºi exploatare a fondului funciar, îndeosebi a terenurilor arabile. Acestea ºi multe altele ne aratã necesitatea stringentã ca pãmântul sã rãmânã în proprietatea românilor indiferent de etnie, fiind cel mai de preþ bun naþional. Mulþi tineri, unii orãºeni, nesimþindu-se legaþi de pãmânt, îl vând la preþuri mult sub valoarea lui. Puterea de cumpãrare a românilor, care ar dori sã cumpere pãmânt, fiind scã­zutã, dã posibilitatea speculanþilor strãini, care direct sau indirect, prin intermediari locali – „cozi de topor“ – cumpãrã pãmânt la preþuri de 40-50 ori mai mici decât în þara lor ºi de 5-6 ori sub valoarea realã (de exemplu, un hectar din lunca Târnavelor s-a cumpãrat, de aceiaºi samsari, cu 2.000 lei, faþã de 20.000 lei cât este valoarea realã). Acum, în ceasul al 12-lea, vã cerem, cu multã insistenþã, sã puneþi stavilã acestui jaf naþional de înstrãinare a patrimoniului funciar românesc. Dacã nu ºtiþi cum, consultaþi vecinii, pe polonezi, slovaci, unguri, care nu-ºi vând pãmântul strãinilor. Cei care înstrãineazã pãmântul, ilegal, sunt pedepsiþi penal în unele þãri, membre ale Uniunii Europene. Reluarea în culturã a întregului fond funciar (arabil, fâneþe, pãºuni, mlaºtini etc.) se poate realiza prin mãsuri concrete, acceptate, atractive pentru cultivatori ºi nu represive, cuprinse în programe patriotice de scurtã duratã (2-3 ani), medie (5-10 ani) ºi lungã duratã (15-30 ani), întocmite conform specificului ºi cerinþelor naþionale, fãrã influenþe externe, fãrã conotaþii politice, sã fie dorite ºi acceptate de toate formaþiunile politice, sociale, de toþi românii. Mãsuri care sã nu se modifice odatã cu schimbarea guvernelor sau a miniºtrilor. Dintre multiplele mãsuri de punere în totalitate, în plinã producþie, a întregului fond funciar amintim doar câteva:  Sã nu se poatã înstrãina, vinde strãinilor, fapt ce trebuie reglementat prin legi clare, precise, concrete ºi ferme, urgent adoptate.  Sã se punã restricþii certe în posibilitatea de a fi scos din circuitul agricol sau silvic, cu reglementãri ºi atribuþii concrete în acest sens. Exemple de scoatere din circuit, nejustificat, ineficient sunt destule. Amintim numai suprafeþele aprobate pentru amenajarea supermarketurilor, cãrora li s-au acordat suprafeþe de 4-5 ori mai mari decât necesar, s-au amenajat în jurul lor, pe cele mai fertile terenuri, parcuri, spaþii verzi, parcãri auto, care nu se vor popula în întregime niciodatã, în loc sã construiascã parcãri subterane sau etajate.  Crearea de posibilitãþi cultivatorilor de a lucra pãmântul cu mijloace moderne, având consum redus de energie ºi eficienþã economicã ridicatã. Aceasta se poate realiza prin: – crearea de exploataþii agrozootehnice mari, prin asocierea proprietarilor, sub îndrumarea ºi stimularea de cãtre stat; – cumpãrarea de teren agricol de cãtre tineri români, indiferent de etnie, la preþuri reale. Preþul pãmântului se poate stabili în funcþie de indicii de fertilitate ºi pretabilitate, pe zone, în urma bonitãrii solelor de specialiºti. Tinerii sã primeascã credite cu dobândã subvenþionatã, de 3-5%, pe termen mediu de 10-15 ani. Cu ce sã garanteze creditele? Cu pãmântul ºi utilajele cumpãrate; – pãmântul rãmas nelucrat, neinclus în asociaþii, necumpãrat de români, sã fie cumpãrat de stat, la preþuri stabilite prin bonitare. Sã se comaseze în ferme de stat. Dupã ce sunt puse la punct sã se vândã tinerilor sau sã rãmânã la stat. Pãmântul ce rãmâne nelucrat ºi dupã aceastã acþiune se poate concesiona strãinilor pe o perioadã de 10-30 ani. Ne oprim aici în înºirarea mãsurilor majore de pãstrare, protejare ºi îmbunãtãþire a pãmântului (în conceptul nostru sunt peste 30 de mãsuri uºor de aplicat), spunând cã proprietarii de pãmânt au obligaþia sfântã de a-l lucra, cultiva raþional, agronomic. Nu uitaþi cã încã mai avem specialiºti care sã conceapã, sã aplice programele de redresare agriculturii. Trebuie doar sã fie ascultaþi ºi folosiþi. Sursa: Agrostandard]]>