Președintele Asociației Victimelor Mineriadelor din România, Viorel Ene, a declarat rãzboi mafiei care a ocupat ilegal domeniul public pentru comerț stradal pentru sãrbãtorile de mãrțișor. Viorel Ene denunțã abuzurile conducerii Administrației strãzilor, care au atribuit peste 100 de locuri în zonele-cheie ale Bucureștiului unor așa-ziși comercianți rromi, care nu plãtesc taxe și impozite statului. Cunoscut mai ales pentru apãrarea drepturilor persoanelor care au avut de suferit în urma mineriadelor din 1990 și 1991, Viorel Ene a constituit și o asociație care are ca scop pãstrarea tradițiilor românești. În calitate de președinte al Asociației Artizanilor și Mãrțișorarilor, Viorel Ene a cerut încã din data de 3 ianuarie 2013 atribuirea câtorva locuri în centrul Capitalei, unde meșteșugarii sã-și poatã desface produsele de artizanat, cu tematicã de mãrțișor. Surprizã. ”Aproape toate locurile sunt date, în schimbul unor șpãgi substanțiale încasate de angajații Administrației Strãzilor” a declarat Viorel Ene. ”Am fãcut cerere, dar angajații Administrației Strãzilor ne-au spus cã nu mai sunt locuri. În aceste condiții, am fost în audiențã la secretarul general al Primãriei Capitalei, care a comunicat Administrației sã ne analizeze cererea” a declarat Viorel Ene. Asociația artizanilor a depus apoi cererea de atribuire a locurilor pentru comerțul stradal ocazional la registratura Primãriei Municipiului București așa cum prevede hotãrârea de consiliu 363/24.03.2010, iar aceasta a fost înaintatã Administrației Strãzilor, pentru centralizare. Liderul artizanilor a descoperit și de ce nu mai putea nimeni sã mai ocupe un loc pentru comercializarea mãrțișoarelor, în la Universitate și în Piața Romanã: 100 de de locuri erau ocupate de diferite persoane, în numele Asociației ”Liga Comercianților Ambulanți Rromi”. Asociația condusã de Viorel Ene a depus un memoriu în atenția directorului Administrației, Alina Roman. ”Vã solicitãm respectarea înscrierilor pentru comerț ocazional în perioada 18 februarie-8martie, conform numerelor de înregistrare de la Primãria Municipiului București, așa cum s-a stabilit în cadrul audiențelor avute la Secretarul General, domnul Tudor Toma, și la domnia voastrã. Subordonații domnie voastre nu au binevoit sã ținã seama de acest lucru și ne-au eliberat alte numere de înregistrare, mult mai mari, favorizând în acest fel mafia care a blocat depunerea documentelor în mod normal. Vã semnalãm faptul cã se intenționeazã eliberarea documentelor de comercializare persoanelor fizice ce nu au drept de comercializare, cei cu Carnet de Meșteșugari Rromi, așa cum în mod ilegal s-a procedat și anul trecut” a arãtat Viorel Ene. ”Nu era o problemã dacã Administrația Strãzilor ar fi oferit locuri unei Asociații a Rromilor, așa cum ar fi fost corect din punct de vedere legal. Doamna Alina Roman încalcã cu bunã științã legea eliberând avize unor simple persoane fizice, care nu au nici mãcar statutul minim cerut de lege, cel de persoanã fizicã autorizatã, plãtitoare de impozite la stat. Legea nu dã dreptul sã desfãșori activitãți generatoare de profit pe baza unui carnet de meșteșugar” a arãtat Ene. Gabriel Constantinescu – Curentul comentariu rapcea.ro: situația prezentatã în articolul de mai sus este simptomaticã pentru modul în care țiganii au preluat anumite activitãți în București, dar și în țarã. Întrebare: când ați vãzut ultima oarã o florãreasã sau o florãrie (gheretã stradalã) de români ? Oare numai țiganii se pricep la flori ?! Apoi, mafia piețelor. Nu o sã îi vedeți pe țigani prea des la munca câmpului, în schimb, îi veți vedea cum monopolizeazã – prin mafia piețelor, tarabele destinate țãranilor, adicã producãtorilor agricoli direcți. S-a încercat limitarea accesului în piețe doar a vânzãtorilor cu certificate de producãtor, dar și aici țiganii au falsificat astfel de carnete și speculeazã munca țãranului, de la care cumpãrã marfa, vânzând mai departe și câștigând din umflarea prețului la tarabã și furtul la cântar. Mai noi, vedem tot felul de târguri sezoniere, în care producãtorii/meșteșugarii ar trebui stimulați sã își vândã produsele. Țiganii iau autorizațiile și apoi le re-vând la preț de speculã producãtorilor. Sunt și eu curios sã vãd dacã vor fi o sutã de țigani la tarabele cu mãrțișoare luate pe Asociația Meșteșugarilor Rromi. Asta e România. ]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap