Ce sunt ele ? Sunt momente privilegiate, ciclice în desfãșurarea Universului fizic, în special al astrelor, în care influența astralã a corpurilor cerești provoacã în omul – ființã conștientã de subtilitatea Cosmosului – prin analogie, efecte de ordin spiritual.

Existã efecte de ordin principal și de ordin secundar – ca importanțã și intensitate. Aceste efecte spirituale sunt în realitate fante transparente prin care omul poate zãri în acele momente, dincolo de țesãtura aparențelor Materiei, fie ea grosierã sau subtilã.

În budhism nu existã prea multe astfel de momente astrale cu semnificație spritiualã, cãci budhismul se bazeazã în efortul sãu eliberator, mai mult pe experimentarea directã a naturii ultime și mai puțin pe mecanismele care fac posibilã depãșirea iluziei lumii fenomenale – cum este în cazul hinduismului.

În hinduism, în special în shivaism, cosmosul conspira la eliberarea omului de sub puterea iluziei, furnizând periodic momente astrale sacre, pe care inițiatul le poate folosi ca pe o trambulinã cãtre Absolut. Mâine este o astfel de zi specialã, care se apare doar o datã pe an. Se numește MahaShivaRatri (marea sãrbãtoare a lui Shiva). Shiva este aspectul distructiv al Creației, alãturi de Brahma – Creatorul și Vishnu –pãstrãtorul. Conform tradiției vedice, Vishnu menține ordinea în întreaga Creație. El face ca planetele sã își respecte riguros traiectoria și viteza, cel care face ca legile naturii sã se conformeze ordinii divine, iar la nivel uman, impune dharma – legea moralã, care îl duce pe omul care o respectã la întâlnirea cu Esența sa.

 Și la nivel uman, Vishnu se încarneazã periodic în lumea oamenilor, sub forma diverilor budha-și, învãțãtori sau maeștrii, și chiar profeți sau Salvatori. Hindușii socot din acest motiv cã Iisus sau Mahomed au fost avatari ai lui Vishnu, cãci scopul lor a fost “înnoirea legii” divine, cu alte cuvinte un nou impuls dat Umanitãții de cãtre Vishnu, pãstrãtorul Creației.

Fãcând o parantezã, mi se pare cã hinduismul este mult mai vast și mai adaptat pluralitãții de religii și ipostaze umane chiar de actualitate, fațã de creștinism și iudaism, care considerã cã orice altceva înafara lui Yehova – direct sau prin Mântuitorul Iisus Hristos, este de la Satana și ca atare sunt în opoziție cu Dumnezeirea.

Din acest punct de vedere, hinduismul promoveazã o viziune integratoare asupra universului, mult mai potrivitã complexitãții și vastitãții acestuia.

Ei bine, în shivaism, prima noapte din noul an astrologic, de lunã nouã, este noaptea în care omul își poate întâlni Creatorul – în aspectul sãu transcendent.

De ce este noaptea de lunã plinã noaptea lui Shiva, și nu orice altã noapte, dintr-o altã fazã a lunii ?

Pentru cã ea semnificã atingerea Centrului prin anularea forțelor de tip contrar. Strict geometric, în noaptea de lunã nouã, soarele, pãmântul și luna se aflã aliniate pe o line perfectã, ce face ca lumina soarelui sã fie obturatã perfect de poziționarea Pãmântului fațã de lunã. Cu alte cuvinte, luna nouã, luna întunecatã se produce prin faptul cã razele soarelui nu mai ating luna, ci doar umbra Pãmântului se proiecteazã pe Lunã.

Acest lucru semnificã faptul cã cele douã principii încarnate de corpurile cerești Soare și lunã se anihileazã reciproc, în mod perfect, fãrã ca vre-una din ele sã triumfe asupra celeilalte în acel moment.

Este exact ca un balans al pendululi, mai exact precum punctul perfect de echilibru între forța impulsului și cea gravitaționalã, în care cele douã forțe înceteazã sã existe.

La nivel uman, avem o întreagã asemenea noapte în care energia lunarã se anuleazã cu cea solarã. La nivelul fiziologiei subtile, ida nadi sau lalana, se echilibreazã perfect cu pingala nadi sau rasana pentru ca conștiința sã se poatã centra în shushumna nadi sau Avadhuti.

Tradițional, în Shiva Purana precum și în Shiva Sutra se afirmã cã meditațiile, rugãciune sau orice alte practici spirituale produc efecte de milioane de ori mai puternice decât în orice alte momente astrale obișnuite, ceea ce poate duce la depãșirea fulgerãtoare a condiționãrilor de naturã karmicã (așa-numita “ardere” karmicã despre care vorbesc unii yoghini occidentali).

Mâine, 7 martie 2016, este MahaShivaRatri. Mâine, cei ce aspirã cu adevãrat, pot atinge pentru o clipã, Transcendența.

În India, tradițional, unii adoratori ai lui Shiva fumeazã la Shivaratri ganja sau bhang – numit la noi și cannabis. Prin fumatul de ganja în aceastã zi sfântã, adoratorul aduce un omagiu Eternitãții de dincolo de contrarii, iar efectul plantei sacre ajutã la interiorizarea conștiinței și cufundarea ei în beatitudinea de dincolo de Manifestare.

Cannabisul nu este singura plantã sfântã a unei zeitãți. Vishnu, aspectul menținerii Creației, are drept plantã sfântã un arbust numit thulasi. Noi îl cunoaștem sub numele de busuioc. Folosit și la noi în Bisericã, bine-plãcut deci Domnului Iisus Hristos. Și sã nu le dai dreptate hindușilor când spun cã Iisus este un avatar al lui Vishnu ?!

Nebãnuite sunt Cãile Domnului !

]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer