Mii de oficiali care au vãzut cum bugetele publice sunt afectate de criza financiarã ºi atenteazã la diversele scutiri de impozite ºi privilegii de care s-a bucurat Biserica veacuri la rând. Dar Biserica are propriile probleme financiare. Contribuþiile din partea enoriaºilor au scãzut semnificativ; în plus, a fost acuzatã cã are conturi bancare dubioase ºi ascunde tranzacþii suspecte.

ªi acum apar oficiali ca Ricardo Rubio, membru al Consiliului Municipal din Alcala, Spania, care conduce o campanie de impozitare a tuturor proprietãþilor bisericeºti care nu sunt folosite în scopuri religioase. Impactul financiar asupra Bisericii Catolice ar putea fi devastator. Fiind unul din cei mai mari proprietari funciari din Spania, deþinând parcuri, clãdiri de locuit, parcuri, terenuri de sport ºi restaurante, Biserica ar putea plãti anual impozite de pânã la 3 miliarde de euro.
“Vrem sã spunem rãspicat cã fiecare persoanã ºi instituþie trebuie sã suporte în mod egal costurile crizei”, afirma Rubio, fost contabil în vârstã de 36 de ani, aflat la primul sãu mandat de consilier. Eforturi similare vizând vistieriile sau puterile Bisericii sunt depuse ºi în þãrile vecine. În Italia, premierul Mario Monti a cerut impozitarea proprietãþilor bisericeºti sau a acelor pãrþi din aceste proprietãþi folosite în scop comercial. În Irlanda, ministrul educaþiei luptã sã punã capãt controlului Bisericii asupra multora din ºcolile primare ale þãrii, iar guvernul a redus la jumãtate ajutoarele acordate familiilor sãrace pentru prima comuniune. Mai mult de jumãtate din consiliile municipale din Marea Britanie au eliminat subvenþiile de stat pentru transportul la ºcolile confesionale, ceea ce a dus la o scãdere rapidã a înscrierilor. În trecut instituþie intangibilã în unele pãrþi ale Europei, Biserica Catolicã este criticatã pentru subvenþiile primite de la guverne, într-o perioadã în care economiile continentului se clatinã ºi populaþia se confruntã cu reduceri dureroase de locuri de muncã, pensii ºi ajutoare. Formaþiunile politice au profitat de crizã pentru a pune în discuþie eventuala renunþare la unele acorduri încheiate între Bisericã ºi stat, cu generaþii în urmã, în þãrile predominant catolice din Europa. “Separarea Bisericii de Stat este marea problemã”, sublinia Charles Zech, director al Centrului de Studii de Management Bisericesc de la Universitatea Villanova, care se ocupã de finanþele Bisericii Catolice. În replicã, Vaticanul ºi reprezentanþi ai Bisericii – cardinalul Antonio Rouco în Spania ºi cardinalul Angelo Bagnasco în Italia, care conduc consiliile episcopale din respectivele þãri – au dat publicitãþii declaraþii în care afirmã cã vor respecta toate legile. Dar nu au fãcut alte comentarii, limitându-se sã sublinieze cã normele actuale recunosc “valoarea socialã” a activitãþilor Bisericii. Probleme cu fluxul de lichiditãþi Eforturile de a-i reduce privilegiile financiare nu puteau veni într-un moment mai rãu pentru Biserica Catolicã, confruntatã cu probleme de lichiditãþi, în pofida averii sale uriaºe. Valoarea netã a Vaticanului ºi a diocezelor Bisercii Catolice este greu de estimat, dar este consideratã astronomicã. Doar depozitele în aur ale Vaticanului se crede cã se ridicã la câteva miliarde de dolari. Cele aproape 3.000 de dioceze ale Bisericii, aflate în diverse þãri, regiuni ºi oraºe, þin de Vatican în materie doctrinarã, dar îºi pãstreazã finanþele. Întrucât majoritatea activelor sale constã în clãdiri ºi opere de artã, Biserica a avut probleme cu fluxul de lichiditãþi, în ultimii ani. Contribuþiile s-au diminuat dramatic din cauza crizei economice mondiale. Scandalurile privind abuzurile sexuale comise de preoþi au costat milioane de dolari în despãgubiri, ceea ce a secãtuit ºi mai mult reservele de bani. Gestionarea defectuoasã a fost o altã problemã, mai ales în cazul Vaticanului, care a înregistrat anul acesta cel mai mare deficit din ultimul deceniu – 19 miliarde de dolari. Banca Vaticanului este fost implicatã de 20 de ani în scandaluri, de la recenta demitere a preºedintelui sãu pânã la acuzaþii de spãlare de bani ºi legãturi cu Mafia, o posibilã crimã ºi dispariþia unui miliard de dolari dintr-o bancã aflatã în relaþii strânse cu ea. Problema impozitãrii Bisericii mocneºte de câþiva ani. În 2010, Uniunea Europeanã a iniþiat o anchetã privind Biserica Catolicã ºi impozitele pe care le plãteºte în diverse þãri. Comisarul european pentru concurenþã, Joaquin Almunia, a declarat cã scutirile de taxe ar putea fi considerate ajutoare de stat ºi cã afecteazã concurenþa pe piaþã. Dar problema nu s-a situat în centru dezbaterilor pânã anul acesta, când premierul italian Monti a cerut sã se stabileascã impozite pe proprietãþile bisericeºti. Premierul spaniol Mariano Rajoy a intervenit în discuþie, de cealaltã parte. El a declarat cã propunerile de impozitare a proprietãþilor sunt “iresponsabile”. În opinia sa, Biserica meritã sã fie scutitã, pentru cã îndeplineºte “o funcþie socialã foarte importantã.” Dar cel puþin 100 de oraºe din Spania au adoptat hotãrâri în favoarea plãþii de cãtre Bisericã a unor taxe la bugetul municipal; alte câteva mii de oraºe discutã despre astfel de taxe. În oraºul Buenavista del Norte, din Insulele Canare, primarul Antonio Gonzales Fuertes, de 30 de ani, vrea sã impoziteze Biserica cu 6.000 de euro, pentru o vilã pe care o închiriazã ºi o plantaþie de bananieri. Fuertes ar dori sã foloseascã banii pentru programe la care a fost nevoit sã renunþe, cum este cel de agrement pentru copii. “Situaþia financiarã a oraºului este foarte proastã”, spune el. “Nu mi se pare normal sã acordãm tratament preferenþial proprietãþilor lucrative, în vreme ce serviciile sociale au de suferit.” Pentru David Cerdan, de 38 de ani, membru al Consiliului Municipal din oraºul Aspe, din estul Spaniei, colectarea taxelor este mai degrabã o chestiune de principiu – o încercare de a face deosebirea între rolul religios al Bisericii ºi rolul sãu de realizator de profit. În luna iunie, Consiliul din Aspe a adoptat o hotãrâre privind colectarea de impozite pentru clãdirile ºi terenurile bisericeºti care nu sunt folosite în scopuri religioase sau caritabile – de exemplu, un restaurant din centrul oraºului. “A sosit vremea ca þara sã se ridice împotriva puterii Bisericii”, susþine Cerdan. Nu e momentul potrivit Vicente Amad, consilier municipal în oraºul Elda, unde a fost adoptatã în luna august o rezoluþie de impozitare a Bisericii, afirmã cã acest mod de gândire este limitat, pentru cã nu ia în considerare serviciile publice pe care le furnizeazã Biserica. Amad s-a abþinut de la vot, spunând cã nu crede cã este momentul potrivit pentru o asemenea mãsurã. “Tocmai în vremuri de dificultãþi economice avem mai mare nevoie de Bisericã ºi trebuie sã o sprijinim”. Cuibãrit între dealuri ºi râul Henares ºi situat la circa 25 de kilometri nord-est de Madrid, Alcala a fost locuit de mauri, evrei ºi creºtini, încã de la întemeierea sa, în secolul I. Faimos ca loc natal al lui Miguel de Cervantes ºi al Caterinei de Aragon,oraºul este una din primele dioceze ale Bisericii Catolice în Spania. Administraþia localã a avut multã vreme legãturi strânse cu Biserica – episcolul diocezei locuieºte într-un palat mãreþ din secolul XIII, în centrul oraºului – dar în ultimele luni relaþiile au devenit tensionate. Oraºul are un deficit bugetar de 33 de milioane de euro, ceea ce a dus la reduceri în toate domeniile, de la siguranþã ºi ordine publicã la iluminatul stradal. În luna mai, Consiliul Municipal a sprijinit o propunere de colectare de taxe pentru toate proprietãþile aflate sub jurisdicþia sa. Oraºul cu 203.000 de locuitori calculeazã ce proprietãþi bisericeºti vor fi afectate ºi la cât se vor ridica impozitele, dar printre clãdirile care intrã sub incidenþa propunerii se numãrã cãmine universitare, o ºcoalã ºi chiar Primãria. O mare problemã este stabilirea proprietãþilor cu destinaþie comercialã, dat fiind cã multe funcþioneazã într-o zonã gri. De exemplu, un magazin de dulciuri în care cãlugãriþele vând nuga din migdale ar trebui considerat o afacere lucrativã? Rubio, care este catolic, spune cã propunerea nu ar trebui consideratã o problemã de ordin religios ºi cã toate persoanele juridice care se bucurã de privilegii speciale – inclusiv partidele politice ºi sindicatele – ar trebui impozitate. Dar eforturile de colectare a banilor au fost blocate ºi dezbaterea a dezbinat orãºelele spaniole. În Alcala ºi Aspe, consiliile municipale au fost informate de avocaþi cã trei legi naþionale, dintre care una adoptatã în 1979, permit Bisericii Catolice sã funcþioneze fãrã sã plãteascã impozite pe proprietate ºi cã trebuie sã solicite Guvernului de la Madrid sã modifice respectivele legi, înainte de a trimite nota de platã diocezelor locale. În Buenavista del Norte, agentul fiscal a refuzat sã trimitã înºtiinþarea de platã, în pofida unui ordin al Consiliului Municipal. Fuertes a avertizat cã este de neclintit ºi cã este gata sã punã cazul chiar în discuþia Curþii Supreme. “Trebuie sã obligãm Biserica sã ne spunã de ce ar trebui sã aibã în continuare aceste avantaje, când noi ceilalþi suferim”. sursa: capital.ro
]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap