Fiscalitatea din Romania creste in paralel cu evaziunea fiscala. Deducerea cheltuielilor: misiune imposibila!

Imaginaþia Guvernului Ponta pare sã nu aibã limite în ceea ce privește fiscalitatea din România, care este þara cu cele mai multe taxe și impozite din Europa de Est. O hotãrâre de Guvern publicatã în 14 martie schimbã total modul în care firmele pot deduce anumite cheltuieli, transformând totul într-o misiune imposibilã. HG nr 84 din 06/03/2013, publicatã în Monitorul Oficial în 12 martie specificã ca pentru achiziþia de bunuri în valoare de sub 100 de euro, inclusiv TVA, deducerea se va putea face doar dacã bonul fiscal ia forma unei facturi simplificate care conþine codul de înregistrare TVA al beneficiarului. Înainte de a diseca aceastã modificare fiscalã nascutã parcã din mintea odihnitã a unor psihopați, trebuie sã ținem cont de faptul cã fiscalitatea din România, cu toate cã este una scãzutã la nivel european din punct de vedere a ponderii din PIB (în 2010 era cea mai micã din Europa, 27%), are unul dintre cele mai complicate sisteme fiscale și printre cel mai mare numãr de taxe din Europa. Potrivit unei analize a PriceWaterhouseCoopers, România se aflã pe locul 136 la nivel mondial la numãrul de taxe pe care trebuie sã îl plãteascã o firmã, cu 41 de taxe, fiind țara din Europa de Est cu cele mai multe taxe, chiar dacã în trecut acestea erau peste 100! Corelat cu numãrul de ore necesar pentru plãtirea taxelor și cu formalitãțile necesare pentru înregistrarea deducerilor, nu putem concluziona decât cã România este un iad fiscal, atât pentru firme, cât și pentru persoanele fizice. Hotãrârea de guvern legatã de deduceri are în sine un singur avantaj: de acum înainte se pot deduce cheltuieli pe baza bonului fiscal pentru toate tipurile de achiziții, nu doar pentru combustibil, cum era în trecut. Dezavantajele, însã, sunt categorice. În primul rând, bonul fiscal va trebui sã conținã tipãrit codul TVA al cumpãrãtorului, lucru care momentan nu se poate realiza cu casele de marcat existente în benzinãriile, taxi-urile și parcãrile cu platã din România. Și dacã acest lucru ar fi posibil la un moment dat, veți trebui sã dictați exact toate datele firmei la ghișeu pentru emiterea bonului fiscal folosit la deducere. Alternativa ar fi sã cereți facturã fiscalã pentru toate sumele. Închipuiți-vã ca sunteți în taxi și dupã o cursã de 15 minute mai stați alte 30 pentru ca șoferul sã vã întocmeascã o facturã! Apoi trebuie sã cunoașteți cursul valutar. Hotãrârea menționeazã limita în euro, în condițiile în care moneda naționalã este leul. Nu conteazã, va trebui sã calculați dacã ce ați cumpãrat pentru firmã în lei este mai puțin de 1oo de euro pentru a putea sã deduceți cheltuiala doar pe baza bonului. Ca orice lege tâmpitã din România, existã și modalitãți de a o eluda ușor, de parcã scopul firmelor din România nu este de a vinde, a produce, a presta, ce a-și cheltui tot timpul cu fiscalitatea inventatã de fiecare guvern, pe rând. În situatia in care alimentati de la o pompa de benzina a carei casa de marcat nu permite tiparirea pe bonul fiscal al codului fiscal benficiar, inclusiv literele RO – puteti pastra bonurile fiscale si la sfarsit de luna (de exemplu) sa va intoarceti la aceea pompa de benzina, solicitati o singura factura pentru aceste bonuri. Soluție la problema care nu era o problemã în urmã cu o lunã. Economia subteranã din România este evalutatã la peste 30% din PIB, fiind depãșitã la nivel european doar de Italia. Marea problemã este colectarea impozitelor și legislația precarã. Dar, ca deobicei, problema nu este lovitã la sursã, ci se încearcã un artificiu fiscal în speranța cã mulți comercianți nu vor putea deduce TVA-ul o perioadã, pânã se vor putea pune la punct logistic, statul fericit nefiind nevoit sã returneze niste sume care vor apãrea ca plus la buget. Realitatea este însã cã evaziunea fiscalã și economia subteranã nu este creatã de milioanele de români care își împrumutã bani între ei fãrã acte sau își vând vecinilor canapele vechi sau roșiile din grãdina proprie. Sursele evaziunii fiscale sunt rețelele de mafioți bine puse la punct și susținute politic. Cei care fac trafic cu alcool, țigãri și benzinã, cei care importã legume prin firme fantomã. Cei care opereazã la scarã mare, care dau profitul mai departe la procurori, politicieni și miniștri. Nu la firmele care vor sã își deconteze un plin la mașini sau o cursã de taxi. De fiecare datã când guvernul s-a trezit cã nu are bani, a fãcut o haiducie pe invers, a luat de la cei mulți care au puțini, din cauza celor puțini care furã mult. A schimbat codul fiscal ilegal de câteva ori pe an, a crescut asigurãrile sociale, a împovãrat pãturile sociale care nu sunt cu nimic vinovați de evaziunea fiscalã. Ceea ce se numește, într-un cuvânt, cleptocrație. Sursa – NapocaNews]]>